272,843 matches
-
Alex. Ștefănescu Comedia limbajului Mihail Gălătanu s-a înfățișat de la debut că un "poliglot în limba română" (pentru a folosi o inspirată sintagma prin care Nichita Stănescu s-a definit pe șine). Prima sa carte, Știri despre mine, apărută în 1987 la Editură Litera, conține versuri scrise la 17-18 ani și echivalează cu o demonstrație de virtuozitate stilistica. Pentru tânărul
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
maghiare de la noi) în 1966, delicatul poet Al. Claudian în 1962, iar Emilian I. Constantinescu, autorul Anarhismului poetic (din 1932) în 1971. Antologia de proza eminesciana (singură, aproape completă la acea dată), făcută de Al. Colorian în anii războiului, am folosit-o, ca student, pentru o lucrare la seminarul cu St. Cazimir. Habar n-aveam că Al. Colorian, poet el însuși, este in viata. A murit tot în 1971. Poeta și romanciera Sandra Cotovu a trăit pînă în 1987, cînd se
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
rece a avut un efect cert asupra conceptului de statalitate. Cu alte cuvinte, fiecare dintre statele aflate într-o sfera de influență sau în alta, nu puteau avea decît comportamentul echilibrului de bloc. După dispariția unuia dintre blocuri, acela care folosea statalitatea pentru a justifica invitațiile pentru invitații străine, în Europa, echilibrul între stat că forța ultima pentru a lichidă orice mișcare politică sau etnică neconvenabila și reacțiile comunității internaționale s-a schimbat radical. Blocul estic, cel care rezolva cu de-
Politicile fără rest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17995_a_19320]
-
cu elucubrațiile pe fundamentul cărora și-a croit o imagine de tribun, de patriot și de incoruptibil îi dă fiori mortali. Curajul lui Vadim e mai subțire decât o mască (fie ea și una hidoasa) și la fel de lipsit de consistentă. Folosind tertipurile unor așa-ziși oameni ai legii precum Mirescu, într-o primă fază, apoi însăilările securiste ale lui Mercea, el n-a avut decât strategia eminamente mișeleasca "lovește și fugi". Asemeni sepiei care-și acoperă dușmanii într-un nor lichid
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
comunicarea modernă se simplifica, se clișeizează, urmărind eficientă maximă; pe de altă parte, ea produce totuși insule de expresivitate, cu atît mai puternice cu cît sînt comprimate și reprimate de uzul dominant. Mulți dintre românii stabiliți în străinătate, obligați să folosească în mod curent o altă limbă decît cea maternă, scriu scrisori amicale de o expresivitate populară și de o bogăție a nuanțelor stilistice și a jocurilor de cuvinte mult mai puternică decît a celor care folosesc predominant română în uzurile
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
în străinătate, obligați să folosească în mod curent o altă limbă decît cea maternă, scriu scrisori amicale de o expresivitate populară și de o bogăție a nuanțelor stilistice și a jocurilor de cuvinte mult mai puternică decît a celor care folosesc predominant română în uzurile sale curente. Această plăcere a limbajului se vede și în Internet (în care, de altfel, se pot găsi amatoristice dar cu atît mai interesante mini-dictionare, mini-ghiduri de conversație, culegeri de proverbe, de bancuri și mai ales
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
demagogice care confirmă tristă regulă) au apărut prin jaf sistematic, prin complicitate mafiotică și prin furt calificat - ba chiar supercalificat! Ce fericiți am fi să vedem măcar un inginer cu inițiativa, măcar un investitor inspirat care să-și contruiască bunăstarea folosind metodele pieței libere, si nu sorbind cu paiul, că dintr-o oranjada, din mult-puținul monștrilor economici hrăniți de la bugetul de stat. Firmele-căpusă, despre care se vorbește din ce in ce mai mult, sunt doar proiecția în economic a ceea ce societatea românească trăiește la nivel
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
apucăm să vorbim mai bine decît în convorbirile anterioare. Nu știu ce apuc să articulez cu mult aplomb, ca-n românește, ca profesoară scoate pe loc o interjecție admirativa, un fel de aoahhh! o exclamație tipic americană pe care aveam să o folosesc și eu ceva mai tîrziu prefăcîndu-mă cînd erau mai mulți americani de față, si se făcea impresie, milionari mai mult, dornici să afle tot așa, "cum arata niște scriitori comuniști". Fumam trabuce, havane, si un milionar pe care-l chema
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
mai fie adeptul artei formaliste și abstracte, își pierdea interesul pentru sex și droguri și, dintr-un anxios, destrăbălat și paranoic, devenea un autor sănătos, senin și popular, preocupat de viață maselor largi. Două decenii mai tîrziu, Czeslaw Milosz a folosit murti-bingismul că o metaforă capabilă să explice convertirea scriitorilor polonezi de după război la comunism. Cartea este celebră și a apărut recent și în traducere românească la Humanitas: Gîndirea captivă. Deși publicată în 1953, după plecarea lui Milosz din Polonia, nu
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
nu a avantajat-o; ea cîntă cu inteligență și teatralitate dar i-a lipsit strălucirea, efortul fiind prea vizibil și coloratura greoaie. Mult mai bine i-a sunat celebra "Summertime" din "Porgy și Bess" de Gershwin în care și-a folosit cu expresivitate un registru mediu bun. Atunci cînd cîntă împreună, în trio, artistele își demonstrează din plin profesionalismul, reușind - performanță foarte dificilă - să-și modeleze vocile recompunînd un intreg aproape fără fisură prin continuitate, modelarea frazării, preluări netezi, omogenizarea emisiei
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
reflexe de gîndire, apt de permanente modificări și adaosuri. Propria să filozofie presupune o gîndire în perpetuu glisaj, ea se desfasoara im piruete intelectuale elegante, care fac trecerea de la un palier al existenței la altul, circulînd prin toate nervurile (ca să folosesc chiar un cuvînt simmelian) imaginabile ale universului. Cultură filozofica nu este, crede autorul, o sumă de teorii distincte, așa cum, de pildă, cultura artistică nu presupune un inventar de opere de artă separate. Ambele culturi presupun mai curînd o formă de
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
fundamentale în domeniu ne poate pune pe gînduri. Și aici, ca și peste tot, reforma se face lent și dificil! Dar semnele unei noi concepții asupra istoriei literaturii, încercări de periodizare diferită de aceea pe care, de cîteva decenii, o folosesc manualele de școală și universitate se pot constată tot mai frecvent. Pe de o parte, în multele articole din presă, pe tema revizuirii, pe de alta, în cîteva solide teze de doctorat care vor vedea și ele lumină tiparului în
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
cerere, să-i trimită mamei ceva bani ("După moartea lui nu am avut în casa nici un ban, și banii de la voi ne-au ajutat mult"). Într-o următoare epistola îi cerea lui Liviu un "pachet cu bucate... care ne-ar folosi mai mult decît banii". A șaptea epistola e expediata din Cluj (unde se stabilise deocamdată), în 7 noiembrie 1921, si cerea stăruitor bani lunar: "Nu știu primită cea scrisoare, dara pe scurt vă spun că șunt avizata la ajutorul vostru
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
bani mamei. Această, firește, era impacientata, stabilind chiar suma lunară pe care o așteaptă ("ci tu, în fiecare lună-m/i/ trimite 500 lei... de nu mă ascult după asta scrisoare care o dau recomandată voi fi nevoită să mă folosesc de toate armele. Te voi face de minune la lume că nu mai am cu ce să te acopăr, că ce am avut mi-am nimicit pentru minciunile tale... Am spersat multe parale scriindu-t tot recomandat și am ajuns
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
vorbește ia foc sau daca lui însuși îi cad pantalonii. Politețea desăvârșită a discursului lui Matei Visniec are o indefinibila tentă ironică, dar și ceva neliniștitor, ca obiectivitatea ceremonioasa a discursului lui Kafka. Tot acest arsenal de seducție literară este folosit însă nu pentru a obtine aplauze, ci pentru a ajunge la conștiința cititorului și a-i comunica situații de un răscolitor dramatism. Personajul care îl obsedează pe dramaturg este omul secolului douăzeci, incapabil, cu toată măreția lui de cuceritor al
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
realizată cu arta. Femeia violată refuză să dialogheze și în cele din urmă dialoghează inutil cu o americancă de la un centru medical al NATO. Între ele există o prăpastie. Prima își strigă deznădejdea, în timp ce a doua îi acordă... asistență psihiatrică, folosind în mod mecanic cunoștințele conspectate din manualele de specialitate. Că orice melodrama, si aceasta are un happy-end. Dorra, femeia violată, o anunță pe Kate, americancă naivă în conștiinciozitatea ei, ca a luat hotărârea să păstreze copilul. Cu mențiunea, însă, ca
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
contesta, sau și-o disputa cu alții, înseamnă că ele fac parte dintr-un cod cultural riguros. Așadar, ele sînt nu numai mișcări ale trupului, definite în sensul cel mai larg, ci un capital simbolic pus în circulație (pentru a folosi un limbaj bourdian mai degrabă) de relațiile sociale. Gesturile reprezintă forme de comunicare, însă, spre deosebire de limbajul scris ele angajează întreaga persoană fizică a cuiva, stabilind contacte explicite între mai multe persoane, sau între ele și obiecte. În felul acesta ele
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
de atenție și investigație. Foarte lămuritoare sînt, în această privință, cele două etimologii ale cuvîntului gest reconstituite de Schmitt, una pornind de la rădăcina gero, gerere (a se purta), care reface astfel verigă cu problema comportamentului, cealaltă dezvoltîndu-se de la motus, adeseori folosit că sinonim pentru gestus, stabilind însă legătură cu ideea de mișcare a trupului, care însă ulterior va deveni mișcare în sensul foarte larg al termenului, inclusiv că mișcare a sufletului. Gesturile oratorului, ca să revin la retorica, erau foarte precis codificate
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
descoperirile de pînă acum nu pot explica științific nici complexitatea viselor (alcătuite nu doar din imagini ci din episoade cu scenografie detaliată, personaje, replici, un spectacol, "o emisiune de televiziune internă" la care participă toate elementele senzoriale), nici la ce folosesc ele: Ca să facă un clip publicitar, unui scenograf îi trebuie cel putin o săptămînă, spre a pune la punct detaliile și mijloacele de funcționare a lor. Or, visurile noastre, care sînt mult mai complicate decît orice clip, se fabrică pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
trăgînd concluzia că se roagă la Dumnezeu "să nu fi avut vreo premoniție tîmpita, în sensul ca să fim primiți în NATO mai întîi cu județele din Transilvania..." Asta apropo de ideea să că vom intra în NATO, județ după județ, folosită într-un foileton din ACADEMIA CAȚAVENCU. În foiletonul din Academia Cațavencu, Grosan vede printre fruntașele aderării per județ la NATO, județul Vaslui. Prins, se pare în propriul său scenariu absurd, Grosan își imaginează un alt scenariu neverosimil, prin care Ungaria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
desigur, de dovedit) ar opta mai curînd pentru persoana a II-a. Astfel, expresiile familiare sînt de obicei înregistrate în dicționare că "a-și lua jucăriile și a pleca"; "a sta în bancă să", pe cînd o explicare informală ar folosi formele "a-ți lua jucăriile și a pleca", "a sta în bancă ta". Dincolo de unele restricții gramaticale (v. M. Avram, loc. cît.), alegerea depinde de valoarea stilistica, dar poate chiar și de simplă nevoie de eufonie: pare mai normal "poți
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
unei opere arhitecturale nu este la fel cu cea a unei opere literare etc.) Așadar această perspectivă asupra funcției justifica titlul pe care l-am ales. M.C.: Cititorii dumneavoastră fideli știu deja din Palimpseste că noțiunea de "transcendență", așa cum o folosiți, nu are nimic sublim, divin sau metafizic, ci un sens strict tehnic. Ați vrea să explicați această noțiune pentru cititorii mai tineri, ținînd cont că ea apare chiar în titlul primului volum? G.G.: Da, în acest titlu este un cuplu
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
artei. Unde se termină, după dumneavoastră, domeniul ei? G.G.: Știu și eu... Cred că orice activitate umană ale cărei rezultate se pretează la o apreciere estetică poate fi considerată că o operă de artă... Într-un anume sens, prefer să folosesc cuvîntul la singular și nu la plural... Cînd vorbim de arte, pentru o clipă, termenul poate să pară suplu, încăpător, dar de fapt este mai restrictiv, pentru ca, dacă vorbești de arte, atunci lumea cere lista lor și dai peste liste
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
exaltare și gata să se lase analizat nemilos. Deși... nu se știe dacă un asemenea mod de a fi aduce fericirea. Este o problemă a cărei rezolvare trebuie lăsată în seamă filosofilor. Spiritul analitic tăios, incoruptibil, ca și talentul literar folosit cu sobrietate fac din Dorin Tudoran un publicist de mare clasa. Anchetele (justițiare) pe care le-a realizat împreună cu Eugen Seceleanu pentru Flacăra (în timpul directoratului lui Adrian Păunescu), interviurile (ședințe de luciditate) publicate acum peste douăzeci de ani in Luceafărul
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
plăsmuire devastatoare/ țâșnește printre silabe/ că molia ce-și făcuse culcușul/ în rană de purpura a soldatului" (Lumea limbajului). Subiectele sunt cele care îi vin în minte, n-au legătură între ele, constituind un cuceritor spectacol al spontaneității. Totodată, limbajul folosit în relatarea faptelor este un limbaj poetic foarte bine însușit, care nu obligă la o pronunțare solemnă. Denișa Comănescu poate deopotrivă să se amuze și să se lamenteze, să acuze și să alinte, să șoptească și să strige în limba
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]