4,121 matches
-
Le-am povestit scena cu fățărnicia maiorului și le-am întins cele două pâini. Puneți mâna și vedeți ca Toma ce ne-a trimis Pruncul Iisus de ziua Nașterii Lui. Au atins cele două pâini. Ne-am rugat și am frânt fiecare pâine în șapte bucăți egale, mestecând cu fiecare îmbucătură gânduri sfinte: „Două îmbucături de pâine, două daruri. Unul de la Sfânta Fecioară, în cinstea Nașterii Pâinii Vieții; altul de la Sfântul Prunc Iisus, născut în frig, în ieslea cea săracă, să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aici eram mai viu decât în carnea trupului meu, de care mă desprinsesem. O, neamul meu românesc! De câte daturi te-a învrednicit Dumnezeu, de te urăște așa de mult satana, că ațâță pe toți cei din jurul tău să-ți frângă aleanul și dorul după cumințenie și sfințenie? Atâta vreme cât unul dintre noi va rămâne slujitor lui Hristos în Oastea Arhanghelului Mihail, Hristos ne va auzi glasul și ne va îndreptăți în acest dor, alinându-ne zbuciumul întru El. Scoate-i, Doamne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pornit spre dânsul. În încercarea precipitată de a fugi, a alunecat pe pământul umed și copacul s-a prăbușit peste dânsul. Am sărit, amuțiți de tragedie, să împingem copacul și Nicu Mazăre l-a scos cu atenție. Deși copacul îi frânsese coloana vertebrală în două locuri, era perfect conștient. Durerile îl făceau să geamă, avea spasme faciale, iar picioarele îi erau inerte. Chemat imediat la telefon, doctorul Uță l-a transportat la Cluj cu mașina închisorii. Dar după câteva ore a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prin adrese pe toți generalii armatei române și pe toți comandanții de regimente. Miercuri, 9 Septembrie 1936 - Corneliu Zelea Codreanu” În raportul său, profesorul Ion Dobre, făcea cunoscut și Majestății Sale, Regelui Carol al II-lea, între altele: „Cu sufletul frânt de durere, adresez Majestății Voastre protestul meu împotriva măsurii arbitrare luată de guvern de a desființa tabăra legionară de la Susai-Predeal, care avea menirea să adune de prin deșișurile pădurii osemintele părinților noștri căzuți eroic pe aceste meleaguri pentru întregirea neamului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
luptă prin acuzația de extremism naționalist, fie prin lichidarea fizică. Iorga era o somitate culturală de probitate morală invulnerabilă, singura formulă de compromitere a lui era atragerea și implicarea în politica de partid, în arena aceasta unde oricine își poate frânge gâtul la cel mai mic pas făcut greșit. Argetoianu, care era deja mason, a fost pana care a gâdilat slăbiciunea lui Iorga. Căci avea și acesta o slăbiciune, un păcat. Era cam mândru de el. Poate nu fără acoperire. Adversarul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Jitnița Stăpânului doar grâul! Prescură vrem să fim! Belșug de dar, pe Masa Sfântă a „Punerii-înainte” frângerii ne dăm! O, Sfântă Liturghie! „Ale Tale dintru ale Tale!” „Luați mâncați”, căci suntem astăzi, în Trupul lui Hristos, flămânzilor, împărătească hrană... „Se frânge și se împarte, se risipește și nu se desparte!”... Stăpâne, în Iubirea Ta neghina arde în focul propriei osânde. Unde este Mișcarea Legionară ...căci se vor ridica hristoși mincinoși și prooroci mincinoși și vor da semne mari și chiar minuni
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Micii Antante s-a spulberat, iar sistemele defensive ale Franței (și ale României) au fost măturate. Primul ministru al Angliei, Stanley Baldwin, citise însă și el Mein Kampf și comenta: "Dacă Hitler o ia spre est, asta n-o să-mi frîngă inima"115. Politica aceasta s-a accentuat și mai mult sub Neville Chamberlain, în speranța de a-l încuraja pe Hitler să-și îndrepte privirile spre Răsărit. Mai expusă unui posibil atac german, Franța nu putea acționa de una singură
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
iminentul război, Imperiul Britanic nu va supraviețui. Cuvîntul la ordinea zilei era împăciuitorismul. Iorga era partizanul împăciuitorismului (deoarece "împăciuitorii" nu voiau să tulbure starea de fapt din România, iar un război distrugător între Hitler și Stalin nu i-ar fi frînt inima nici lui Iorga). Dar n-a fost să fie așa. Următoarele evenimente din 1936 vor deschide drumul Conferinței de la Hossbach. În timpul alegerilor din Franța (căștigate de Frontul Popular), Iorga era îngrijorat. După ce Leon Blum a devenit prim-ministru, Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga din momentul intrării lui în lupta politică pînă unde se află astăzi". Nota era nesemnată, dar scrisul lui Cuza era inconfundabil. BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 284, doc. 162 102 Iorga își amintea cu ironie sarcastică cum: "Își frîngea profesorul Cuza disperat mîinile" în Adunare, în timp ce se discuta problema drepturilor egale ale evreilor. O viață de om..., vol. III, p. 36 103 Partidul Comunist aflat în ilegalitate nu prezenta nici o atracție pentru evrei și (într-o măsură și mai
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Pan. Atât de diferită și de strania dar familiara încremenire, fascinantă, a unei săli de teatru goale. Actorii sunt locuitori ai cavernelor, trăind într-o beznă vie pe care o iubesc și o urăsc. Cât de mult îmi plăcea să frâng tăcerile expectative prin zgomot, zgomot ca structură, zgomot-culoare. (Odată am regizat o piesă polițistă ce debuta cu o lungă tăcere, după care urma un țipăt. Țipătul acela a devenit celebru.) Și totuși, sau poate tocmai din această pricină, nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lui brutal de a te teroriza, l-am auzit cum striga la tine, cum te făcea să repeți iar și iar “îmi pare rău, îmi pare atât de rău!“. Regret că n-am spart fereastra și că nu i-am frânt gâtul. Am să-l ucid pe omul ăsta! Mai bine îl îmbrânceam în mare. — Ai ascultat - ai auzit - când? — O, nu mai țin minte, în urmă cu o săptămână, cu două - sunt atât de amărât încât am pierdut noțiunea timpului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
chip în care trebuie să fie adevărat, nu poate fi un vis, iubirea pură îl face adevărat. — Înțeleg... ți-e milă de ea... — Nu-i vorba de milă... e ceva mult mai mare, mult mai pur. O, Lizzie... mi se frânge inima... Mi-am lăsat capul pe genunchi. — Dragul meu... Lizzie mi-a atins părul, mângâindu-mi-l foarte încet, foarte tandru, așa cum ai mângâia un copilaș sau un pui de animal. — Lizzie, iubit-o, plângi? Nu plânge. Te iubesc. Haide
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am început instinctiv să-mi agit membrele în mișcări de înot, încercând să mă înalț deasupra apei; dar trupul îmi era conștient că în acea încrâncenată învolburare de talazauri nu putea fi vorba de înot. Am simțit că mi se frânge gâtul când am privit în sus, spre cupola de întuneric vag penetrat de un verde translucid, valul de deasupra creștetului meu. Mă sufocam și înghițeam apă, concentrat în strădania unică de a mai inhala o gură de aer. În același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
iluminat, în mintea mea confuză, ideea că, în afară de asasin și de mine, toată lumea credea că a fost un simplu accident. Acum era aproape zece dimineața. Din nou o zi de arșiță, cu bubuit de tunet mai puternic, mai apropiat. Fulgerele frângeau cerul, ca niște spirale abia vizibile. Fusesem vizitat, întrebat cum mă simt, felicitat pentru salvarea mea „ca prin minune“. Felicitările astea aveau un aer cam repezit, poate pentru că prietenii mei simțeau că făcuseră destulă risipă de emoție cu o noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
se cațăre pe stânca aia dreaptă de lângă casa dumitale, și mereu cădea iar în mare. A fost o nebunie curată să înoate pe cogeamitea valuri cât casa. P’ormă, nu știu cum a făcut de-a reușit să ajungă sus, dar era frânt, mort de istoveală. Când s-a suit pe creștet, s-a prăbușit de-a dreptul pe jos. Ce cred eu că s-a-ntâmplat e că s-a trudit să iasă și valurile l-au măturat și l-au izbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în munți. Este arestat în 6.03.1949 în urma acțiunii de la Muntele Mare. În 30.09.1949 este condamnat la moarte de Tribunalul Militar Sibiu și executat la 28.10.1949. Ion Gavrilă Ogoranu, Elis Neagoe-Pleșa, Liviu Pleșa, Brazii se frâng dar nu se îndoiesc, vol VII, Rezistența anticomunistă din Munții Apuseni, Baia Mare, Marist, 2007, pp. 295-296. Liviu Borcea, fost locotenent-major de Securitate, comandant la Capul Midia a fost arestat la 1 decembrie 1954 și condamnat în 1955 la 25 de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
1973 în localitatea Dej, județul Cluj, România, fiica lui Mureșan Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 8605 Kapfenberg, Stubenberggasse 3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, str. Ciprian Porumbescu nr. 2, ap. 19, județul Maramureș. 272. Frânt Ștefan, născut la 21 februarie 1962 în localitatea Poiana, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Frânt Nicolae și Coila Afinia, cu domiciliul actual în Austria, 8041 Graz, Andersengasse 29A, cu ultimul domiciliu din România în satul Poiana nr. 16, comuna Buchin
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
flexiunea pronominală: st/șt (acești/acestor etc.), i/l (acei/acelor). SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVETC " SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE" Adjectivul demonstrativ intră numai în relații de dependență nominală, ocupând aici poziția de determinant și realizând funcția de atribut: „Această apă să te frângă,/această undă să te sfarme.” (L. Blaga, p. 283) Topica adjectivului demonstrativ în sintagma nominală este relativ liberă, dar poziția pe care o ocupă determină modificări în morfologia substantivului regent și în propria structură și morfologie. Când precede substantivul, acesta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
irealul și dezaprobarea sunt introduse în sintagma predicatului compus numai de imperfectul indicativ sau de perfectul potențial al semiauxiliarului, sinonime între ele și conținând în însăși semantica lor temporală posibilitatea exprimării acestor valori modale: Putea să alunece și să-și frângă gâtul. Cel mai adesea, semiauxiliarul a putea se construiește cu modul conjunctiv: Poți să mă bați, eu tot nu plec. Sunt, însă, destul de frecvente sintagmele cu verbul principal la infinitiv; în structura acestora, pe de o parte, infinitivul verbului principal
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
m-ai înțeles.” (M. Eminescu) În această relație de simultaneitate cu alte timpuri, imperfectul își accentuează mai mult diferitele valori aspectuale, în special cea de imperfectiv: „Tocmai ieșeam pe ușă când am auzit sunând telefonul.” (intervenția verbului la perfectul compus frânge, întrerupe desfășurarea pe mai departe a acțiunii verbului la imperfect; acțiunea imperfectului este, în acest caz, abandonată, nu încheiată), și cea de durativ: „...l-a dus într-un salon unde sclipeau bogății...” (I.L. Caragiale) Celelalte timpuri ale trecutului - și între
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cânta(tema perfectului) cântat (tema participiului), coborâ(tema perfectului) - coborât (tema participiului), dormi(tema perfectului) - dormit (tema participiului) etc. Fac excepție verbe din tipul V1 de flexiune, care au tema participiului ca temă primară: rupse(tema perfectului) - rupt (tema participiului), frânse(tema perfectului) - frânt (tema participiului) etc. Sintagma perfectului compus este disociabilă. Între auxiliar și tema de participiu a verbului se pot introduce adverbe de mod care exprimă aproximația, durata, iterația etc., precum tot, cam, prea, mai, și: „Și se tot
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracterul relativ momentan al acțiunii verbale pe care o situează în trecut. În relație contextuală cu un imperfect, perfectul simplu accentuează și mai mult această opoziție, între o acțiune care durează și o alta care punctează, care vine din afară, frângând-o pentru o clipă pe cea dintâi sau suprapunându-i-se tot pentru o clipă: „Ea tăcu. Dânsul se uită la o rază de soare ce se oglindea în luciul părului ei, și-i veni s-o mângâie pe cap
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al verbului. În funcție de realizarea concretă a acestui sufix, ele se diferențiază în trei mari grupe: • cu sufixul -se-, în structura temei de perfect: verbele din tipul V de flexiune: prinse(tema perfectului) - prinsei, prinseși etc. (perfectul simplu); rupse - rupsei, rupseșietc.; frânse - frânsei, frânseși etc.; • cu sufixul -u-: verbele din tipurile III și IV de flexiune: păru(tema perfectului) - părui, păruși etc. (perfectul simplu); • cu un sufix omonim sufixului de infinitiv și sufixului de prezent plural: -a-, pentru verbele din tipul I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului. În funcție de realizarea concretă a acestui sufix, ele se diferențiază în trei mari grupe: • cu sufixul -se-, în structura temei de perfect: verbele din tipul V de flexiune: prinse(tema perfectului) - prinsei, prinseși etc. (perfectul simplu); rupse - rupsei, rupseșietc.; frânse - frânsei, frânseși etc.; • cu sufixul -u-: verbele din tipurile III și IV de flexiune: păru(tema perfectului) - părui, păruși etc. (perfectul simplu); • cu un sufix omonim sufixului de infinitiv și sufixului de prezent plural: -a-, pentru verbele din tipul I de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În funcție de realizarea concretă a acestui sufix, ele se diferențiază în trei mari grupe: • cu sufixul -se-, în structura temei de perfect: verbele din tipul V de flexiune: prinse(tema perfectului) - prinsei, prinseși etc. (perfectul simplu); rupse - rupsei, rupseșietc.; frânse - frânsei, frânseși etc.; • cu sufixul -u-: verbele din tipurile III și IV de flexiune: păru(tema perfectului) - părui, păruși etc. (perfectul simplu); • cu un sufix omonim sufixului de infinitiv și sufixului de prezent plural: -a-, pentru verbele din tipul I de flexiune
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]