4,454 matches
-
ochii închiși, ca să se odihnească. Când a ajuns la mal, se lăsa noaptea. Înfășurat în prosop, văzu aprinzându-se luminile de la sanatoriu. Cineva mergea pe marginea apei. Nastia. Tot în rochia cu bretele, cu sandalele în mână. Briza îi lipea fusta de coapse, lăsând să i se vadă ritmul calm al trupului. Veni să se așeze alături de el, surâzând tăcută. "Hai să faci o baie, o invită locotenentul, apa e foarte bună." " Nu mi-am adus costumul." Făcând aluzie la prima
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
desfundat ale cărui arcuri îl proiectară îndărăt, ca azvârlit dintr-o praștie. Și toată lumea râse. A doua zi, când se întorcea acasă cu târguielile, pe Margareta o prinse o ploaie năpraznică. Dârdâia sub un portal în haina ei ușoară, cu fusta lipită de picioare, cu părul ud de parcă abia ieșise de sub duș, când un bărbat, care alerga cu capul adăpostit sub un ziar, făcu brusc doi pași îndărăt: "Tu ești!" Ahile intră sub portal alături de ea și o acoperi râzând cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și îl descotorosi de restul pachetelor: "Ți-ai scrântit glezna?" Se priviră în ochi, foarte aproape unul de altul. Ea se ridică. El îi înlănțui picioarele și își lipi fruntea de genunchii ei. Ea se clătină. Prin țesătura subțire a fustei, buzele lui Ahile îi frigeau coapsele. Un nor îi învălui ochii și se lăsă să alunece. Sleiți și goi, rămaseră mult timp îmbrățișați pe pardoseală. Ahile se ridică cel dintâi, șchiopătând, piciorul continua să-l doară: "Știam eu că sunt
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fi înțeles bine țicnita asta bătrână ce i s-a spus... La această legitimă neliniște ideologică se adaugă insatisfacția sexuală. Noaptea, o duce pe Maria-Tereza pe străduțe întunecoase, o împinge în intrândul ușilor unde să-i poată ridica mai ușor fustele (își amintește cu spaimă de o ușă, care, deschizându-se, l-a surprins în plină activitate), blestemând mereu regimul care îți cere un certificat de căsătorie pentru a-ți da dreptul să plătești o cameră de hotel! Chiar și parcurile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
distracțiile de moment? Nimic nu ar putea avea un caracter mai caricatural. Nu toată Europa trăiește în ritmul "jazz-ului" sau a charleston-ului debarasîndu-se de constrîngerile și tabuurile moralei tradiționale. Chiar dacă sînt tunse à la garçonne și își scurtează fustele după ultima modă, nu toate femeile sînt gata să urmeze exemplul subversiv al eroinelor lui Victor Margueritte (La Garçonne, 1922) sau al lui Raymond Radiguet (Le Diable au corps, 1923). Chiar dacă "furia de a trăi" caracterizează mai ales o elită
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ei o fac să arate extrem de atrăgătoare; mișcările dansului o arată ca pe o tînără femeie expresivă, liberă, plină de vivacitate, utilizînd dansul pentru a-și crea o imagine atractivă, mișcătoare, seducătoare. În videoclipul "Lucky Star" apare îmbrăcată într-o fustă neagră, scurtă și foarte strîmtă, cu un combinezon negru mulat, pe dedesubt. Poartă o bluză neagră largă care acoperă în parte un body de dantelă neagră pe care îl poartă pe dedesubt. În jurul taliei are faimoasa "centură de castitate" mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
secunde. Vedeta a început să vîndă "haine stil Madona" pe care le descria drept "îmbrăcăminte sport pentru femei ușoare". Linia de design includea "un top de dantelă de 25 de dolari, o bluză de 30, pantaloni de 20 și o fustă dreaptă la prețul mediu de 30 de dolari, fustă ce poate fi răsucită și dată mai jos pentru a expune buricul"". (People, 13 mai 1985) Erau puse în vînzare și variante de costumație Madona la prețuri mai ridicate și truse
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe care le descria drept "îmbrăcăminte sport pentru femei ușoare". Linia de design includea "un top de dantelă de 25 de dolari, o bluză de 30, pantaloni de 20 și o fustă dreaptă la prețul mediu de 30 de dolari, fustă ce poate fi răsucită și dată mai jos pentru a expune buricul"". (People, 13 mai 1985) Erau puse în vînzare și variante de costumație Madona la prețuri mai ridicate și truse de machiaj; imaginea sa încuraja însă vînzarea de articole
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
13 mai 1985) Erau puse în vînzare și variante de costumație Madona la prețuri mai ridicate și truse de machiaj; imaginea sa încuraja însă vînzarea de articole cu preț scăzut care să imite stilul Madona: lenjerie care să depășească lungimea fustei sau să iasă din fustă, tricouri largi, brățări ieftine, cercei, lanțuri și crucifixe care completau aspectul. Stilul Madona s-a impus rapid ca stilul "flashy trash" ("vampă îmbrăcată țipător"), așa încît orice adolescentă putea să-și permită să arate ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în vînzare și variante de costumație Madona la prețuri mai ridicate și truse de machiaj; imaginea sa încuraja însă vînzarea de articole cu preț scăzut care să imite stilul Madona: lenjerie care să depășească lungimea fustei sau să iasă din fustă, tricouri largi, brățări ieftine, cercei, lanțuri și crucifixe care completau aspectul. Stilul Madona s-a impus rapid ca stilul "flashy trash" ("vampă îmbrăcată țipător"), așa încît orice adolescentă putea să-și permită să arate ca ea și să-i împărtășească
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
împărtășească atitudinea și stilul. Moda Madona le-a permis adolescentelor să-și producă propriile identități, să-și afirme propriul stil în modă și să respingă codurile standard. În timpul turneului numit "Virgin", Madona a purtat o jachetă viu colorată și o fustă extrem de scurtă și de strîmtă, lenjerie scînteietoare și ciorapi de dantelă neagră pînă la genunchi și un set de bijuterii între care crucifixe, un medalion pacifist, brățări. Sărind și dansînd încălțată cu bocanci cu ținte, cu ombilicul la vedere, Madona
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și spirit provocator. "Vogue" se bazează pe imaginea unor corsete și sutiene, iar această demontare a ideii de "deasupra" sau "dedesubt" în modă, care poate fi observată în videoclipurile și concertele Madonei, în care sutienele, corsetele sînt purtate pe deasupra bluzelor, fustelor sau costumelor sugerează că moda este în întregime un fenomen artificial. Aceste imagini indică faptul că sutienele, corsetele și alte piese de vestimentație feminină sînt simboluri ale supunerii femeilor față de standardele culturale și care ar putea foarte bine să fie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
au și făcut prea luminații noștri Paul, Mișu, Gheorghiță, Dragoș, fie-le calea ușoară. Dar, spre nefericirea lor, mai sînt vr-o doi ca alde Gheorghe, Strat, Silica, David care și-au pierdut mințile și umblă de colo-acolo după vreo fustă strâmtă de madonă de parcă picerele lor ar fi - să mă ierte Dumnezeu - sfânta icoană mai-mai să le pupe. Fârtatele Silica o ajută pe o doamnă de societate care-și are conacul la țară să reușească cu bine la multele procese
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
mă credea și pe mine mama, când eram mică (după ce-i muriseră două fetițe dragi, Aurelia și Cornelia). Mă păzea ca lumina ochilor. Când se apropia prea tare cineva de mine, mă lua lângă ea și mă ținea acoperită de fusta ei. Tata nu prea era de acord cu aceste metehne ale mamei, dar n-avea ce face. Majoritatea timpului eram cu ea, dânsul fiind mai toată ziua la serviciu. Dacă se întâmpla ca vreo vecină să-mi facă din politețe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mă dezamăgești! Am crezut că te-naripează ambiții mai mari. Ți ai făurit planuri Îndrăznețe, voiai să ajungi mai sus decât au visat strămoșii tăi vreodată! Unde e Eglord, cel pe care-l cunosc eu? Te Împiedici acum de o fustă? Vrei să ai fata, o vei avea, vei avea câte târfe poftești, o sută! Dar te sfătuiesc să cruți bastarda, atâta vreme cât avem nevoie de ea. și vom avea nevoie de ea până ce vom scăpa de cei doi frați ai Satanei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
am poruncit să ni le aducă de Îndată hangiul, i-am dat a Înțelege că nu cred o iotă. — De când te interesezi tu de politică? Nu, mai mult ca sigur ai dat peste ceva! Vreo mică baroneasă sau cine știe ce altă fustă mai ispititoare decât a Hiltrudei. Hai dă-i dru mul, vin și eu cu tine. De mult nu m-am mai distrat pe cinste! — Nu, nu, vorbesc serios! Bine, recunosc, există o fată În toată povestea, dar nu e vorba
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu prisosință sărutate cu pietate și venerație, ca ale oricărei alte mucenice din sinaxarul ortodox român! "Tu tot mai trăiești, bătrână mamă? Ție cu supunere mă-nchin! Mica-ți casă, seara de aramă, Lumineaz-o pașnic și senin." (S. Esenin) Cu fusta ridicată până la genunchi, împingea cu încăpățânare țărână în groapă, până când aceasta s-a umplut, ascunzându-l definitiv sub pământul primitor pe cel care, odată, cândva, fusese marele carpatin-mioritic, Haiduc. Desigur că "înmormântarea" lui Haiduc nu a avut măreția, grandoarea, fastul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
faptului că n-am luat în viața mea un cadou de la un pacient. Dimpotrivă, le cumpăram țigări pacienților ca să ne lase să le facem foile de observație. CĂ la psihiatrie așa era : zece pacienți te trăgeau de un colț al fustei când încercai să vorbești cu al unsprezecelea. Și strategia era să dau fiecăruia câte o țigară. Asta la pavilionul nostru în care veneam sin‑ guri, deschideam cu clanța pe care o aveam cu noi în buzunar și intram și nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
iunie 1895 de la ...” știri mărunte” din aceeași gazetă: ...”Poporul nostru s-a lăsat în unele locuri de portul cel oacheș, frumos, trainic și ieftin, înlocuind catrința cea frumoasă și trainică, țesută de gospodine și lucrată din lână în casă, prin fusta cea slabă, țesută în fabrică, cumpărând-o pe bani gata și pe datorie din dughenile negustorilor. În unele comune nu mai vezi ștergarul cel frumos țesut în 5 și 7 ițe de nevestele noastre, ci tulpane din dughene. Cultivarea și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noastre, ci tulpane din dughene. Cultivarea și prelucrarea inului și a cânepei mai că înceată, fiindcă țărăncile noastre cumpără bumbacul de prin dughene prelucrat gata. În loc de cămăși cu altițe și pui, vezi niște cămăși încrețite și lucrate fără gust. Pentru fuste și polcuțe plătesc de cusut. Așa se varsă multe parale din economie și țărăncile se împrietenesc cu cea mai mare cucoană - lenea...” * Dincolo de editoriale cum ar fi cel referitor la „Chestiunea naționalităților”, articole susținând activitatea societății pentru cultura și literatura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ultima expresie a dobitociei e acest parvenit, susținut de cineva din jurul unui minister atotputernic... (nr.66 din 21 februarie 1932). Și tot despre Mișu Fotino la 7 februarie 1932 din cursivul „Ticăloșia de la Teatrul Național”: „Incultul Fotino. Un privilegiat al fustei, un actor bâlbâit, un analfabet, un șmecher în mânuirea fondurilor bănești. Acest pește al favoritismului de la București. Lingușitor, valet de casă, traficant sentimental... El ia adus la Cernăuți pe regizorii Dan de la Craiova, Maican și Sică Alexandrescu de la București, iar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
întregilor funeralii, comemorări ale diferitelor evenimente la care regina asistase în ultimii ani, istoricul domniei sale, elogii, dar și critici, totuși nu atât de vehemente, umpleau cu tuș negru paginile ziarelor. Nici țigăncile nu erau la fel de agitate și nu mai purtau fustele lor multicolore, erau toate în violet, vânzând numai buchete cu flori roșii, preferatele alteței. Iar în afară de cele câteva cafenele deschise, care nu mai erau la fel de gălăgi- oase, crâșmele și barurile de pe bulevardele pustii aveau porțile și ușile închise. La fel
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cartier de asemenea palate. De partea cealaltă se află cartierul românesc, cu oamenii Înghesuiți În blocuri sordide. Aici, țiganii sunt bogații, și românii săracii. Bărbații nu atrag atenția prin vreo ținută anume, femeile se poartă Însă tot În tradiționalele lor fuste largi multicolore. Slujnicele care trebăluiesc În palatele țigănești sunt, evident, românce. O lume pe dos, pentru români! Semnul egalității pus Între „țigani“ și „infractori“ este cu siguranță abuziv. Nu este Însă mai puțin adevărat că ei trăiesc Într-o lume
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de Clorox. Apoi mai erau alte subiecte ca: eliminarea pastelor făinoase din meniul de prânz de la școală, nutriționistul care se ocupa de catering pentru bar mitzvah, eleva de clasa a șasea care trebuia să poarte sutien, băiatul care trage de fusta mamei într-un supermarket de lux, întrebând: „Asta conține carbohidrați?“ S-a stârnit o conversație despre legătura dintre alergii și produsele din comerț. După aceea: o dezbatere falsă despre echinacea. Contuziile, mușcăturile de șarpe, ghipsuri pentru gât, necesitatea unor geamuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în franceză, arătându-și legitimația de medic, iar un ofițer, temându-se de complicații, l-a scos de acolo. Și apoi, adaugă el, Betleemul se islamizează pe zi ce trece. "Soția mea nu mai poate nici măcar să-și cumpere o fustă." Pudibonderia din stradă este dublată de privațiuni acasă. Avem tot mai mulți prematuri, copii anemici, tot mai multe avitaminoze cauzate de penuria alimentară. Colega mea, care nu are permis de liberă trecere, abia dacă poate ieși la restaurant de două
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]