7,117 matches
-
celălalt, ca să-și țină de cald, fără să deschidă gura, cu toate că frigul nu-i lăsa să doarmă, simțind pe pleoapele Închise licărul câte unei lanterne care Îi lumina o clipă. În fine, primele raze din zori ajunseseră la ei prin găurile din tavan și ferestrele cu geamuri sparte ale halei; și, În penumbra fantomatică, soldații Începuseră să se ridice În picioare și să iasă afară, În lumina murdară pe care se profilau siluete ca În acuarelele venețiene, duzini de bărbați și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
viteza 125 și diafragma de 5,6, pregătise dinainte camera Nikon F3 și, ajungând În dreptul soldatului, se oprise o clipă cu un genunchi În pământ și Încadrase leșul, cu picioarele deschise În V, tălpile desculțe, un deget ițindu-se printr-o gaură a ciorapului, brațele În cruce și obiectele risipite lângă ele, casa incendiată la stânga, formând alt unghi cu șoseaua. Dar nu putea fotografia zumzăitul muștelor - ele câștigau Într-adevăr toate bătăliile - și duhoarea, evocatoare ale atâtor alte duhori și zumzăituri, muște
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
tehnologică. În accepțiunea clasică, supravegherea începe prin a mina limitele spațiului privat, liniile lui împrejmuitoare, menite să-l protejeze. Zidurile au urechi, dinapoia unor draperii stau la pândă confrații lui Polonius, pe pervazul ferestrelor se cațără mercenari ai supravegherii, prin gaura cheii se strecoară priviri indiscrete: închiderea, până atunci etanșă, a spațiului e acum fracturată, străpunsă, dinamitată. Frontierele intimității își pierd rezistența, omul poate fi în orice clipă „în vizor”. Bănuiala planează asupra caselor de îndată ce pragurile încetează să mai fie o
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
brutal de puterile secrete ale supravegherii. Aura protectoare a „marginilor”, a „limitelor” dispare: supravegherea le anexează și le folosește în scopuri specifice. Avem de-a face aici cu acea supraveghere prin efracție, cu acea supraveghere prin vizorul ușii sau prin gaura cheii despre care vorbește Supraveghetorul general în finalul piesei lui Genet, Maximă supraveghere. Supraveghetorul se constituie astfel într-un spectator care urmărește și interpretează informațiile „din spatele ușilor”, poziție inferioară, desigur, dar bun punct de observație, pentru care interiorul, cu personajele
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
ce permit explorarea sălii (mai degrabă decât a scenei!), facilitând sesizarea unor detalii altfel inaccesibile ochiului liber. Aici, supravegherea împrumută câteva dintre atracțiile voyeurisme-ului. În sfârșit, ce să mai zicem despre o strategie și mai perversă încă, strecurarea privirii prin gaura practicată uneori într-un evantai, rafinament extrem permis unei priviri iscoditoare. Sala à l’italienne se supune ea însăși controlului de proximitate, spectatorii se comportă aici ca și cum s-ar afla într-unul dintre acele „saloane” la scara orașului, care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
pentru că vor să ne transforme în niște supraveghetori ce trag impudic cu ochiul la ceea ce se petrece pe scenă. Pentru că e vorba de un „al patrulea perete” fictiv, ca să accedem la platou trebuie să recurgem, aidoma unor perverși iliciți, la „gaura cheii”. De la supravegherea generalizată practicată fățiș în sălile prewagneriene, se trece la obscuritatea care îi permite scenei să se emancipeze, să iasă de sub controlul sălii luminate care, de acum înainte, nu va mai putea gusta decât deliciile acelui viciu, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
acelui viciu, cu nimic aristocratic și explicit burghez, numit voyeurisme. Împotriva acestuia din urmă se vor revolta unii mari reformatori - de la Meyerhold la Brecht - când vor cere ca atât despărțitura iluzorie constituită de „cel de-al patrulea perete”, cât și „gaura cheii” să fie abolite, suprimate, pentru ca spectatorul să-și poată regăsi statutul de martor asumat. În acest scop, va fi reabilitată adresarea directă către public, gest polemic menit să conteste rolul de martor ascuns al spectatorului și să-i redea
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
indiscreții, ocrotită. Martorului exterior nu îi mai scapă nimic, el devine un voyeur care nu întâmpină nici o rezistență și pe care-l desfată acest acces ilicit la dimensiunea secretă a unui univers ce se crede închis, invulnerabil. Privirii strecurate „prin gaura cheii” îi succede supraexpunerea facilitată de transparența oglinzilor fără luciu. Această transparență trădătoare, atât de prielnică supravegherii, se obține astăzi prin cele mai felurite mijloace. Grație relației complexe pe care scenografii o instaurează între ecleraj și țesăturile de diferite grosimi
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Diavol și toți care Îl urmară se prăbușiră din ceruri. Căzură nouă zile și nouă nopți, ca o ploaie deasă. Tatăl ceresc, văzîndu-se astfel părăsit de spirite și de suflete, se ridică de pe tronul său și Își puse piciorul deasupra găurii prin care cădeau spiritele și sufletele. Iar celor rămase cu el le spuse că dacă vreunul din ele se mai clintește, nu va mai avea parte de odihnă În vecii vecilor. Iar celor care cădeau le spuse: „Duceți-vă, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Îi recunoaștem ușor pe „francezi”, alias „Sclavini” - discipolii lui Caloiannes, sau pe bagnolezii de care vorbesc ereziologii de mai tîrziu. În general, doctrina profesată de cei doi Authié poate fi definită drept monarhiană, chiar dacă acest Dumnezeu ce astupă cu piciorul gaura din cer, pe unde Îi fugeau Îngerii, pare cam excentric. Însă ascultătorii predicilor nu se arătau Înclinați spre speculații pe tema atotputerniciei sau a liberului arbitru divin. Fantaziasmul lui Nazarie este preferat realismului lui Desiderius, origenismul popular Înțeles ca reîncarnare
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
șapte Arhonți ai săi. Olam, eonul pleromei de nord, care pătrunsese cîndva În mărul mîncat de Adam, Îi poartă pe Seth Valentinus cel lipsit ce memorie și pe puternicul Protoantrop Thomas Prescors spre planeta Lucifer, printr-un Încîlcit labirint de găuri negre. Pe Lucifer, Prescors este ispitit de Ruha, sora lui Saklas, de seducătoarea ei mamă Achamoth și de demonesa arimaneană Nekbael, cea care Își ucide iubiții În chinuri groaznice și delicioase. Saklas Încearcă să distrugă puternica triadă prin potop, la
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
bold (12); fîn(11); cusătură(10); croitorie(7); croitor(6); haină (6); haine(6); injecție(6); instrument(6); arici(5); cojoc(5); împunge(5); înțepător(5); seringă(5); subțire(5); vîrf(5); frică(4); înțepa(4); obiect(4); fir(3); gaură(3); împuns(3); rupt(3); țesătură(3); albina (2), bunică(2); de cojoc(2); coș(2); croitoreasă(2); croșetare(2); dureros (2); gămălie(2); isteț(2); împunsătură (2); mac(2); mare(2); masă(2); pericol(2); reparație (2); ureche(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
veste; veșnicie; viitor; vorbește; vulnerabil (1); 1159/273/97/176/3 adînc: fîntînă (76); mare (55); groapă (48); apă (43); profund (43); lac (37); ocean (37); prăpastie (27); abis (20); suflet (18); întuneric (17); jos (17); puț (13); frică (12); gaură (11); departe (10); gol (10); negru (9); rîu (9); marea (7); necunoscut (6); puternic (6); sentiment (6); întunecat (5); loc (5); peșteră (5); în suflet (5); adînc (4); apa (4); fără fund (4); pătrunzător (4); profunzime (4); adîncime (3); ascuns
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
convenabil; copac; corp; costumul; cravată; cuminte; curiozitate; decanul; decolteu; devotat; dezirabil; dispreț; domol; dorit; drăgălaș; drept; dulce; Dumnezeu; durere; el; eminent; entuziasm; era; eroi; eroul; fabulos; faimos; fain; fală; fascinant; feeric; felicitat; feminitate; flori; frate; de frumos; foarte frumos; frumoși; gaură; gest frumos; gesturi; gîndul; grandios; greșit; grijă; impecabil; inestetic; interesant; inundat; ireproșabil; istorie; iubit; încredere; îndodii; îndrăgostit; îndrăzneață; înțelept; Jessica Alba; de lăudat; ce merită lăudat; like; loc; lucitor; magazin; mareșal; măiestuos; măreție; merit; merituos; Messi; militar; mirific; mișto; modestie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); înfunda (3); nasul (3); punea (3); tare (3); traistă (3); viteză (3); ac (2); adaos (2); adăuga (2); adînc (2); ața (2); bumbac (2); card (2); deget (2); dulap (2); foc (2); cu forța (2); frică (2); fura (2); gaură (2); gol (2); ia 2); intrare (2); introduc (2); introdus (2); încredere (2); îndeasă (2); mare (2); mîncare (2); monedă (2); muncă (2); nas (2); strînge (2); varză (2); viață (2); abilitate; acțiune; acul; adunare; ajutor; alergare; amesteca; aparate; apleca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); plăcintă (4); țară (4); de vacă (4); vaci (4); zer (4); pîine (3); produs (3); roșii (3); sare (3); sănătate (3); vaca (3); acru (2); bio (2); de burduf (2); calciu (2); coș (2); mic dejun (2); Franța (2); gaură (2); machidon (2); moale (2); mucegăită (2); de oi (2); plăcere (2); proaspătă (2); pute (2); salam (2); salată (2); stînă (2); șoareci (2); de vaci (2); veche (2); verde (2); acasă; acră; albastră; alergică; animal; animale; aperitiv; ardei; băiat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
salată (2); stînă (2); șoareci (2); de vaci (2); veche (2); verde (2); acasă; acră; albastră; alergică; animal; animale; aperitiv; ardei; băiat; bloc; brînză; bucată; bucate; bun; de capră; carne; cartofi; caș de vacă; ceapă; delicatesă; fata; fermă; finețe; fotografie; găuri; grăsime; gustare; iaurt; intrare; iute; împuțită; Jerry; liniștit; macaroane; de machidon; mămăliga; mediocritate; miel; minte; moșii; neglijență; nu; papanași; paste; Paște; pizza; plăcut; poftă; președinte; putoare; roșie; roșu; sat; saturație; savoare; sărut; scîrbă; scrob; spaghetti; în șip; șoricel; tren; urîtă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ață și ac; cu ață; Baba Dochia; Baba Odochia; bărbătesc; bătaie; bătrînă; blănos; cu blană; de blană; blondă; bluză; boier; brîu; bucurie; bundiță; bunic; bunicul; cană; călduri; cămașă; cîrlig; coftă; context; copilărie; demult; distracție; Dochia; elegant; frigă; friguros; frumos; fufaică; gaură; Ghiță ciobanul; haină de blană; haină de iarnă; hăinuță; îmblănit; îmbrăca; joc; să joc; mantă; maro; măsură; meseria cojocarilor; mînă; nașpa; de noroc; oi; plouat; poloboc; portocale; profesor; protejare; rupt; sacou; sat; scoarță; siguranță; stan; stat; stînă; straie; din strămoși
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); prăjitură (2); salvator (2); sare (2); tristețe (2); vara (2); vestă (2); alb; aluat; Anul Nou; aromat; asigurare; bucurie; bunel; burtică; cale; carne; cauciuc; cere; coline; cometă; copac; copilărie; copt; cuptor; dimineața; domnesc; felie; feliere; la fîntînă; friptură; galben; gaură; gogoașă; gros; hrană; iarbă; inel; inteligență; împletitură din aluat; încă; de înot; înotat; înec; lemn; mac; cu mac; mama; de mare; marea; marină; miere; cu miere; mîncare; nesiguranță; nucă; om; Paște; piscină; pîine împletită; de plajă; pentru plajă; plasă; plută
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de vacanță; casă de stuf; căldare; cămăruță; cămin; cătun; ciobani; ciori; de cîine; clădire; coboară; colină; colivă; copii; copilăria mea; din crengi; cuib; dărăpănată; dărăpănătură; deasupra; disconfort; distracție; distrusă; dorință; dos; durere; eu; excursie; explorare; foc de tabără; frig; fum; gaură; grădină; harbuji; horn; hotel; hoții; iar; izolare; izolat; izolație; început; închis; îndemn; îndrumător; înghesuit; îngust; întins; joacă; jocuri; lac; limită; liniște; lipsuri; loc de odihnă; locuința; locușor; lungă; maci; masă; mea; mic; mort; moși; nașpa; neagră; neglijentă; nesigur; odihnă; papură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
găleată (11); groapă (10); viață (9); sete (8); căldare (7); apă rece (6); arteziană (6); apa (5); cu apă (4); curată (4); mare (4); piatră (4); puritate (4); abis (3); cumpănă (3); limpede (3); bani (2); cristalină (2); frică (2); gaură (2); gol (2); întuneric (2); lac (2); limpezime (2); rece (2); sat (2); seacă (2); speranță (2); acasă; adîncire; albastru; albie; apă cristalină; apă curată; apă limpede; apă proaspătă; apă pură; ape; argint; ascultătoare; așteptare; atenție; basm; bănuț; botez; cadou
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vid (37); fotbal (34); suflet (32); pahar (27); dezbrăcat (22); liber (18); deșert (13); pușcă (12); sec (12); lipsă (10); goluț (9); singurătate (8); spațiu (8); abis (6); minge (6); nud (6); poartă (6); singur (6); stomac (6); tristețe (6); gaură (5); întuneric (5); pistol (5); sărac (5); cap (4); îmbrăcat (4); neant (4); nul (4); sac (4); steaua (4); vag (4); alb (3); durere (3); groapă (3); lapsus (3); lipsit (3); negru (3); rece (3); sex (3); simplu (3); sticlă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plante; primăvară; priveliște; a răsări; răsărit; rău; roadă; roade; rod; român; România; sat; sănătos; seceră; seceriș; semănat; sfeclă; sfînt; speranță; în spic; spicuit; spin; stafetă; strujeni; școală; tărîță; tărîțe; umed; vitalitate (1); 781/ 137/57/80/0 groapă: adîncă (86); gaură (55); mormînt (55); moarte (48); mort (43); pămînt (41); adînc (29); cimitir (24); adîncime (19); mare (17); prăpastie (16); cădere (12); gol (12); abis (10); adîncitură (10); drum (10); întuneric (10); sapă (10); șanț (10); înmormîntare (9); sicriu (9); frică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puț (2); săpat (2); stradă (2); șosea (2); afară; afundă; afundătură; amintiri; fii atent; băutură; bîrlog; cadavru; cade în canal; canalizare; caută; cîine; claustrofobie; comună; deal; denivelare; dificultate; drumuri; drumuri România; dușman; eșec; fată; final; frig; fără fund; fundație; furnici; gaură mare; gaură neagră; gel; ghinion; greșeală; grijă; ai grijă; groapă; iad; impediment; inaccesibilitate; izvor; înșela; jos; largă; lăcaș; lipsă; loc; lovitură; lumină; mașină; mașini; mină; pentru mort; neant; necazuri; necunoscut; negativ; nesiguranță; nimic; noapte; ocoli; odihnă; un pahar; pagubă; piscină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
săpat (2); stradă (2); șosea (2); afară; afundă; afundătură; amintiri; fii atent; băutură; bîrlog; cadavru; cade în canal; canalizare; caută; cîine; claustrofobie; comună; deal; denivelare; dificultate; drumuri; drumuri România; dușman; eșec; fată; final; frig; fără fund; fundație; furnici; gaură mare; gaură neagră; gel; ghinion; greșeală; grijă; ai grijă; groapă; iad; impediment; inaccesibilitate; izvor; înșela; jos; largă; lăcaș; lipsă; loc; lovitură; lumină; mașină; mașini; mină; pentru mort; neant; necazuri; necunoscut; negativ; nesiguranță; nimic; noapte; ocoli; odihnă; un pahar; pagubă; piscină; pîrîu; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]