4,049 matches
-
o dovadă de recunoaștere a utilizatorului. Acesta poate fi: o cheie de descuiere a consolei, o cartelă magnetică bazată pe microprocesor, astfel încât să poată stabili cine, cum, când și de unde să o folosească. Doar costul foarte mare nu duce la generalizarea acestui sistem. De ultimă oră sunt produsele care apelează la echipamente ce acționează pe principiul calculatoarelor portabile. Ele sunt sisteme speciale de criptare, care generează valori (parole) de autentificare personală a utilizatorilor și care sunt preluate de la tastatura terminalelor, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
3.5. Codurile" Codurile sunt utilizate pentru a putea transmite unele construcții predefinite din domenii diverse, de regulă din afaceri, prin intermediul lor. De exemplu, codul 500 ar putea să însemne „De efectuat recepția cantitativă și calitativă a mărfurilor expediate”. Odată cu generalizarea serviciilor telegrafice, pentru diminuarea prețului pe mesaj, s-a apelat la un astfel de sistem. De regulă, sunt două rânduri de cărți: una conține ordinea crescătoare a codurilor și, în dreptul lor, semnificația în clar; alta conține semnificația în clar, în
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
2004, pp. 226-227; Ilica, 2003, p. 13; C. Simard, apud Pamfil, 2003, pp. 65-66), competența lingvistică (stăpânirea și utilizarea codului), competența informațională/culturală/enciclopedică (implicată de conținuturile/informațiile transmise prin mesaj), competența cognitivă (reflectată în operații de analiză, sinteză, comparare, generalizare etc.), competența socială, relațională (implicând raportare optimă la coordonatele sociale, interpersonale, relaționale ale contextului comunicativ, inclusiv în planul decodării de semne nonverbale și paraverbale, alături de cele verbale și în cel al respectării disciplinei comunicării) și, pe de altă parte, manifestări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dispărut și insu ltele și șantajele. Pe hârtia curată - pe care o folosește cu scumpătate - preocupările de interes obștesc sunt dezbătute cu politețe și demnitate, preocupările culturale sunt sincere și serioase.” Și speră... „Nădăjduim că o dată cu statornicirea principiilor democratice, cu generalizarea speranței într‐o viață politică generoasă, lipsită de ipocrizii, cu ridicarea t reptată a conștiinței tuturor, păturilor sociale și îndeosebi a muncitorimii de la țară și de la orașe, ziarul local să devie locul de întâlnire al tuturor glasurilor și tuturor conștiințelor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
globale și semnificante ale evenimentelor vieții reale, ca și ciclurile vieții individuale, procesele organizaționale și de gestiune, schimbările din proximitate, relațiile internaționale și dezvoltarea industriilor”. Obiectivul acestei tehnici este acela de a genera teorii și de a aduce noi informații (generalizare analitică), și nu acela de a înregistra frecvențele (generalizare statistică). Luând în considerare aceste caracteristici ale studiului de caz, evidențiem două funcții: pe de-o parte, această tehnică poate fi utilizată cu succes atunci când punctul de pornire al cercetării este
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ciclurile vieții individuale, procesele organizaționale și de gestiune, schimbările din proximitate, relațiile internaționale și dezvoltarea industriilor”. Obiectivul acestei tehnici este acela de a genera teorii și de a aduce noi informații (generalizare analitică), și nu acela de a înregistra frecvențele (generalizare statistică). Luând în considerare aceste caracteristici ale studiului de caz, evidențiem două funcții: pe de-o parte, această tehnică poate fi utilizată cu succes atunci când punctul de pornire al cercetării este reprezentat de una sau mai multe situații analizate, astfel încât
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
În mod paradoxal, ea nu este legată de grave dificultăți economice, cum era adesea cazul în trecut. Din contră, ne aflăm în epoca golden sixties, perioadă de înaltă conjunctură. Influența progreselor rapide în sfera științelor și tehnicilor este mai substanțială. Generalizarea televiziunii, spre exemplu, oferă un canal puternic circulației valorilor; răspândirea pilulei contraceptive devine una din condițiile majore pentru abolirea tabuurilor în materie sexuală. Metamorfoza înseamnă revoluție? Anumiți autori interpretează evenimentele din mai 1968 ca și cum acest lucru ar fi adevărat. Alții
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
care sunt cel mai adesea producătoare...) de valori care cer emanciparea feminină pentru a ajunge la egalitatea sexelor. Aceștia au fost la început izolați și considerați excentrici, dar încetul cu încetul ideile lor s-au răspândit și mulțumită progreselor democrației, generalizării valorii de egalitate, muncii profesionale a femeilor, în special între cele două războaie mondiale ajung la maturitate. Reformele se succed și se accelerează sub presiunea mișcărilor de eliberare a femeilor. Este interesant să remarcăm că toate propunerile în acest sens
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ea o creștere a vulnerabilității psihiatrice. Factorii de morbigeneză După cum rezultă din cele de mai sus, presiunea socială are un caracter global și ea se exercită asupra tuturor categoriilor de indivizi care intră în grupele sociale, indiferent de statutul acestora. Generalizarea „crizei” va antrena o schimbare socială, sufletească și morală profundă atât a instituțiilor tradiționale, a relațiilor interpersonale, dar mai ales se va produce o importantă și profundă schimbare a oamenilor. Acest aspect al „crizei sociale” pune o dublă problemă: cea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
activitate. Este foarte ușor distras de cel mai mic zgomot, mișcare sau orice alt factor perturbator Memorie: predominant mecanică și de scurtă durată; viteza de memorare lentă; întipărirea slabă, durata păstrării scurtă. Gândire: concret intuitivă; capacități reduse de abstractizare și generalizare în raport cu vârsta. Limbaj și comunicare: Volumul vocabularului: sărac, concretsituativ Semantica: înțelege informația verbală în ritm lent după multe repetări Structura gramaticală: construiește propoziții scurte, acordul gramatical nu este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Răspunde la întrebări dacă este
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
ocazională 30. Acest lingvist arăta că, la nivelul general al limbii, cuvintele redau noțiuni și se instituie în forme-tip, căci nu avem pentru fiecare obiect sau pentru fiecare reprezentare un cuvînt 31, și, ca orice unitate abstractă −rezultată prin generalizare−, cuvintele-tip nu se produc ca atare în vorbire, dar ele alcătuiesc uzul, elementul conservator în vorbire (precum norma la Coșeriu) sau modelul și baza pentru vorbirea ocazională, manifestată într-o infinitate de variante. Și, cum elementul variabil se află
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a concepției lui Karl Vossler relevă faptul că ea se poate admite în mare parte pe terenul limbii literare, unde rolul marilor creatori este deosebit de însemnat, dar este inadmisibilă pentru limba populară, unde rolul comunității este hotărîtor în selectarea și generalizarea inovațiilor, deseori ele însele izvorîte printr-o participare colectivă, ca urmare a unor mentalități comune, a unor predispoziții articulatorii sau psihice etc. De altfel, chiar în cazul limbii literare, acceptul social este elementul de bază al viabilității inovației lingvistice, în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin valorificarea datelor empirice oferite de limbi sau de familii de limbi și prin relația nemijlocită dintre filozofie și lingvistica modernă. În raport cu mulțimea informațiilor științifice oferite de lingvistică, arată Cassirer, filozofia trebuie să se instituie ca o abordare ce urmărește generalizarea și sistematizarea acestora. Așadar, după acest filozof, filozofia limbii ar fi mai degrabă o epistemologie lingvistică în continuarea științei limbii, iar nu o cercetare paralelă sau concurentă lingvisticii, rămînîndu-se în mare parte în cadrele inițiale ale filozofiei fundamentate de Kant
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cuvinte. De aceea, sub acest aspect al genezei, "schimbarea fonetică nu se deosebește de schimbarea semantică, ambele avînd un început punctual, într-un act de vorbire 188. Schimbarea lingvistică (înțeleasă ca schimbare în limbă) reprezintă în acest caz difuzarea sau generalizarea unei inovații, adică implică o serie de adoptări succesive, care îi asigură pătrunderea de la nivelul actului de vorbire la nivelul limbii. Din acest motiv, arată Coșeriu, se poate considera că orice schimbare începe, de fapt, cu adoptarea unei inova-ții189. Generalizarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
generalizarea unei inovații, adică implică o serie de adoptări succesive, care îi asigură pătrunderea de la nivelul actului de vorbire la nivelul limbii. Din acest motiv, arată Coșeriu, se poate considera că orice schimbare începe, de fapt, cu adoptarea unei inova-ții189. Generalizarea prin adoptare are drept consecință extinderea inovației în vorbirea tuturor vorbitorilor grupului (generalitatea extensivă) și în toate cuvintele care conțin fonemul sau complexul de foneme afectat (generalitatea intensivă), alterîndu-se astfel tiparul realizării sunetului originar 190. Generalitatea intensivă a adoptării fonetice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se poate extinde prin "adoptare" la sunetele sau la grupul de sunete de același tip din alte cuvinte, ca și cum ar exista o judecată implicită, urmată de un act volitiv. Totodată, nu se poate explica suficient cum s-ar putea realiza generalizarea rapidă și sistematică a inovațiilor pornite de la folosiri individuale în epoca-salt, fiindcă fenomenul s-ar putea produce numai în cazul unei bune organizări și coeziuni sociale și dacă inițiativa ar aparține unei autorități neconcurate, ceea ce nu se poate constata în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să se impună prin adoptare produc schimbarea în limbă. Sub acest aspect al modului de producere a schimbării, și Alexandru Philippide 194 afirma că în limbă au loc permanent creații, care realizează evoluția, prin variabilitate, prin selecție și, apoi, prin generalizare, potrivit modelului teoriei darwiniste. Actualizarea repetată a unui sunet, de exemplu, determină o "alunecare" (= o deviere) a sunetului ocazional față de "sunetul uz" (= fonem), iar această alunecare dacă se manifestă în mod repetat în aceeași direcțe provoacă la un moment dat
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și respectării normei limbii), atunci între ele există o legătură cauzală rezultată dintr-o determinare exterioară, indiferent cît de apropiate sînt concepute cultura și știința lingvistică ce fundamentează competența lingvistică. Treapta esențială a schimbării lingvistice, reprezentată de adoptarea inovației prin generalizare intensivă și extensivă, nu mai poate avea însă, după Coșeriu, motivații precum deprinderile de articulare sau conștiința fonologică. Inovația cu asemenea motivații este, potrivit opiniei sale, un simplu accident, în vreme ce schimbarea lingvistică propriu-zisă ține de esența limbii și nu începe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
În perspectiva teoriei Philippide Ivănescu, la nivelul limbii populare, regularitatea schimbării se explică, în primul rînd, prin factori sociali și antropologici (baza de articulație și baza psihologică în mod deosebit), în vreme ce, după Eugen Coșeriu, această regularitate nu este decît rezultatul generalizării intensive și extensive a unei inovații individuale. Analizînd lucrurile, se poate constata că, în general, opinia schimbării cu bază socială poate explica adecvat multe dintre regularitățile fonetice, iar schimbările cu pornire individuală, punctuală, sînt acceptabile în mică măsură la nivelul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
deosebit de complex, ci se compune și dintr-o latură operatorie, care construiește entități ideale noi, a căror obiectivitate și valabilitate este dată numai de respectarea unor reguli interne de funcționare. Asemenea reguli împreună cu cele după care se realizează abstractizarea și generalizarea în reflectare alcătuiesc dimensiunea formală a gîndirii, în vreme ce construcțiile ideale, rezultate din reflectare sau din celelalte operații, compun dimensiunea ei materială, de conținut. În sfîrșit, gîndirea are și o latură decizională, atunci cînd printr-o deliberare cu scop practic asupra
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceleiași noțiuni, și a polisemiei, a unui semn pentru mai multe noțiuni. Cu toate acestea, la fel ca noțiunile, semnele lingvistice organizează formal cunoașterea asupra realității, fiindcă nu desemnează obiecte singulare, fapte izolate, ci clase și concepte, ca urmare a generalizărilor realizate de rațiune. În actele de vorbire însă se produce o orientare spre obiecte și spre situații particulare, ceea ce înseamnă o operație logică de integrare a entității singulare în clasa sa. Se constată, așadar, existența unei relații intime între limbaj
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
iar în filozofie atitudinea filozofică 353. Chiar dacă filozofia poate fi "trăită", în principiu, filozoful, la fel ca omul de știință, generalizează, rolul principal în activitatea sa avîndu-l efortul rațional, care presupune conceptualizarea conținuturilor cognitive și redarea lor prin limbă. Această generalizare are însă o bază individuală, întrucît nu se produce pe baza unei experiențe comune sau generale a unui grup de specialiști (ca în știință), ci izvorăște din personalitatea filozofului. Poetul creează pe bază sentimentală și, de aceea, individualizează, dar creația
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
chineze, care subliniază principala preocupare a regimului față de identitate, și nu față de poziția lui relativă sau absolută. În termenii conținutului strategiilor lor, Germania, Japonia și China au reacționat foarte diferit la schimbările din sistemul internațional după 1989. Totuși, este posibilă generalizarea comportamentului de politică externă al acestor state importante pe parcursul anilor 1990. Fiecare dintre ele a dobândit o marjă mare de acțiune autonomă în sistemul internațional. Preferințele lor strategice distincte ies din limitele prevăzute de neorealism și de instituționalism. Aceasta se
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Stan (1989). 20 Norma academică este rezervată în a accepta corelativul nu numai..., dar și (Avram 1997 îl condamnă explicit; poziția din GALR 2008 este echivocă), dar uzul pare a-l consacra; o probă indirectă a tendinței ar putea fi generalizarea lui dar și (necorelativ) la închiderea unor lanțuri copulative, care s-ar explica parțial prin reducția structurii binare. 21 Vezi Zafiu (2005), pentru o analiză complexă a adversativelor românești. 22 Cf. GALR I: 640. 23 Cf. Gorăscu (1983). 24 Precum și
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
discuta, ce-i drept, asemenea vederi, dar întotdeauna doar pentru a arăta că ele se sprijină pe neînțelegeri, că sunt cu totul altfel decât simple, că întotdeauna există alte cazuri, exemple sau puncte de vedere care nimicesc din nou toate generalizările filozofice deja dobândite. Ne instruia astfel în maniera scepticului clasic; va trebui să ne eliberăm de orice generalizări, să încercăm să fim onești și să dăm socoteală fără prejudecăți de complexitatea și specificitatea experienței noastre. Din acest punct de vedere
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]