4,554 matches
-
fără seamăn. (...) în acest mod de a crea într-un câmp stilistic, fără vreo putință de a evada din relativitate, consistă rostul omului" (Lucian Blaga, " Ființa istorică", în op. cit., p. 495). 215 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 231-232. 216 Lucian Blaga, " Geneza metaforei și sensul culturii", în op. cit, p. 352. 217 Simion Mioc, "Perspectiva ontologică a metaforei la Lucian Blaga", în Seminarul de litere, Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, 1986, p. 2. 218 Lucian Blaga, op. cit., p. 365. 219 Sergiu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Sergiu Al-George, op. cit., p. 233. 220 Ibidem, p. 240. 221 Ibidem, p. 238. 222 Ibidem, pp. 241-242. 223 Ibidem, p. 243. 224 Ibidem, p. 247. 225 Ibidem, pp. 247-248. 226 Ibidem, p. 249. 227 Ibidem, pp. 249-250. 228 Lucian Blaga, " Geneza metaforei și sensul culturii", în op. cit., p. 350. 229 Ibidem, p. 352. 230 Ibidem, p. 351. 231 Ibidem, p. 354. 232 Ibidem, p. 355. 233 Ibidem, p. 350. 234 Ibidem, p. 386. 235 Ibidem, p. 387. 236 Sergiu Al-George, op. cit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
parte, dacă luăm în considerare specificitatea operei de artă, atunci vom avea dificultăți cu privire la conceptualizarea unei asemenea relații contemplative. Orice susținere de genul celei făcute de Carlson poate fi criticată pornind de la absența intenționalității artistice în natură. Diferența ține de geneza diferită a entităților naturale și, respectiv, a unei opere de artă. Unul dintre răspunsurile posibile poate lua în considerare alt nivel al intenționalității, cel al intenționalității unui Creator, așa cum se poate susține din perspectiva unui argument de tip teologic. Creatorul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
asupra naturii specifică religiilor orientale. Despre ambele teme discut pe larg în alte contexte în această lucrare, așa că aici își pot găsi locul numai câteva considerații generale. Cât privește viziunea asupra naturii promovată de creștinism, textul interpretat dual este din Geneză: "Lumea a fost creată de Dumnezeu pentru oameni, iar omul a fost numit stăpân peste tot pământul" (Facerea, 1, 28). Întrebarea este cu privire la consecințele asumării de către om a poziției sale de stăpân. Omul care stăpânește natura în ierarhia Dumnezeu-om-natură va
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dintre natural și artificial nu are o conotație morală, în sensul că ceea ce este natural ar fi bun și ceea ce este artificial ar fi rău. Dar originalul și copia se deosebesc radical prin modul în care au luat naștere, prin geneză și prin istoria lor. În acest sens, vom prețui operele de artă despre care știm că sunt făcute de artiști de valoare și vom cota slab copiile operelor de artă. În mod asemănător stau lucrurile și cu felul în care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
făcute de artiști de valoare și vom cota slab copiile operelor de artă. În mod asemănător stau lucrurile și cu felul în care prețuim natura. Dăm valoare unei păduri, unui râu sau unui peisaj tocmai pentru că ele au avut o geneză naturală, nu sunt un rezultat al activităților oamenilor și există independent de om, nu sunt o expresie a dominației umane. Admirăm emoționați asemenea obiecte naturale și le apreciem. Desigur, aceasta nu înseamnă că nu putem aprecia un loc în care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
identitatea prin continuitate cauzală. Lanțul cauzal natural nu s-a intersectat cu lanțuri cauzale antropice. Emoția și tot ceea ce simțim atunci când contemplăm un asemenea loc autentic nu pot fi înlocuite de nici un fel de copie, pentru că știi ce vezi, știi geneza și istoria locului. Elementele emoționale și cele cognitive se combină productiv și duc la formarea unei judecăți evaluative 259. Altfel, ne este ușor să ne imaginăm un asemenea experiment imaginar: în loc să vizităm un asemenea loc am putea să ne conectăm
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în stricta-i descărnare/ Își dezvelește-n Număr vertebra ei de fier..." (Pytagora). Nu e totuși discordie între cele două planuri; ceea ce pulsează jos, în adâncul ascunderii, se reflectă sus, în deschiderea formelor. Dacă, în lumea sublunară, asistăm la o geneză incendiară, spasmodică, "peste tot în trupuri, în roci fierbinți - orgie/ De ritmuri vii, de lavă, de freamăt infinit" (Panteism), în cea supralunară, a solarității ființei, ne întâmpină armonia legănată "în ritmuri largi și grave, de corul sferelor". Nuntire avem la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în vedere? Amândouă, căci în imagine se scrie și se zboară deopotrivă 19. Sufletul își înscrie zborul în spațiul vibrant al vieții și al morții întrețesute în taina aceluiași cântec. Cuvântul care se vede (Gellu Naum) Un poem vizionar al genezei imaginale este Gură de aur de G. Naum20. Tabloul pe care îl creionează, doar din câteva tușe esențiale, surprinde nașterea rostirii originare, starea genuină a desprinderii semnificabilului din neființa celor mute și întunecate: "Semănător al recoltelor pure/ pe un podiș
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sună ca niște chei căzute/ el revărsa vorbe de aur un fluviu de vorbe de aur/ în tăvile verzi ale ierbii". Lume nevăzută ieșită la rostirea prin care ea se vede și se spune: primitoare și zămislitoare, lumea unei neîncetate geneze, a unui nesfârșit reînceput. Lume în mișcare, în facere, în actul lumirii, al creșterii spre ființă, precum imaginile care arată seninul translucid, transparența celor prevăzute și întrevăzute 21, liniștea solidă, sonoră, în care cuvintele vibrează ca într-o diafană cutie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Nebănuitele trepte. 7 Fântânile, ciclul Vârsta de fier, în vol. Poezii, ed. cit. 8 Am înțeles păcatul ce apasă peste casa mea, în vol. În marea trecere. 9 Cântecul focului, ciclul Corăbii cu cenușă, în vol. Poezii, ed. cit. 10 Geneza metaforei și sensul culturii, în Lucian Blaga, Opere 9. Trilogia culturii, Editura Minerva, București, 1985, p. 391. 11 La cumpăna apelor; Sat natal, în vol. La cumpăna apelor (1933). 12 Hotar, în vol. La cumpăna apelor; Alean, în vol. La
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cit.; Veghe, în vol. Nebănuitele trepte. 26 Echinocțiu de toamnă; Götterdämmerung, ciclul Vârsta de fier, în vol. Poezii, ed. cit. 27 Imagine care "este doar absorbită de alt tot mai vast, din partea căruia ea primește un reflex de nouă semnificație" (Geneza metaforei și sensul culturii, în op. cit., p. 389). 28 Viziune geologică, în vol. Nebănuitele trepte; Vară de noiembrie; A fost cândva pământul străveziu, ciclul Corăbii cu cenușă, în vol. Poezii, ed. cit. 29 Nu e "sumbra încâlceală în care ființarea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
deci, un "simbol" al lumii totale, sensibile, și nu-și primește valoarea ca un reflex, de la totalitatea lumii sensibile. O operă de artă este un cosmoid, o lume specială, de intenții revelatorii și care tinde a se substitui lumii sensibile" (Geneza metaforei și sensul culturii, în op. cit., pp. 430, 432, n. 1). 31 Un posibil răspuns la această întrebare îl dă Blaga însuși atunci când vorbește despre distanța necesară - "frână transcendentă" - ce separă creația culturală de misterul absolutului. "Căci între absolut și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de penumbră, din somn,/ din cenușă, - măiastră pasăre/ cu gheare stelar scrise-n zbor/ limpezește cântul în trecere" (vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 325). 23 A libertății "de-a simți sub lespezi și ferige / începutul veșnicului cânt" (Geneză, poem nedatat, apărut în Contimporanul, nr. 19, 1964 și apoi în vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 316). 1 Anca Vasiliu, "La parole 'diaphane' chez Dante (Convivio II et III)", în op. cit., p. 193. 2 Vol. Drumul spre
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
glucozei în celula β nu limitează secreția de insulină în aceste celule. Gena GLUT2 (situată pe cromozomul 3) are circa 30 kDa și prezintă mai multe polimorfisme. Transcrierea genei GLUT2 este reglată de HNF1? (factor nuclear de transcripție implicat în geneza formei de diabet MODY3) prin acțiunea asupra secvenței de nucleotide situată în aval de situsul de promovare a transcripției. Transfecția celulei β cu o plasmidă conținând genele GLUT2 și HNF1? crește activitatea de transcriere a genei GLUT2 de 6 ori
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
strict electrică prin joncțiunile i.c., ori dacă implică semnale extracelulare, nu se știe încă, dar se presupune că ar putea avea un control nervos (163). Existența unor pulsații glicemice care preced pulsațiile insulinosecretorii ar putea modifica imaginea actuală privind geneza acestor pulsații (163). Recent s-a constatat că o celulă β izolată secretă mai puțină insulină la un stimul glicemic, decât atunci când celula se află în contact cu alte celule β. Legătura intercelulară se realizează prin intermediul conexinelor (28), dintre care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
modulator în dezvoltarea chiștilor, dar acesta este diferit în ficat, comparativ cu rinichiul. Sexul feminin și graviditatea reprezintă factori predictivi independenți pentru extensia bolii renale (7). Anticoncepționalele reprezintă un factor de risc adițional pentru dezvoltarea chiștilor de mari dimensiuni, modulează geneza chiștilor și accentuează severitatea afectării hepatice. La aceeași vârstă, chiștii hepatici sunt mai frecvenți la pacienții cu forme mai grave de boală (14); severitatea anomaliilor structurale renale și gradul perturbării renale funcționale au efecte direct proporționale asupra incidenței și numărului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la un an de la externare. În schimb, vârstnicii au declarat un nivel mai scăzut al anxietății comparativ cu alte grupe de vârstă (108). Stresul psiho-social. S-a demonstrat că acest factor de risc ar avea un rol deosebit de important în geneza unor evenimente cardiovasculare majore. Studiul INTERHEART, care a inclus 15.152 de pacienți cu un prim IMA (vârsta medie 59 de ani) și 14.820 de subiecți de control, fără afecțiuni cardiovasculare, potriviți ca vârstă și sex, a evaluat nivelul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
garanția clandestinității, adică gestul prin care modul lor de a fi își rezerva privilegiul accesului la posibilități mai puțin licite, refuzându-l totodată curioșilor inoportuni. Noroiul le era complice, în măsura în care molfăia urmele până deveneau oarecare, dacă nu chiar complet ilizibile. Genezele tind să se înconjoare de mister și pudoare, căci ele desfac promiscuitatea mai originară a licitului cu ilicitul. Evident, atunci când devenirea se împiedică repetat în primii ei pași, de noi începuturi e mare nevoie - atât de mare încât ele trebuie
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
circ, unul din clovni desfăcuse frânghia ce întindea o imensă pânză decorativă aflată deasupra spectatorilor, iar materialul aterizase peste creștetele lor, răpindu-le temporar putința de orientare. Atunci oamenii începuseră să-și renegocieze nesiguri, pe pipăite, spațiul personal într-o geneză confuză, în care jena, curiozitatea și satisfacțiile inevitabilelor intruziuni se vânzoleau nedistinct. Mâini necunoscute, apucându-se întâmplător una pe alta, păruseră să zăbovească vreme de un răsgând înainte de a-și abandona fără motiv priza, încercate încă de tentația unei interogații
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mulțumire anticipată pentru o palmă corectoare de sus încă de venit, se întreba? Durează până când omul ajunge să încorporeze obstacolul ivit în calea-i atât de bine încât el să-i apară ca o vertebră divergentă suplimentată tardiv într-o geneză tărăgănată, sau ca o aripă grefată violent. Și totuși, suntem ceea ce suntem mulțumită deopotrivă și naufragiilor, și salvărilor. Se imagina întinzând înspre nomazi, ca în direcția unui chip omenesc al marelui necunoscut, un model învelit în foița de aur îndoielnic
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
darul lor: spațiul gol, premergător oricărui nou început, pragul stepelor nesfârșite ce aparținuseră cândva Hoardei de Aur. Neglijența și grija supremă, grosolănia sfruntată și discreția ultimă a generozității ce nu cere recunoaștere confundate în același gest. Exista un timp pentru geneze și un altul pentru tradiție", își repetă Ian fără convingere o frază citită prin Saint-Exupéry. Dar chiar să se fi inserat între ele o distincție cât de cât funcțională? Și care ar fi fost acum timpul lui, al lui Ian
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Europa însemna în primul rând a sustrage cumva o porțiune de spațiu vital irezistibilei revendicări mongole. Ian își aminti de zicala olandeză: "Dumnezeu a creat lumea, iar omul a creat Olanda". Undeva între cele două (și cei doi) se situa geneza Imperiului Mongol. Cultivator divinizat, Ginghis Han a canalizat cea mai mare parte din resursele lumii eurasiatice a timpului respectiv afară din mâinile prin care izvorâseră, înspre acea gingașă gradină suspendată în șaua cailor, care era hoarda sa. Căci ea își
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a lungul trupului masiv, numai caiere de negură, al obscurității. E posibil însă ca tocmai somnul să fie justa balanță, din talerele căreia fiecare din cele două să-și primească măsura cuvenită - somnul ca rațiune de dincolo de rațiunea diurnă, ca geneză lenifiantă a încleștării, unde victoria se acordă înaintea luptei, prin simpla înțelegere a necesității. Pentru combatanți, a moțăi unul lângă altul expune la primejdia supremă de a se trezi mai transformați decât prin lucrarea oricăror tăișuri și ascuțișuri - răzlețiți de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
special la cei cu afecțiuni ischemice preexistente (14). 45.4.3.6. Alte antianginoase Un antianginos nou introdus în terapie, ranolazin, manifestă și acțiune antiaritmică, prin blocarea canalelor de sodiu de tip L și inhibarea curenților ionici transmembranari, importanți pentru geneza potențialului de acțiune cardiac (10,14) . În cursul trialurilor clinice a fost demonstrat faptul că tratamentul cu ranolazin are efecte favorabile asupra stresului oxidativ, asupra ischemiei cardiace și asupra tulburărilor de ritm, atât atriale, cât și ventriculare (FA, sindromul QT
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]