5,715 matches
-
magistrale 40. Dintre cei mai cunoscuți profesori ai Facultății de Drept, specializați în toate domeniile juridice ale acelor vremuri (administrativ, civil, comercial, internațional, penal, public, român, sisteme penitenciare etc.) îi amintim pe Albéric Allard, Ansiaux, Égide-Rodolphe-Nicolas Arntz, Charles de Brouckère, Henri de Brouckère, Modeste Cornil, Georges Cornil, Eugène Defacqz, Alfred Giron (a avut cursuri de legislație minieră și la École Polytechnique), Hanssens, Nys, David Picard, Edmond Picard, Adolphe Prins, Alphonse-Pierre-Octave Rivier, Adolphe Roussel, Jean-François Tielemans, Alfred Vauthier, Pierre-Théodore Verhaegen etc., care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
studențeasca a românilor de la Universitatea Liberă din Bruxelles - poate erau doar studenți disparați, neafiliați, căci documentele nu sunt clare în această privință -, care se alătură prin 1925 Asociației inginerilor și studenților români ce avea sediul central la Liège (8, rue Henri de Dinant, iar apoi pe 5, rue de l'Académie)43. Asociația generală, cu sediul la Liège, avea aproape 500 de membri, un statut, care era transmis Ministrului României la Bruxelles din acea vreme, Henri Catargi, pe data de 16
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
central la Liège (8, rue Henri de Dinant, iar apoi pe 5, rue de l'Académie)43. Asociația generală, cu sediul la Liège, avea aproape 500 de membri, un statut, care era transmis Ministrului României la Bruxelles din acea vreme, Henri Catargi, pe data de 16 martie 192544. Două erau obiectivele pe care și le propunea această societate, anume: "înfrățirea tuturor studenților și inginerilor români din Belgia prin dezvoltarea ideilor pe cale intelectuală", respectiv "ajutorul reciproc și reprezentarea intereselor studențimei române față de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
114, 189, 211 Butărescu, Adrian / 127 Butză, Vasile / 13, 124, 134-147, 161, 163-165, 167, 171, 192, 214 C Caloianu, Mihail / 76 Caranfil, Constantin / 63 Carp, Petre P. / 65 Carpentier, Eugène / 37 Casimir, Victor / 83 Castro / 34 Catargiu, Barbu / 112 Catargi, Henri / 123 Cazaban / 170 Căplescu, Ernan / 73 Cârlova, Gheorghe / 60, 64, 69, 70 Cerchez, Gheorghe / 57 Cincă, Victor / 127 Charlier, Gustave / 34 Chicireanu, Nicolae / 79 Christodulo, Emanoil / 56 Christodulo, I. A. / 102 Claparède, E. / 45 Cohen / 34 Cohn, Filip / 127 Condeescu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
60, 64, 69, 70, 94, 102, 113, 170, 188, 210 D Dan, Aurel / 63 Dariu, Nicolae / 127 Davilla, Carol / 110 Dănescu, Constantin / 69 D'Alviella, Eugène Goblet / 28, 34 De Boeck, Jean / 37 De Brouckère, Charles / 26 30 De Brouckère, Henri / 25, 26, 30 De Brouckère, Louis / 40, 46 De Crock, Jean / 37 De Greef, Guillaume / 40, 42, 49 De Keyser, Ch. / 27 De Moor / 173 De Moț, Em. / 26 De Murger, Henri / 170 De Raucour, Ch / 26 De Roubaix, Louis
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
37 De Brouckère, Charles / 26 30 De Brouckère, Henri / 25, 26, 30 De Brouckère, Louis / 40, 46 De Crock, Jean / 37 De Greef, Guillaume / 40, 42, 49 De Keyser, Ch. / 27 De Moor / 173 De Moț, Em. / 26 De Murger, Henri / 170 De Raucour, Ch / 26 De Roubaix, Louis / 27, 37 De Smeth, Édouard / 37 De Smeth, Joseph / 37 De Villers / 40 Defacqz, Eugène / 25, 30 Delavrancea, Barbu / 138 Demetrescu, Traian / 66 Demoor, J. / 27 Denis, H. / 28, 32 Depaire, J.B.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Valoarea și modernismul operei. Macedonski și generațiile tinere - prima sinteză biografică a poetului Macedonski, publicată în 1935. În manuscris apar titluri precum: Însemnările elevului Nanu - roman, Ghe. Asachi, Unde dai și unde crapă (piese de teatru), Viața și opera pictorului Henri Catargi, Viața și opera pictorului Rosenbluth Iosif, Nicolae Bălcescu, Pinacoteca și Academia de Belle Arte din Iași, Istoria omenirii în imagini, Educația iubirii, Materiale privind artele plastice, Materiale privind istoria artelor 11. 63. Eusebie Popovici (1863-1967), profesor la liceele din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Viața intelectuală la români în secolul XIX", în Ștefan Berceanu (coord.), Cartea interferențelor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Sowell, Thomas, Intellectuals and Society, Basic Books, New York, 2009. Stănciulescu, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației, Editura Polirom, Iași, 1996. Suleiman, Ezra, Henri Mendras, Recrutarea elitelor în Europa, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. Thiesse, Anne-Marie, Ecrire la France: le mouvement littéraire régionaliste de langue française entre la Belle Epoque et la Libération, Presses universitaires de France, 1991. Ungureanu, Al., Orașele din Moldova. Studiu de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și politica spiritului în istoria europeană, Editura Curtea Veche, București, 2012, p. 28. 22 Ibidem, p. 29. 23 Thomas Sowell, Intellectuals and Society, Basic Books, New York, 2009, p. 1. 24 Ibidem, pp. 2-3. 25 Ibidem, p. 5. 26 Ezra Suleiman, Henri Mendras, Recrutarea elitelor în Europa, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, p. 35. 27 A. Sadri, Max Weber Sociology of Intellectuals, Oxford University Press, New York, 1992, p. 69. 28 Sorin Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea, Editura Univers, București, 1999, p. 54. 29 Lucian
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în centru, semiperiferie sau periferie. Acestea din urmă se subordonează evoluției centrelor, deși unele economii au fost, la un moment dat, ele însele centre, în Immanuel Wallerstein, Sistemul mondial modern, vol. II, Editura Meridiane, București, 1992, p. 282. 23 Apud Henri Lefebvre, în Charles W. J. Withers, "Place and the Spatial Turn in Geography and in History", în Journal of the History of Ideas, 70, nr. 4, 2009, p. 641. 24 Apud J. E. Malpas, în Ibidem, p. 642. 25 Alexandru
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pierdut bătălia de la București (noiembrie 1916) iar două treimi din teritoriul țării au fost ocupate de dușmani. Armata, guvernul, familia regală și mulți români s-au retras în Moldova. Se încearcă refacerea armatei români cu ajutorul misiunii militare condusă de francezul Henri Berthelot. Regele Ferdinand I sa gândit să ridice moralul soldaților români promițându-le realizarea unei reforme agrare și acordarea votului universal. Sunt pe frontul din Oituz și alături de mine este Constantin Țurcanu. M-am gândit să contribui și eu la
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
cu bine peste prăbușirea avionului, în timpul zborului 216 și Ordinul Muncii, în anul 1966. A mai primit, pentru fiecare milion de km, câte o medalie, iar când a depășit 7 milioane de km, record european, a fost felicitată de inginerul Henri Coandă. A mai fost recompensată și cu o diplomă de onoare pentru întreaga activitate aviatică și diploma pentru merite deosebite în aviația de transport. 33. Luiza Zavloschi - o femeie pentru cărțile de istorie Există numeroase personalități vasluiene; multe s-au
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
a-l numi, de marile piste pe care el le-a deschis. Chiar astăzi, cînd Origen este abundent recuperat de cercetătorii gîndirii creștine, teoria preexistenței sufletelor pune, pentru mulți teologi, o penumbră inadmisibilă pe chipul alexandrinului. Dar, așa cum insistent arată Henri Crouzel, Origen nu făcea teologie dogmatică, nu stabilea formule de credință, ci practica o teologie de cercetare, de studiu și de căutare vie, pe acea linie pe care se întîlneau în primele secole teologia și filozofia. în solidul și curajosul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dogmatică, nu stabilea formule de credință, ci practica o teologie de cercetare, de studiu și de căutare vie, pe acea linie pe care se întîlneau în primele secole teologia și filozofia. în solidul și curajosul studiu care prefațează cartea lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică merge mai departe. El expune convingător schimbarea de paradigmă teologică produsă chiar înainte ca, prin Constantin, creștinismul să se instaleze în cetate, să îi copieze ordinea și tipul de putere. în primele secole, cercetarea adevărului revelat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
opinia îndrăzneață pînă la limita ereziei, nonconformismele. Nu pe omogenitate, ci pe concurența, varietatea, policromia din peisajele credinței, fie ele vechi sau noi, cade acum accentul în studiile religioase. într-un frumos text introductiv la cartea despre Origen a lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică înfățișa primele secole creștine ca o epocă de libertate și diversitate intelectuală, în care cercetările teologice puteau îmbina adeziunea totală la revelație cu îndrăzneala căutărilor, a conjecturilor, a teoriilor multiple stîrnite de un loc scripturar. Dacă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Crouzel, Ioan I. Ică înfățișa primele secole creștine ca o epocă de libertate și diversitate intelectuală, în care cercetările teologice puteau îmbina adeziunea totală la revelație cu îndrăzneala căutărilor, a conjecturilor, a teoriilor multiple stîrnite de un loc scripturar. Dacă Henri Crouzel caracterizează demersul lui Origen ca pe o teologie în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl numește pe alexandrin contemporanul nostru. în el, vede figura de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
raportat, ca gînditor, la categoria filosofică de timp, nu trebuie să eludăm contextul academic al formării sale, atmosfera filosofică a deceniilor trei și patru ale secolului trecut. Filosoful care exprimase spiritul vremii și care continua să fie la modă era Henri Bergson (premiul Nobel, 1927), eseurile sale, inclusiv Cele două surse ale moralei și religiei care apare în 1932, constituiau repere bibliografice de neignorat pentru exegeza filosofică, înainte de toate asupra timpului, pe care o vor face în anii facultății dar și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Bergson, îl citează în franceză atunci cînd își redactează teza de licență, după cum, tot aici, alătură trimiteri la unii dintre exegeții filosofului francez: Réné Berthelot, Le pragmatism de Bergson (1913, vol. al II-lea din Un romantisme utilitaire), Richard Kroner, Henri Bergson, Logos (1910), Georg Simmel, Zur Philosophie der Kunst (1922). Făcute într-o atare cheie, reflecțiile lui Cioran asupra timpului nu vor fi totodată deloc străine nici de influența pe care va fi avut-o asupra sa cursurile de metafizică
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ei În conturarea unei anumite optici care a supraviețuit ca un element de model cu semnificație de arhetip (7, 1). Sunt remarcabile bogăția și expresivitatea care, timp de secole, au Înlocuit limbajul științific. Amintesc, În acest sens, afirmația filologului francez Henri Jacquier: „Puține limbi, dintre acelea care fuseseră odată strălucitoare, au fost constrânse de condițiile istorice să ducă o viață nocturnă atât de prelungită ca limba română. Dar aceasta știut să smulgă istoriei și un câștig: din perioada aceea limba cultă
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
64, 70, 72, 74, 83, 93, 101, 103, 108, 133, 143, 174 Nominalism, 11, 19, 151, 156, 162, 163, 189, 190 Numerele complexe, 139, 147-149, 176, 177 Platonism, 11, 19, 151, 156, 158, 160, 163, 181, 183, 217 Poincaré, Jules Henri, 55, 70, 82, 203 Pozitiviștii logici, 16, 20, 44, 78-91, 93, 94, 99, 102, 125, 126, 129, 195, 218 Psillos, Stathis, 196, 199, 202-204 Putnam, Hilary, 11, 16, 17, 100, 103-105, 112, 113, 114, 161, 182, 183, 185, 195 Quine
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de PR, Flaviu Călin Rus Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Ioan Oprea Comunicare și acțiune, Laurențiu Șoitu Comunicarea, (ed. a II-a) Denis McQuail Comunicarea, Lucien Sfez Comunicarea interculturală. Paradigma pentru managementul diversității, Silvia Popescu Comunicarea mediatică, Henri Boyer, Guy Lochard Comunicarea politică, Jacques Gerstlé Comunicarea publică, Pierre Zémor Convinge fără să manipulezi. Învață să argumentezi, Philippe Breton Deontologia mijloacelor de comunicare, Jean-Claude Bertrand Discursul autonom. Strategii de comunicare, Arthur Suciu Introducere în știința comunicării și a relațiilor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
pe deplin mecanismul experimentelor sale și natura luminozității cristalului din experiment, motiv pentru care a dat denumirea generică de raze X. Mulți ani mai târziu cercetătorii au înțeles că la baza fenomenului descris de Roentgen stă radiația electromagnetică. În 1896, Henri Bacquerel a descoperit radioactivitatea naturală prin experimentul efectuat cu o piatră ce conținea uraniu. Cunoscător al lucrării lui Roentgen despre razele X el a remarcat puncte comune dintre cele două experimente. Bazându-se pe experimentul profesorului său, Bacquerel, studenta Marie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Cunningham, la 26 martie / 7 aprilie 1854. înainte de a pleca, acesta a cerut autorităților ruse ca măcar echipajele celor patru vase englezești, sechestrate în porturile românești, să primească permisiunea de a părăsi Principatele. în sfârșit, Nicolae Pavlu, împreună cu cancelarul consulatului, Henri Cola, au fost și ei siliți să părăsească Moldova, la 30 martie / 10 aprilie, retrăgânduse la Cernăuți. Astfel, pentru patru luni nu a mai existat nici un fel de activitate consulară britanică în Principate. în condițiile debarcării trupelor anglofranceze la Varna
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
prototipuri mitice; de asemenea, prin magia numelui, frații, Stoian și Stoiana, participă "la statornicia absolută, la tot ceea ce stă în această lume de alunecări și căderi, la realitatea ultimă"19). Interesant este și faptul că, în interviul acordat lui Claude- Henri Rocquet, Încercarea labirintului, Eliade însuși își explică numele, ca provenind de la mir (rădăcină slavă care înseamnă pace) și helios: "Cuvântul Eliade este de origine greacă și fară îndoială te face să te gândești la Helios . La început se scria Heliade
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca fiind "puer - senex: copil și bătrân în același timp. Puer-senex și Puer-aeternus: veșnic renăscând, veșnicul "renăscut"... el este memoria"388, o memorie a originii ascunsă în mit, la rândul său ascuns în povestire, memorie pe care - cum spune Claude Henri Rocquet - istoricul religiilor o restituie oamenilor uituci, salvându-i (ceea ce explică frecvența personajelor amnezice din proza sa); în felul acesta, "istoria se împlinește în hermeneutică și hermeneutica în creație, în poezie", iar Zaharia Fărâmă este "geamănul mitic și dublul frățesc
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]