3,636 matches
-
a Zeului În „asemănarea” pe care Platon o arăta deja În Theaetetos drept scop ultim de urmărit pentru dobândirea unei desăvârșiri care, În același timp, este eudaimonìa („beatitudine”). Date fiind aceste premise, se Întrevede un alt aspect ulterior al rolului hotărâtor asumat de neoplatonism În procesul evocat mai sus. De fapt, principalii reprezentanți ai acestui curent de gândire se preocupă, În forme și cu intensități diferite, de recuperarea și apărarea tradițiilor religioase ancestrale Împotriva avântului din ce În ce mai mare al creștinismului. Conștiința că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
timp, filozoful nu admite că rugăciunile i-ar putea influența pe zei, nici că ar putea să se substituie purificării morale și intelectuale. b) Porphyrios (cca 232-300 d.Hr.) Fundamentele etice și intelectualiste ale religiozității plotiniene au exercitat o influență hotărâtoare și profundă asupra discipolului și continuatorului, al cărui iter cultural și spiritual arată, de altfel, că implicarea În pestrițul humus al religiozității antice târzii era mai puternică. Autor cu o producție literară foarte bogată, În care se Împletesc Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În schimb, persanii obișnuiau să urce pe cele mai Înalte vârfuri ale munților pentru a aduce jertfe supremului lor zeu ceresc. Această informație este importantă pentru că indică faptul că munții considerați drept centre naturale ale inspirației supranaturale aveau un loc hotărâtor În ideologia religioasă iraniană (Darmesteter 1892-1893, II, p. 615), fiindcă acestea erau, pe pământ, părțile cele mai apropiate de cer și, de aceea, mai repede luminate de razele soarelui. Alte date, risipite În izvoarele noastre, confirmă de asemenea, calitatea acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Wizșdagșh³ ș Z³dspram („selecții din Z³dspram”), Namagșh³ ș Manușåihr („scrisorile lui Manușåihr”), D³dest³n ș d¶nșg („sentințe religioase”) și riv³yat („tradiția”) care o Însoțește, riv³yat a lui xm¶d ș Așawahișt³nxe "E<me>d ș Așawahișta>n", Șkand-gum³nșg wiz³r („soluția hotărâtoare pentru Îndoieli”), Åim ș kustșg („motive pentru cordonul sacru”), Ard³ Wșr³z n³mag („cartea lui Ard³ Wșr³z”), Ș³yst n¶-ș³yst („permis și nepermis”), Zand ș Wahman Yasn („Zand-ul șpierdutuluiț Bahmnan Yașt”), J³m³sp n³mag („cartea lui J³m³sp”) sau Ay³dg³r ș J³m³spșg („memorialul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Bausani, 1971a), aceasta se Întâmplă tocmai pentru că iranismul știut să supraviețuiască, din punct de vedere cultural, prin propriile trăsături, În fața evenimentelor tulburi care i-au marcat - am putea spune - „timpul său limitat”. De altfel, factorul religios a jucat un rol hotărâtor În această continuitate, inclusiv În formarea identității naționale, rod al unui lung proces istoric și al unei construcții conștiente În plan ideologic. Acest proces a fost desăvârșit În secolul al III-lea d.Hr., ca parte a unei evoluții mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cel puțin o generație Înainte de Cirus, reconstrucția primei perioade a noii religii este foarte ipotetică. Ceea ce se poate afirma legitim este că perioada profetică determină un „amestec religios”, reflectat În Avesta târzie, la formarea căruia au existat doi factori iraniano-occidentali hotărâtori: clerul med al magilor și curtea persană a ahemenizilor cu orientările sale ideologice și politico-religioase. În prima perioadă a formării acestui „amestec religios” prinde contur tendința spre „arianizare” a tradiției zoroastriene. Populațiile iraniene care se autonumeau „ariene” (În avestică, airya
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
concepție s-au Îmbinat elemente proprii tradiției iraniene și religiei zoroastriene, precum și elemente caracteristice monarhiilor unor mari state sedentare ca Asiria și Babilon (Gnoli, 1974). Întâlnirea cu civilizațiile din Orientul Apropiat și, În special, cu Babilonul a fost o etapă hotărâtoare În evoluția culturii și religiei Iranului antic, care, la rândul său, a influențat gândirea filozofică și religioasă a grecilor (cf. West, 1971) și a evreilor (cf. supra, „Religiile Iranului antic și Zoroastruxe "Zoroastru"”, subcapitolul 2.8). Influența babiloniană asupra Iranului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o metodologie foarte potrivită pentru reconstruirea culturii indo-europene, atunci chiar și Întrebarea care se pune, dacă această ideologie este valabilă doar pentru indo-europeni sau dacă nu cumva poate fi aplicată și altor grupuri etnice, Își va pierde caracterul dramatic și hotărâtor, pe care Însuși Dumézil i-l atribuia. De altfel, se pare că Dumézil avea dreptate să-i susțină exclusivitatea indo-europeană, Împotriva celor care considerau - de exemplu, Rose (1947) sau Brough (1959) - că acest tripartitism nu i-ar caracteriza doar pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se lăsau biciuite de luperci pentru că aceasta Înlesnea zămislirea și nașterea; 5) N³satyaxe "Na>satya" sunt protectorii celor exilați, la fel ca și Romulusxe "Romulus" care a oferit azil și protecție exilaților din toate teritoriile Înconjurătoare; 6) În final, argumentul hotărâtor, după părerea noastră, este identificarea lui Romulusxe "Romulus" cu Quirinius, care, la origine, trebuie să fi fost un zeu corespunzător funcției a treia, având În vedere că apare În triada precapitolină Împreună cu Jupiter (prima funcție) și Martexe "Marte" (a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
985. Combinația are de asemenea valoare pentru diferențierea CP de pancreatita cronică, cu o valoare AUC de 0,993, aducând astfel un aport important într-un domeniu în care trăsăturile clinice și chiar mijloacele imagistice nu aduc întotdeauna un aport hotărâtor. Nivelul seric al acestui complex de șapte miR permite un diagnostic precoce al CP, cu o rată de a pozitivității de 96,2% în stadiul I al CP, față de 46,2 % pentru CA19-9 și 30,8% pentru ACE. Se propune
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
o situație ideală, în care se presupune că cei doi termeni ai scenariului au consimțit aceluiași țel: omogenizarea libertății prin actualizarea optimă a posibilului celui călăuzit. Or, în lumea reală a istoriei sunt mai frecvente alte două scenarii, în care hotărâtoare este tocmai neconsimțirea la călăuzire în vederea dobândirii libertății. Într-un prim caz e vorba de o lume în care, în afara călăuzitorului, nimeni nu are, nici măcar auroral, conștiința libertății, și în care călăuzirea către libertate nu se poate face decât prin
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
citit multe din cele 1 200 de cărți ale lui. Înzestrată cu o voință puternică pînă la a deveni tiranică, era totuși blajină. Doamna Zulnia și cea de a doua soție a lui Iorga, doamna Catinca, au avut o influență hotărîtoare asupra vieții și a activităților lui11. În privința contribuției aduse de Iorga patrimoniului culturii românești, un deosebit merit l-au avut aceste două femei. Iorga a moștenit de la mama sa capacitatea intelectuală și talentul pentru limbi. Ceea ce este mai important este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cît de mult a contribuit educația oficială a lui Iorga la formarea sa? Așa cum am văzut, și-a dobîndit cea mai mare parte a cunoștințelor prin lecturi de o anvergură extraordinară. Prin însuși volumul acestora, le putem atribui o influență hotărîtoare în această privință. Prin memoria lui fenomenală și prin imaginația sa evocatoare, Iorga era capabil să se plaseze în însăși inima oricărei situații despre care citea. Aceste lecturi și contactele pe care le-a avut la universitate și ulterior în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu trebuiau privite în lumina ideilor sale, idealurile sale călăuzindu-i acțiunile. Ar fi nedrept să individualizăm vreun element ca fiind punctul de cotitură al unei vieți sau vreun eveniment adecvat ca sens și chiar ca ritm ca fiind mai hotărîtor decît altul. Dar un articol pe care l-a publicat Iorga în 1899 în "L'Indépendance Roumaine" a constituit un adevărat pas hotărîtor 3. Odată cu acest articol, Iorga își părăsea turnul de fildeș. Articolul acesta l-a dus dincolo de linia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cotitură al unei vieți sau vreun eveniment adecvat ca sens și chiar ca ritm ca fiind mai hotărîtor decît altul. Dar un articol pe care l-a publicat Iorga în 1899 în "L'Indépendance Roumaine" a constituit un adevărat pas hotărîtor 3. Odată cu acest articol, Iorga își părăsea turnul de fildeș. Articolul acesta l-a dus dincolo de linia de demarcație care separa un istoric respectat, intangibil și demn de respect chiar și din partea celor care îl urau4, de un politician combativ
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istoria ca fiind strădanii spirituale și intelectuale. Naționalismul lui Iorga era un "naționalism cultural". Preocuparea lui fundamentală era cultura: "sufletul", "spiritul" și "cultura", deci mentalitatea națiunii. Deși greu de definit, aceste trăsături sînt esențiale. Pentru el, concepția de națiune era hotărîtoare în interpretarea lumii și în înțelegerea propriei țări și a altora. Ca și von Ranke, la care face dese referiri, temeiurile înțelegerii lui Iorga și ale interpretărilor sale erau determinate de trecerea de la istoria națiunilor mici la o înțelegere a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
deoarece, după evenimentele din mai 1968, voia să facă o naționalizare rapidă ca să-i ofere muncitorului francez un rol real în conducerea industriei 32. Iorga și Eminescu au susținut cauza țărănimii, opunîndu-se marxismului. Iorga va juca în 1917 un rol hotărîtor în proclamarea reformei agrare și a votului universal. Dar multe din conceptele lui Iorga (în special cele din domeniile artei și literaturii) erau arhiconservatoare; poate cineva care lupta pentru bunăstarea a 80 sau 90 % din populație să fie etichetat drept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Chendi), Iorga a început să impună naționalismul eminescian și un spirit combativ, odată cu apariția articolului său Cu ocazia dispariției "Tribunei"149. Iorga a preluat efectiv conducerea revistei abia în luna iunie 1905, dar chiar și înainte de aceasta influența lui era hotărîtoare. Dacă n-ar fi fost el, "Sămănătorul" ar fi devenit doar o altă "Albină". După 1903, revista nu a mai fost subvenționată de stat. Iorga a mutat birourile redacționale acasă la el. Iorga și-a dat demisia în octombrie 1906
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca o ramură sămănătoristă a "Neamului românesc": în decembrie 1908 a apărut un supliment literar, "Neamul românesc literar", iar în ianuarie 1910, Iorga a publicat o ediție populară a ziarului său, "Neamul românesc pentru popor". Iorga a jucat un rol hotărîtor în apariția revistei "Făt Frumos" (între 1904-1906 și din nou în 1909), împreună cu E. Gârleanu și alții. În sfîrșit, la Craiova, cu ajutorul lui C. Șaban-Făgețel și al lui D. Tomescu, "Drum drept" a devenit "Ramuri", un ziar literar "sămănătorist". Aceste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
salveze România". Iorga reflecta: "După tot ce a făcut România pentru cauza comunistă, o merită"40. Seton-Watson va fi un consilier important la Conferința de Pace. În primul număr pe 1916 al "Neamului românesc", editorialul lui Iorga purta titlul Anul hotărîtor 41. În sfîrșit, în august, Brătianu l-a chemat pe Iorga la cabinetul său ca să-l anunțe intervenția militară a României. Cu mintea românului cea de pe urmă (în 1934), Iorga își bătea joc de încrederea în sine și de proverbiala
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
soldat a rămas neclintit și în timpul întregii răzvrătiri revoluționare dintre 1917 și 1920, România fiind înconjurată de comunismul și de războiul civil din Rusia și Ungaria și de o mișcare de stînga în Bulgaria. Rolul soldatului țăran român va fi hotărîtor în zdrobirea Sovietului maghiar. Dar cum mergea războiul în România (și în alte părți)? În vreme ce dezintegrarea forțelor rusești se accentua, o nouă armată română instruită și echipată de francezi era gata la sfîrșitul primăverii anului 1917. După afirmațiile lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
septembrie 1940, acesta a adus sistemul la zi și a instaurat o dictatură pseudofascistă, realizîndu-se stabilitatea. Zorzoanele fasciste (lipsite de sinceritate), armata și poliția sa făceau treabă bună în menținerea sistemului în stare de funcționare. Iorga a jucat un rol hotărîtor și fericit în prima și în ultima fază a domniei lui Carol. S-au scurs aproximativ zece luni între întoarcerea lui Carol și numirea lui ca prim-ministru. La întoarcerea lui Carol, Iorga nu a dat fuga la Palatul Cotroceni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-i trateze pe evrei așa cum erau tratați aceștia în Occident, acordîndu-le egalitate deplină. Delegația română s-a opus cu înverșunare acestui lucru. Bismarck a făcut presiuni asupra românilor în favoarea evreilor. Întrucît Domnitorul României era un Hohenzollern, poziția lui Bismarck era hotărîtoare. S-a ridicat apoi problema asupra caracterului neprofitabil al rețelei românești de căi ferate (construite cu capital german). Ca să prevină pierderile catastrofale ale acționarilor germani, statul român era gata să le cumpere acțiunile la un preț de nouă ori mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în organism - țesutul limfoid asociat mucoaselor - pentru aprecierea limitelor dintre reacția limfoida imunologica locală - inflamația imunologica parafiziologică sau benefică - și instalarea inflamației patologice (Fig. 2.30Ă. Poate mai mult ca în oricare alt proces patologic, experiența examinatorului are un rol hotărâtor. Fig. 2.30. Peribronhită limfoida în dictiocauloza ovina. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 135 Fig. 2.31. Noduli și manșoane perivasculare în sistemul nervos central (După Thomson, 1984Ă. Fig 2.32. Infiltrație difuza de limfocite printre fibrele musculare ale miocardului (După Thomson
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ceea ce el dorea să fie criterii obiective. Socotește opera literară determinată în chip decisiv de mediul social, de caracterul și de ereditatea artistului. Monografia despre Vasile Alecsandri, din 1894, deși investighează pe larg caracteristicile epocii, nu reușește să stabilească relația hotărâtoare dintre esența operei poetului și epoca în care aceasta a fost creată. O atenție deosebită a arătat P. relației dintre public și literatură. Cauza pentru care scriitorii români nu aveau cititori el o considera a fi intransigența junimistă față de scrierile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]