4,292 matches
-
, comuna Ponoarele, județul Mehedinți, a fost construită în 1766 . Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost ridicată și sfințită în anul 1851 pe ruinele altei biserici. Se spune că prima biserică a fost ridicată de călugărul Nicodim. După Catagrafia
Biserica de lemn din Ponoarele () [Corola-website/Science/320162_a_321491]
-
temelii, ceea ce explică controversele legate de anul construirii ei. Biserica este contruită din lemn de stejar, tip navă cu turla clopotniță. Pridvorul este sprijinit pe stâlpi de lemn legați între ei în arce frânte. Pe fațadă se află icoana de hram. Cea mai veche icoană din biserică se află în pronaos și îl reprezintă pe Sfântul Ioan Botezătorul ținând în mână o cupă și sub ea un papirus pe care este scris: „pocăiți-vă că s-a apropiat înperăția ceriuriloru”. Este
Biserica de lemn din Ponoarele () [Corola-website/Science/320162_a_321491]
-
nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004. Biserica „Sf. Prooroc Isaia“ din satul Cârlig este atestată din anul 1816, ea fiind ctitorită de un ieromonah cu numele de Isaia (de la care provine și hramul bisericii), cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei. Nu se cunoaște cine a fost acel ieromonah care a avut inițiativa construirii lăcașului de cult. Printre preoții care au slujit la această biserică se află preotul-duhovnic Gheorghe Pascu (1771 - 5 aprilie
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
aparținut o lungă perioadă de timp de Parohia Podgoria Copou, fosta biserică mănăstirească construită de domnitorul Vasile Lupu și care se află astăzi în perimetrul Grădinii Botanice din Iași. Aici se slujea sporadic de către parohul de la Podgoria Copou, cu prilejul hramului sau al evenimentelor religioase (botez, cununie sau înmormântare) din viața comunității rurale. Lăcașul de cult era friguros, pereții săi nefiind izolați, iar mobilierul era vechi și deteriorat. După aproape 150 de ani, la 20 aprilie 2001 (de sărbătoarea Duminicii Mironosițelor
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
efectuat unele lucrări de înfrumusețare a lăcașului de cult: s-au izolat termic pereții bisericii, s-a realizat o frumoasă catapeteasmă din stejar sculptat și s-a achiziționat mobilier nou. În apropiere, s-a construit o casă parohială. Biserica are hramul Sf. Prooroc Isaia (sărbătorit în fiecare an la 9 mai), ea fiind singura biserică din Arhiepiscopia Iașilor cu acest hram. Anual, de sărbătoarea hramului, un sobor de preoți oficiază liturghia pe o scenă aflată în curtea bisericii, din cauza faptului că
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
catapeteasmă din stejar sculptat și s-a achiziționat mobilier nou. În apropiere, s-a construit o casă parohială. Biserica are hramul Sf. Prooroc Isaia (sărbătorit în fiecare an la 9 mai), ea fiind singura biserică din Arhiepiscopia Iașilor cu acest hram. Anual, de sărbătoarea hramului, un sobor de preoți oficiază liturghia pe o scenă aflată în curtea bisericii, din cauza faptului că nu există spațiu suficient în interiorul sfântului lăcaș. După liturghie, se face o slujbă pentru cei adormiți, iar rudele decedaților împart
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
și s-a achiziționat mobilier nou. În apropiere, s-a construit o casă parohială. Biserica are hramul Sf. Prooroc Isaia (sărbătorit în fiecare an la 9 mai), ea fiind singura biserică din Arhiepiscopia Iașilor cu acest hram. Anual, de sărbătoarea hramului, un sobor de preoți oficiază liturghia pe o scenă aflată în curtea bisericii, din cauza faptului că nu există spațiu suficient în interiorul sfântului lăcaș. După liturghie, se face o slujbă pentru cei adormiți, iar rudele decedaților împart săracilor ouă, pască și
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
a fost vechea biserică a schitului până la începutul secolului XX când în locul acestei bisericuțe a fost construită actuala biserică a schitului cu scopul de a comemora memoria eroilor din primul război mondial. Din această cauză unul din cele două hramuri ale noii bisericii ridicată în perioada 1922-1923 este "Sf. Gheorghe". Cel de-al doilea hram al noii biserici este cel al Sf. Mucenic Oprea din Săliște. Se spune că doi bătrâni, nimeni alții decât Dumnezeu și Sf. Petru, cutreierau lumea
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
a fost construită actuala biserică a schitului cu scopul de a comemora memoria eroilor din primul război mondial. Din această cauză unul din cele două hramuri ale noii bisericii ridicată în perioada 1922-1923 este "Sf. Gheorghe". Cel de-al doilea hram al noii biserici este cel al Sf. Mucenic Oprea din Săliște. Se spune că doi bătrâni, nimeni alții decât Dumnezeu și Sf. Petru, cutreierau lumea. Ajungând la vremea prânzului, cei doi bătrâni se opresc la umbra pădurii și își stâmpără
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
pentru împărțirea bisericilor între ortodocși și uniți, biserica din Grui și biserica schitului Foltea revin ortodoxilor. La 1761, cele două biserici amintite sunt considerate a fi prea mici pentru numărul mare de credincioși fapt ce determină începerea construcției bisericii cu hramul "Înălțarea Domnului" din Săliște. Despre vechea biserică de lemn a schitului ce s-a păstrat până la construirea bisericii noi în anii 1922-1923 nu se cunosc prea multe detalii, momentul edificării ei fiind unul dintre acestea. Fotografia păstrată ilustrează această biserică
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
Biserica de lemn din satul Breb, comuna Ocna Șugatag, județul Maramureș, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie), a fost construită în anul 1622 și figurează pe lista monumentelor istorice, . Edificiul este folosit ca lăcaș de închinăciune de către comunitatea română unită din Breb. se distinge drept una dintre cele mai semnificative
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
regina Maria în anul 1939 la castelul Bran, biserica în scurt timp ""călătorește"" din nou ajungând peste munți, prin grija patriarhului Iustinian, tocmai la schitul Jercălăi de lângă Urlați, județul Prahova. În prezent biserica de lemn și-a păstrat atât vechiul hram, "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" dar și cel nou, primit în urma mutării la castelul Bran, "Sfânta Maria". Se află înregistrată pe lista monumentelor istorice sub codul: . Construită de "iobagii" din Luieriu - "așa era menționat în fișa monumentului întocmită cu ocazia
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Măzănăești este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1925-1928 în satul Măzănăești din comuna Drăgoiești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Măzănăești se află pe drumul județean DJ 209C, la aproximativ 22 km sud-vest de municipiul Suceava și la 18
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
21 de case, însemnând 17 panțiri isprăvnicești, 1 popă și 3 femei sărace. În perioada 1782-1787 se stabilesc în localitate câteva familii de agricultori și meșteșugari germani, provenite din Franconia și din Bavaria. În 1795 este construită o biserică cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Lăcașul este dotat cu un iconostas nou în 1835 și este renovat în 1870. În 1843 biserica are 448 de enoriași, din satele Măzănăești și Lucăcești, iar postul de preot este vacant. Numărul enoriașilor crește la 812
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
clase, iar doi ani mai târziu, numărul locuitorilor din Măzănăești ajunge la 687. Actuala biserică de lemn din Măzănăești a fost construită între anii 1925-1928 în centrul satului. Sfințirea lăcașului a avut loc în 1928, după finalizarea lucrărilor, acesta primind hramul "Adormirea Maicii Domnului", la fel ca vechea biserică, construită în 1795 și dispărută între timp. De-a lungul vremii edificiul religios a fost supus unor lucrări de reabilitare, însă nu este cunoscut dacă au existat modificări ale formei sau arhitecturii
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Lucăcești este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1890-1891 în satul Lucăcești din comuna Drăgoiești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul satului și are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit la data de 26 octombrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Lucăcești se află pe drumul județean DJ 209C, la aproximativ 20 km sud-vest de municipiul Suceava și la 20 km
Biserica de lemn din Lucăcești () [Corola-website/Science/320318_a_321647]
-
Biserica de lemn din Seliștea, comuna Isverna, județul Mehedinți, a fost construită în 1820 . Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica datează din anul 1820 și îl are ca ctitor pe popa Ștefan, fiul preotului Constantin Poernianul din Isverna. A fost ridicată pe locul unei biserici
Biserica de lemn din Seliștea, Mehedinți () [Corola-website/Science/320312_a_321641]
-
LMI: . Biserica datează din anul 1820 și îl are ca ctitor pe popa Ștefan, fiul preotului Constantin Poernianul din Isverna. A fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, construită în anul 1794 de Ioan Frătescu și frații săi, cu hramul „Sfinții Îngeri”. Este construită din lemn, cu tencuială de mortar care datează din 1835, la fel ca și icoanele împărătești. Forma bisericii este de tip navă, cu turlă clopotniță și cu pridvor sprijinit pe stâlpi de lemn îmbrăcați în tencuială
Biserica de lemn din Seliștea, Mehedinți () [Corola-website/Science/320312_a_321641]
-
Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Drăgoiești este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1816-1819 în satul Drăgoiești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul satului și are hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. Biserica de lemn din Drăgoiești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, în ciuda vechimii sale. Denumirea satului Drăgoiești provine de la numele lui Drăgoi cel Bătrân, deși unele
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Românești este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1759 în satul Românești din comuna Grănicești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. Biserica de lemn din Românești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, deși are o vechime mare. Prima atestare documentară a satului Românești datează din 15 martie 1490
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
lăcaș de cult ortodox construit la mijlocul secolului al XVIII-lea în satul Pârteștii de Jos și strămutat în anul 1892 în satul Humoreni din comuna Comănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 279, având codul de clasificare . Până la mijlocul secolului al XVIII-lea, actuala localitate Humoreni
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
care afirmă că biserica aceasta ar fi ctitoria stăpânilor moșiei Stroiești. Pe un Triodion se află următoarea inscripție: "„Această carte numită Triodion este dăruită de stăpânitorii moșiei din satul Stroiești, Nicolae Popovici, bisericii din satul Liudi Humorului, unde se prăznuiește hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil spre vecinica pomenire în anul 1837”". Conform cronicii parohiei Humoreni, această biserică a fost mutată în anul 1892 în satul Brașca, unde există și în prezent. În locul bisericii de lemn cedate, satul Humoreni a primit
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
vecinica pomenire în anul 1837”". Conform cronicii parohiei Humoreni, această biserică a fost mutată în anul 1892 în satul Brașca, unde există și în prezent. În locul bisericii de lemn cedate, satul Humoreni a primit ca donație biserica de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae" din satul Pârteștii de Jos. Strămutarea lăcașului a avut loc tot în anul 1892, după ce, în 1887, în Pârteștii de Jos a fost construită o biserică de zid. După aducerea bisericii de lemn din Pârtești în Humoreni, acesteia
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
Pârteștii de Jos. Strămutarea lăcașului a avut loc tot în anul 1892, după ce, în 1887, în Pârteștii de Jos a fost construită o biserică de zid. După aducerea bisericii de lemn din Pârtești în Humoreni, acesteia i s-a schimbat hramul din "Sfântul Nicolae" în "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Biserica de lemn actuală din Humoreni era în funcțiune în anul 1775 în satul Pârtești, ea fiind construită înainte de ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
metri și cu o balustradă de 0.90 metri înălțime. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În anul 1996 a fost construită în centrul satului, în apropierea bisericii de lemn, o biserică de zid cu hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elena", sărbătorit la data de 21 mai. În imediata vecinătate a bisericii de lemn, înspre sud, se află un turn clopotniță construit din zidărie. este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]