3,926 matches
-
a Mitropoliei Sibiului și Făgărașului în frunte cu Mitropolitul Nicolae Colan. Începând cu luna octombrie 1941 în Transnistria au venit și alte echipe de preoți și monahi misionari, între aceștia mulți din Episcopia Hotinului, Arhiepiscopia Chișinăului și Mitropolia Olteniei. Alți ierarhi care au efectuat vizite canonice în cuprinsul Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria au fost: Mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan, Mitropolitul Olteniei Nifon, Mitropolitul Basarabiei Efrem Enăchescu, Episcopul Oradei Nicolae, Episcopul Cetății Albe-Ismail Policarp Morușca și Episcopul Armatei Partenie Ciopron. a fost
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
vicar. Arhimandritul Iuliu Scriban a fost înlocuit la 6 noiembrie 1942 de Mitropolitul Visarion Puiu. În 1943, provincia a fost organizată din punct de vedere administrativ-canonic în trei noi eparhii ortodoxe și anume: Aceste eparhii au fost conduse de doi ierarhi și un locțiitor de episcop. Cancelaria Misiunii era compusă din 27 persoane, printre care și un director, 3 consilieri mitropolitani, 2 inspectori bisericești, un revizor și 4 șefi de servicii (administrativ, arhitectură, cultural și economico-financiar). Arhimandritul Antim Nica, cel de-
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
e următoarea: ce punem noi în loc?” După 23 de ani de putere sovietică, în Transnistria mai funcționa doar o singură biserică, în raza cimitirului nr. 2 din Odesa, avându-l ca paroh pe preotul de origine română Vasile Braga. Nici un ierarh ortodox nu exercita jurisdicție canonică în teritoriu. Din cele 891 de biserici ortodoxe parohiale sau mănăstirești care funcționau în provincie în 1917, fuseseră demolate 258, altele 269 fuseseră distruse parțial, iar 363 fuseseră transformate în clădiri cu destinație profană (depozite
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
de către un sobor de preoți. Deasupra intrării din pridvor în pronaos se află o pisanie pictată cu următorul cuprins: Biserica a fost zugrăvită pe exterior în anul 2006, în culoarea verde. Pe pereții pronaosului bisericii se află pictați cei doi ierarhi în timpul cărora s-a efectuat restaurarea lăcașului de cult: Iustin Moisescu și Pimen Zainea. De asemenea, într-o nișă amplasată în partea dreaptă a bisericii este o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Biserica este deschisă în tot cursul
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]
-
Așa cum era obiceiul vremii, a primit numele unuia dintre sfinții prăznuiți în acea zi, Sfântul Teodor, mai bine spus cu versiunea ucraineană a acelui nume, Bogdan. Alți istorici precum Smolii și Stepankov, consideră că data de 9 noiembrie (ziua Sfântului Ierarh Mucenic Zenovie) poate fi ziua de naștere a luni Hmelnițki, ziua de 30 octombrie în calendarul iulian și a fost botezat de ziua Sfântului Teodor. Hmelnițki s-a născut cel mai probabil în satul Subotiv, lângă Cihirin, (Ucraina), în casa
Bogdan Hmelnițki () [Corola-website/Science/310077_a_311406]
-
Petru al Alexandriei căruia, în timpul Sfintei Liturghii, pe Sfânta Masă, i s-a arătat Iisus cu haina sfâșiată, pe care sfântul l-a întrebat: „Cine ți-a sfâșiat haina, Doamne?” Isus i-a răspuns: „Arie nebunul, o, Petre!” Urmează Sfinții Ierarhi, pictați în picioare. În partea de răsărit este reprezentată Sfânta Treime, iar sub ea, în registru de jos, Buna Vestire. În stânga Proscomidiarului este reprezentat „Iisus - Vița de Vie”, iar un text de pe tăblia Proscomodiarului îndeamnă la smerenie și cugetare: „pentru
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
(n. 2 mai 1881, Țuțcani, Vaslui - d. 1 martie 1949, Huși) a fost un episcop ortodox român, care a ocupat mai întâi scaunul episcopal al Argeșului (1936-1940), apoi pe cel al Hușilor (1940-1949). A fost unul din puținii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române care a intrat în conflict cu regimul comunist. Fiu al unei vechi familii de preoți din părțile Covurluiului, născut la 2 mai 1881 în Țuțcani, Vaslui, după ce a urmat cursurile Seminariilor din Roman și Iași, a
Grigorie Leu () [Corola-website/Science/310310_a_311639]
-
, din botez Ștefan-Petre Ciopron (n. 30 septembrie 1896, Păltiniș, județul Botoșani - d. 28 iulie 1980, Mănăstirea Văratec) a fost un ierarh ortodox român, care a îndeplinit demnitățile de episcop al Armatei, cu sediul la Albă Iulia (1937-1948) și apoi de episcop al Românului și Hușilor (1962-1978). Născut în anul 1896 în satul Păltiniș, din apropierea orașului Darabani, | (astăzi în județul Botoșani), într-
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
cu care au fost restabilite relațiile Patriarhiei Române cu așezămintele monahale de la Muntele Athos. Episcopul Părtenie a păstorit Eparhia Românului și Hușilor timp de 16 ani. În această perioadă a fost urmărit de către Securitate, propunându-se pensionarea „de urgență“ a ierarhului, deoarece acesta era "„bătrân, bolnav, neputincios, inactiv și nefolositor“", după cum reiese din notă informativa nr. 304/1/23.03.1967 . Din cauza vârstei înaintate și a sănătății precare, episcopul Părtenie Ciopron s-a retras din scaunul episcopal la 1 ianuarie 1978
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
nepoata să, maica Adriana, precum și de către alte maici în frunte cu stareța Nazaria Niță , trecând la cele veșnice la 28 iulie 1980. A fost înmormântat în cimitirul mănăstirii la 30 iulie 1980, slujba funerară fiind oficiată de către un sobor de ierarhi (IPS Mitropolit Teoctist Arăpașu al Moldovei și Sucevei, PS Episcop Eftimie Luca al Românului și Hușilor, PS Episcop-Vicar Român Ialomițeanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, PS Arhiereu-Vicar Gherasim Cristea al Episcopiei Râmnicului și Argeșului), asistați de PC Arhimandrit Bartolomeu Anania, directorul Institutului
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
arhitecturii, picturii murale și inventarului, completate cu datări dendrocronologice și studii de arhivă. Probabil prima inițiativă de a înregistra bisericile de lemn vechi ale românilor ardeleni a fost luată de Comisia Centrală a Monumentelor Istorice de la Viena care a cerut ierarhilor și preoților români în anul 1857 să trimită date despre valoarea istorică a bisericilor în care slujeau. Valoarea lor a fost așadar lăsată la început în seama priceperii sau intereselor clerului român. Nu se cunoaște rezultatul acestui demers, însă notăm
Biserici de lemn din Transilvania () [Corola-website/Science/309031_a_310360]
-
a fost transferat, printr-un alt decret imperial, la Gherla. La 10 decembrie al aceluiași an, transferul a fost confirmat de Sfântul Scaun Apostolic. Prin venirea Episcopului Vasile Hossu, a fost o mare bucurie în eparhia Gherlei, după arhipăstorirea unui ierarh, Ioan Sabo, care era imobilizat la pat, pe motiv de boală, de mulți ani. Toate ziarele și revistele românești din Transilvania au consemnat această veste. La sosirea în Gherla, în ziua de 6 august 1912, a fost întâmpinat cu mare
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
sunt pictate Patimile lui Iisus, sub care se află un registru de sfinți și martiri. Pe calota turlei se află Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru evangheliști. Pictura din altar este foarte deteriorată putându-se observa figuri de sfinți ierarhi, precum și scenele Cina cea de taină, Împărtășirea apostolilor și Spălarea picioarelor. Ca urmare a faptului că pe unele scene iconografice se află inscripții în limba greacă, bizantinologul francez André Grabar a avansat ipoteza că biserica a fost pictată de zugravul
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
este una dintre facultățile Universității din București. Facultatea se află sub jurisdicția comună a Bisericii Ortodoxe Române și a Ministerului Educației și Cercetării. După Unirea Principatelor s-a simțit nevoia înființării unei facultăți de Teologie Ortodoxă. Repetatele încercări ale unor ierarhi și ale Sinodului General al Bisericii Ortodoxe Române au dus în cele din urmă la deschiderea oficială în cadrul Universității din București a acestei facultăți la 12 noiembrie 1881. Din 4 august 1948, Facultatea de Teologie din București se transformă în
Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București () [Corola-website/Science/309248_a_310577]
-
aprilie 1863, el este prevăzut în statele de plată ale slujitorilor Bărboiului cu 1.500 lei leafă anual, dar fără alte înlesniri, semn că nu se mutase în casa parohială de acolo. Lucrând și ca institutor la Școala de la Trei Ierarhi, Creangă s-a mutat în iunie 1864 în casa parohială de la Bărboi, slujind la biserică fără leafă. În aprilie 1865, de sărbătoarea Sf. Gheorghe, postul de diacon s-a desființat, iar unul dintre cântăreții bisericii i-a aruncat lucrurile afară
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Moldova, înființat de domnitorul Mihail Sturdza în noiembrie 1834. În această casă a locuit din iunie 1864 și până în aprilie 1865 scriitorul Ion Creangă, el slujind ca diacon la biserica fostei mănăstiri. Lucrând și ca institutor la Școala de la Trei Ierarhi, diaconul a slujit la Biserica Bărboi fără leafă, doar pentru locuință. În aprilie 1865, de sărbătoarea Sf. Gheorghe, postul de diacon s-a desființat, iar unul dintre cântăreții bisericii i-a aruncat lucrurile afară din casă. Creangă a găsit un
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
prin patriarhul Veniamin, independența i-a fost recunoscută. În același an a fost înființat un seminar teologic la Korça. Administrația militară italiană care a condus Albania în perioada celui de al doilea război mondial a încercat să-i convingă pe ierarhii Bisericii Ortodoxe din Albania să consimtă la o uniune cu Biserica Romano-Catolică în cadrul episcopiilor italiano-albaneze existente. Ortodocșii au refuzat această ofertă până la prăbușirea ocupației italiene în 1943. În această perioadă în clerul albanez activau 440 de preoți. După ce comuniștii au
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
Andrei Șaguna, susținut de politicienii Andrei Mocioni și Vincențiu Babeș. Moartea patriarhului sârb Rajacici, survenită la 13 decembrie 1861, a constituit ocazia pentru declanșarea acțiunii de separare. Andrei Mocioni a propus ca românii să nu participe la actul alegerii noului ierarh, pentru a nu da posibilitatea noului patriarh să-și aroge supremația și asupra românilor ortodocși din Banat și Ungaria. Propunerea lui Mocioni a fost adoptată ca decizie generală la conferința românilor bănățeni, care a avut loc la Timișoara în data
Arhiepiscopia Aradului () [Corola-website/Science/310622_a_311951]
-
Unul este un alt sit arheologic, așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei) găsită la 500 m vest de fosta moară din Târgșoru Vechi. Alte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și „Sfântul Ierarh Nicolae” a mănăstirii Turnu a lui Antonie-Vodă (1669-1672, reconstruită pe ruine în 1997), ruinele Bisericii Albe (1570) și ruinele Bisericii Roșii a lui Mihnea Turcitul (sfârșitul secolului al XVI-lea), toate trei aflate în situl arheologic Târgșoru Vechi. Celălalt obiectiv
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
trudeau. Preoții se alegeau de către obștea satului, cu aprobarea stăpânilor, care-i recomandau pentru hirotonire. Uneori protopopii erau aceia care recomandau direct episcopilor pe preoții vrednici de a fi hirotoniți, după cum nu erau rare cazurile de hirotoniri directe de către înalții ierarhi. Pregătirea pe care viitorii preoți o făceau în sânul familiei, pe lângă alți preoți sau protopopi iar uneori prin chiliile mănăstirilor din jur, era adesea insuficientă, mulți dintre aceștia rămânând neștiutori de carte, situație pe care au căutat s-o speculeze
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
și Engelberg (1974), precum și la sesiunile Prezidiului și Comitetului Consultativ. A condus delegațiile Bisericii Ortodoxe Române la Conferințele panortodoxe de la Rodos (1961, 1963, 1964) și Chambesy (1968), la prima Conferință pregătitoare a Sfântului și marelui Sinod panortodox (Chambesy 1971). Ca ierarh a publicat numeroase articole, pastorale, cuvântări, dări de seamă, mai ales în revista "Mitropolia Moldovei și Sucevei". În afară de revista "Mitropolia Moldovei și Sucevei", care a apărut 20 de ani sub directa sa îndrumare, Centrul mitropolitan Iași a editat și alte
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
teologice, teze de doctorat, cărți de cult. Și-au continuat apariția revistele centrale bisericești și cele mitropolitane, ca și buletinele, comunităților ortodoxe române de peste hotare. Prin bogata sa activitate cărturărească, ecumenică și pastorală, patriarhul Iustin își înscrie numele în rândul ierarhilor de mare prestigiu ai întregii Ortodoxii. A contribuit la restaurarea marilor noastre monumente bisericești, reluându-și la București vechea osteneală de la Iași, din Moldova și Bucovina. Stau mărturie mănăstirile: Curtea de Argeș, Cheia, Zamfira, Viforâta, Dealu, Cernica, Pasărea, Tigănești, Caldărușani, Sfântul Spiridon
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
votat Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhia având acum numai 5 mitropolii, cu 13 eparhii sufragane, la care se adaugă două eparhii românești în "diaspora". În anul 1950 Sf. Sinod a hotărât - pentru prima oară - trecerea unor ierarhi, călugări și credincioși români în rândul sfinților și generalizarea cultului unor sfinți ale căror moaște se găsesc în țara noastră, iar canonizarea lor solemnă s-a făcut în anul 1955. A creat așezăminte de asistență socială pentru preoți și călugări
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
au reeditat: "Biblia sinodală", în două ediții (1968 și 1975); "Noul Testament"; toate cărțile de cult, fiecare în mai multe ediții, aproape toate manualele necesare pentru învățământul teologic superior și seminarial, o serie de lucrări cu caracter teologic, istoric, scrise de ierarhi, profesori de teologie, preoți, sau teze de doctorat. În perioada de păstorire a Patriarhului Justinian s-au construit din temelie 302 biserici, au fost reparate sau restaurate alte 2345 biserici, dintre care monumente istorice 999, iar dintre acestea 128 mânăstiri
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
Ceaur-Aslan, ș.a. De partea conspiratorilor se afla și Mitropolitul Calinic Miclescu, pe care Titu Maiorescu îl numește “ușorul la minte Mitropolit Calinic”. Părerea mentorului Junimii era evident subiectivă, pentru că, așa cum remarca N. Iorga, “tânărul și mlădiosul Calinic Miclescu era un ierarh ce aparținea mai mult clasei sale decât cercului călugăresc în care intrase prin înrâurirea Mitropolitului Sofronie (1851-1860), unchiul său”. În dimineața zilei de 3 aprilie 1866, în curtea Mitropoliei și a Palatului Roznovanu, aflat peste drum, se adunase o mulțime
Calinic Miclescu () [Corola-website/Science/310823_a_312152]