5,272 matches
-
strategiei de integrare În amonte. Creșterea verticală În aval sau integrarea În aval presupune intrarea corporației În afacerea distribuirii propriilor produse și pătrunderea, prin diverse canale, cât mai aproape de consumatorul final. Impulsul economic al integrării În aval Îl constituie variația imprevizibilă a vânzărilor, acumularea costisitoare de stocuri de produse finite, subutilizarea frecventă a capacității de producție și, În consecință, reducerea marjei unitare de profit. Pentru un producător de materii prime, integrarea În aval contribuie la diferențierea mai pronunțată a produsului și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
receptivitate față de ea. Toate celelalte surse de inovații exploatează o schimbare care s-a petrecut deja, satisfac o necesitate care există. Puterea unică a inovației bazate pe cunoștințe constă În faptul că provoacă o schimbare, creând o cerere nouă, deci imprevizibilă; nu se poate ști nici măcar dacă cel căruia Îi este destinată inovația va fi receptiv sau reticent față de aceasta. Riscurile pot fi reduse substanțial prin integrarea cunoștințelor noi În una dintre sursele definite anterior - Îndeosebi necesitatea procesului, neprevăzutul și incongruențele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de schimb și ale ratelor dobânzii remarcabile și adesea instantanee, precum și importantele diferențe de taxe Între țări au făcut Întreprinderile mai sensibile ca niciodată la costurile de capital și la randamentul activelor lichide. În aceeași manieră, schimbări notabile și uneori imprevizibile apar și În structura cererii. În acest sens, o evoluție interesantă a fost apropierea gusturilor consumatorilor din lumea Întreagă pentru o serie de produse, În ciuda diferențelor naționale și culturale, fenomen considerat atât o cauză, cât și un efect al internaționalizării
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
avantaje În domeniul circulației informației. A doua consecință importantă este necesitatea În creștere de a asigura o anumită flexibilitate la nivelul diferitelor filiale pentru a le permite să acționeze În funcție de evoluția pieței locale sau a producției. Într-un context adesea imprevizibil și suferind multiple mutații, reducerea costurilor și a riscurilor presupune o mai mare flexibilitate, care ar permite Întreprinderii să prevadă și să identifice schimbările cât mai devreme posibil, acționând În consecință. Prin urmare, Întreprinderile multinaționale au ca preocupare majoră concilierea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la scadență partenerul are dreptul să aleagă moneda de plată. c) clauza de impreviziune are ca scop asigurarea riscurilor conjuncturale, precum și a altor categorii de riscuri, și presupune renegocierea parțială sau totală a contractului În cazul producerii unui eveniment exterior imprevizibil, care a dus la un dezechilibru major Între raporturile dintre părți față de momentul Încheierii contractului. 3.9.11.2. Cooperarea, un prim pas către alianța strategicătc "3.9.11.2. Cooperarea, un prim pas către alianța strategică" Cooperarea poate fi
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
într-o fotografie/ adâncă și temerară// El ia fotografia umedă încă/ o privește prelung/ pe el se privește/ și o înghite.” Poemele prelucrează într-un sens totalizant variabilele acestei relații, variantele oferite de compusul instabil și heterotopic care este „haosmosul”. Imprevizibilă, nerepetându-se (deocamdată) de la un volum la altul, deși obsesiile existențiale sunt aceleași, ele estompându-se ori acutizându-se în funcție de „starea” lucidității, poezia scrisă de C., amplă, narativă, provocatoare, poate fi definită ca o explorare paradoxală în măsura în care urmărește să fixeze verbal
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
în proza dialectală, ca și metafora îndrăzneață. Din păcate, C. recurge exagerat de mult la grecisme, scriind în subgraiul din regiunea Veria, mai împestrițat decât alte graiuri ale dialectului aromân. Modernitatea sa este una de substanță, C. fiind preocupat de imprevizibilul comportamentului uman, de tropismele ființei omenești în relațiile personajelor cu lumea și cu ele însele. Imaginea personajelor este tensionată și contradictorie, chiar și atunci când nu sunt individualizate pregnant, cum se întâmplă în Părămithlu, schița ce deschide volumul Nihita turnari (1991
CEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286153_a_287482]
-
nu e o joacă, nici măcar un joc, e existența însăși, o viață asumată patetic și cu stoicism, ca un martiriu agreabil. Lirismul este purificat de orice aluviuni triviale, versurile, canonice sau nu, au o curgere deloc lină, ele se succedă imprevizibil, inundând textul cu imagini mereu proaspete. C. mizează totul pe o poezie gravă, îngândurată, care înflorește suav sub ochiul cititorului. Și ca eseistă dezvăluie aceeași luciditate necruțătoare, transpusă într-un limbaj elegant, chiar grațios, și o nelimitată bucurie de a
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
în tonul și cu hazul povestirilor lui Creangă. Adeziunea la acest tip de limbaj poetic ajunge la o realizare integrală în Înger în gerunziu (1998), carte subintitulată Jurnal itinerant (19 mai- 19 noiembrie 1997). Se apelează aici frecvent la o imprevizibilă mișcare a lexicului, la dispunerea fantezistă a literelor, pentru a exprima o vibrație emoțională în versuri de complicată virtuozitate formală. Încrederea în puterea de sugestie a cuvintelor, în eficiența epitetului, a comparației, a alegoriei, îndrăzneața inventivitate în materie de ritm
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
onoare în 1990. S-a afirmat cu volumul de proze scurte Calea Robilor (1912), o suită de legende concepute într-o viziune personală, evitând pastișarea unor motive folclorice. Scrise cu acuratețe stilistică, într-o tonalitate adecvată subiectelor și cu o imprevizibilă fantezie, prozele sale prezintă - după cum o sugerează chiar titlurile - legenda Căii Robilor, a păianjenului, a fiului de împărat transformat în floare albastră (Domnul codrilor), a melcului leneș, pedepsit să-și poarte casa în spinare (De lene...), a florilor (Zorelele) ș.a.
CIOTORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286271_a_287600]
-
direct la locul potrivit, găsind bomboana sub a doua carte pe care o ia din raft, în numai 11 secunde. Următoarea încercare nu este la fel de reușită. Fie succesele extraordinare anterioare s-au datorat parțial norocului, fie a intervenit un factor imprevizibil. De data aceasta, fata începe de la celălalt capăt al raftului și caută sub 15 cărți înainte de a găsi bomboana. Îi ia 86 de secunde. După aceea, rezultatele ei se îmbunătățesc treptat, până ce, la o nouă probă, alege cartea imediat și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
din înțelegerea corectă a tuturor evidențelor deținute. Prin urmare, va fi evident că persoana își va părea sieși dependentă, dar nu neapărat previzibilă. Dacă intră într-o nouă situație, nu se poate prevedea care-i va fi comportamentul. Este la fel de imprevizibilă ca și propriile-i reacții, dorințe imediate. Se poate simți încrezătoare într-un comportament adecvat, dar nu știe dinainte ce va face. Rogers spune că acest punct de vedere este adesea exprimat de clienți și crede că este cât se
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se poate prezice conținutul specific al următoarei faze de terapie sau soluția comportamentală pe care clientul o găsește la o problemă dată. Direcția generală este dependentă și se poate ști sigur că va fi și adecvată, dar conținutul specific rămâne imprevizibil. 6. Legătura dintre dreptate și determinism. Rogers se declara impresionat de paradoxul din psihoterapie existent între libertate și determinism. În relația terapeutică, unele dintre cele mai convingătoare experiențe subiective erau, după el, cele în care clientul simte în el puterea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
romanul Pomul vieții (1987), al cărui tipic este, după cum s-a remarcat, cel al policier-ului, urmează Skepsis (1991), ce se putea intitula și Carla, fiindcă eroina cu acest nume polarizează atât personajele, cât și întâmplările. Deloc schematice, dimpotrivă, aproape imprevizibile, unele surprind prin reacții total neașteptate, iar celelalte prin ineditul situațiilor, romanul căpătând uneori o acuzată tentă detectivistică. S.O.S. (1991) este alcătuit, de fapt, din două microromane, unul dintre ele refăcând atmosfera de teroare a anilor ’53-’54
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
de acces în atmosfera stației meteorologice, personajele par vag conturate, iar finalul, prea optimist, rămâne neconvingător. Mai reușit este romanul Iluzia cea mare, care încearcă să împletească sondarea mediului social cu analiza lentă, subtil tergiversată, accidentată pe alocuri prin forțarea imprevizibilului caracterial, a stării personajelor. În centrul scrierii se află cuplul matrimonial Edmonda-Titus Oniga; ea e o femeie mondenă, diplomată și ambițioasă, el un soț ascultător, cu un excesiv sentiment al datoriei, care urcă încetul cu încetul treptele succesului profesional. Disoluția
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
la neaoșisme și arhaisme stridente, de la noțiuni abstracte la termeni de argou și vulgari, manipulează morfeme și combină părți de vorbire, ca Arghezi (dar într-un fel al său), în cele mai insolite moduri, pune lucrurile și cuvintele în relații imprevizibile, amuzante și deconcertante, sucește fraza în fel și chip, uneori o rupe, o schilodește, frecvent o artificializează ilar prin hiperbat. La nivel lexical, prozatorul schimonosește vocabulele, creând adeseori pe această cale altele, lansează calambururi, inventează porecle, aplică epitete și calificative
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
pentru sprijinul moral și intelectual oferit literaturii române în anii dictaturii. Comparatistul A. este autorul unei monografii William Faulkner (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor). Autorul își propune să stabilizeze cota romancierului la bursa hermeneutică, reformând moneda critică și controlându-i fluctuațiile imprevizibile. Cartea își trădează apartenența la vârsta critică a pozitivismului formalist. Criticul explorează metodic universul fictiv al lui Faulkner, proiectându-i cu minuție harta, identificând articulațiile lumii sale sociale, inventariindu-i și clasându-i tipologic personajele, definindu-i normele morale și
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
peștele, scoica, șarpele), vegetalul (arborele, frunza, iarba, sămânța), mineralul (nisipul, piatra) și culturalul (labirintul, ușa). Îndeosebi labirintul, în diversele lui ipostaze (inclusiv cele textuale), marchează un spațiu al alegerilor neîncetate, care pregătesc sentimentul oboselii de a trăi într-o lume imprevizibilă. Versurile libere și absența punctuației (surse ale unei ambiguități de bună calitate) întăresc impresia de nonconformism stilistic, lăsată de imagistica vulcanică, vădind un netăgăduit rafinament estetic. Noaptea de hârtie (1971) este primul antiroman prin care se întrerupe tradiționalismul epic din
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
de acest lucru se va ocupa chiar hăituitul Unicorn, în partea a șasea a cărții. Un foarte bun cercetător al ițelor baroce ale romanului lui Cantemir, Gabriel Mihăilescu, sintetizează optim condiția acestui personaj aparent neînsemnat, dar, în realitate, esențial: "Dinamica imprevizibilă a Liliacului este manifestă și la nivelul funcțiilor simbolice asumate de acesta: investit de către adunare cu funcția unui pharmakós (țap ispășitor), el se dovedește a fi un pharmakeus (vrăjitor) prin discursul său având valoarea unui phármakon (leac și otravă în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Troopers (Paul Verhoeven, 1997). Ne sunt înfățișați forfotind, par să se înmulțească fără limită pentru a invada Pământul, dacă nu cumva îi folosesc pe oameni ca "mame purtătoare", cum ne arată seria Alien. Mutantul se aseamănă cu extraterestrul prin apariția imprevizibilă, dar iese din interiorul speciei umane, ca un monstru. 4.2. Mutanții din SF Această figură nouă permite SF-ului să exploreze zone diferite, ambigue ale raportării oamenilor la alteritate, la angoasele stârnite de ea și la metaforele pe care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
putea vorbi despre ființe umane va trebui să vorbim despre hazard, căci o determinare precisă, completă este imposibilă, într-o viziune arborescentă asupra cauzalității evenimentelor (Bateson, 1980). în vreme ce violența domestică, maltratarea copilului, războaiele sau conflictele între grupuri sociale reprezintă un „imprevizibil previzibil”(Killen, 2003), în care contextul are o pondere ridicată în producerea evenimentului, în cazul catastrofelor naturale sau artificiale, evenimentele sunt în mai mare măsură imprevizibile. Imprevizibilul, manifestările violente neașteptate, sporesc potențialul traumatic al evenimentului. Acest lucru se petrece datorită
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1980). în vreme ce violența domestică, maltratarea copilului, războaiele sau conflictele între grupuri sociale reprezintă un „imprevizibil previzibil”(Killen, 2003), în care contextul are o pondere ridicată în producerea evenimentului, în cazul catastrofelor naturale sau artificiale, evenimentele sunt în mai mare măsură imprevizibile. Imprevizibilul, manifestările violente neașteptate, sporesc potențialul traumatic al evenimentului. Acest lucru se petrece datorită faptului că victima este surprinsă, este găsită „descoperită, nepregătită să facă față”evenimentului. Mecanismele de apărare de care dispune victima pentru a reacționa adecvat nu sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în vreme ce violența domestică, maltratarea copilului, războaiele sau conflictele între grupuri sociale reprezintă un „imprevizibil previzibil”(Killen, 2003), în care contextul are o pondere ridicată în producerea evenimentului, în cazul catastrofelor naturale sau artificiale, evenimentele sunt în mai mare măsură imprevizibile. Imprevizibilul, manifestările violente neașteptate, sporesc potențialul traumatic al evenimentului. Acest lucru se petrece datorită faptului că victima este surprinsă, este găsită „descoperită, nepregătită să facă față”evenimentului. Mecanismele de apărare de care dispune victima pentru a reacționa adecvat nu sunt total
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ceilalți. Când însă activitatea dominantă a creierului are ca scop asigurarea supraviețuirii, fuga sau lupta cu pericolul, comportamentele de a ne atașa de ceilalți sunt mult diminuate. Un astfel de copil, trăind mereu în alertă, în așteptarea și sub amenințarea „imprevizibilului previzibil” care-i va solicita abilitățile de supraviețuire (fuga, lupta sau încremenirea) va rămâne deconectat de ceilalți, nu se va atașa de ceilalți și nu se va dezvolta în confluență cu ceilalți. Numai în cadrul unor conexiuni sănătoase cu celelalte creiere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2.1. Circumscrierea traumei și a suferinței. Scurt istoric 2.2. Sindromul de stres posttraumatic 2.3. Trauma în lectură ontogenetică 2.1. Circumscrierea traumei și a suferinței. Scurt istoric Cronica vieții oricărei ființe umane este o oscilație perpetuă și imprevizibilă între lumini și umbre, bucurii și dureri. Iar dintre toate talentele sale, cel mai prețios se referă probabil la capacitatea de a-și domina spaime, pierderi, deziluzii, suferințe sau, altfel spus, de a metamorfoza acest antracit existențial peremptoriu, dacă nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]