5,035 matches
-
iscăli gros cu un creion chimic: "Isus Cristos". Stănică luă mai târziu cartea poștală, o puse în buzunar și-o aruncă la cutie fără a o mai privi. XIV Ceea ce-l întuneca pe Felix, dîndu-i oarecare doză de mizantropie, era indiferența tuturor, chiar a colegilor de universitate, pentru orice atitudine intelectuală, pentru orice înflăcărare ce n-avea un scop imediat, terestru. La Iași, în internat, discuta cu aprindere cu colegii, chiar în pat, după stingerea luminii, probleme pe care câteodată nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
foarte deprimat de această scenă care îl atingea direct, deși cei de față nu se gândeau o clipă că el ar fi în cauză. Atunci își dădu seama că tot ce privea pe Otilia îl preocupa, cu toate sforțările de indiferență pe care încerca să le facă. Georgeta însă observase asta de la început și, împreună cu ea, din finețe și din experiență, și generalul. Amândoi se străduiau să atragă pe Felix, folosindu-se și de Weissmann, într-o convorbire străină de obiectul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Călinescu rămânea o rudă veșnic colaterală. Dar să arunci în spital un bătrân sau să privezi un copil de succesiune, asta i se părea o infamie. Aglae era pentru el o "viperă", iar Olimpia pierduse mult în ochii lui prin indiferența arătată față de accidentul lui Simion. Și purtarea lui moș Costache, care strica orice previziune, îl irita. Când era în joc interesul lui, Stănică găsea, nu-i vorbă, argumente suplimentare. Dacă din înlăturarea lui Simion ar fi tras un profit, ar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
la gât cu un șervet înnodat la ceafă, ca pe copii. - Vezi, așa, observă ea cu o blândețe cerească, în care intra și puțin reproș la adresa altora, așa nu mai cade șervetul jos. G. Călinescu Otilia pufni de râs, în indiferența studiată a Paulinei, care alergă la bucătărie și se-ntoarse cu Marina, căreia îi dădea numeroase instrucțiuni, primite cu ochi disprețuitori. Paulina adusese lui moș Costache ouă fierte, și acesta, lacom, întindea mâna să le ia, dar quasinevasta nu-l
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ești geniul bun al familiei. Otilia chemă, într-adevăr, pe Felix la ea, îl puse să stea pe sofa și, ghemuită după obiceiul ei, îl întrebă: - Îți place Lili, nepoata lui Stănică? Ce zici de ea?Felix răspunse cu o indiferență naturală: - Abia am văzut-o o dată, cum știi, și mi s-a părut drăguță. - Stănică pretinde că fata s-a îmbolnăvit, fiindcă te iubeșteși i-ai dat a înțelege că te-ai căsători cu ea. - Stănică minte totdeauna. Habar n-
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mișca. - E tare, remarcă doctorul, scapă și acum. Bătrânul cercetăcu ochii odaia și când se încredință că nu mai erau alte persoane, afară de cei doi, zise: - Pa-pascalopol, vreau să-ți dau banii pentru fe-fetiță. - Dacă crezi, zise acesta, cu oarecare indiferență, ca sănu-l sperie, dă-mi-i. - A-ajută-mi! Bătrânul încercă să-și tragă cureaua cu mâna, dar, neputând, rugă din ochi pe moșier. Acesta, ajutat de doctor, îl dezbrăcă cu băgare de seamă, pândit cu încordare de bolnav, și găsi sacul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
atitudine pozitivă față de produs sau să înlăturăm atitudinea negativă care se poate să fi apărut deja. Trebuie deci să persuadăm publicul-țintă cu privire la avantajele recunoscute ale produsului prezentat. "Trebuie să fim în măsură să evaluăm procentul de ostilitate, de ignorare, de indiferență sau atitudinile pozitive, preferențiale, de fidelitate" (Desaulniers, 1991, p. 92); > comportamentul: publicul cunoaște produsul, acesta îi este pe plac, dar nu-l cumpără. Va trebui deci să-l convingem să cumpere produsul, să folosească serviciul oferit, să adere la cauza
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
și de greșelile noastre, de posibilitățile și perspectivele noastre. De ce așa anoști, domnilor? De ce vă numiți naționali dacă nu faceți decât să adormiți națiunea cu programul dumneavoastră? Sau poate asta este și menirea voastră?! Să ne induceți somnolența inconștienței, a indiferenței, să ne complacem În ceea ce este și să credem că ceea ce ni se dă este bun. Să nu ne mai folosim neuronii pentru a gândi, ci să primim tot ce ni se dă ca fiind bun, drept, adevăr absolut. Asta
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
dintr-un condei. Sau poate de asta vreți să scăpați cât mai grabnic de noi, pentru că Îndrăznim să gândim. Cred că asta e, altfel nu-mi pot explica această totală lipsă de cel mai elementar bun simț, această indolență și indiferență față de cel care, prin sudoarea și banul lui vă ține acolo sus. Nu realizează nimeni dintre domniile voastre că dacă noi, cei mulți, ajungem În stradă cu toții datorită mărinimiei cu care ne guvernați, NU VEȚI MAI AVEA CE și pe CINE
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
ne-ați scuipat și ne-ați bătut și mai rău ca un câine noi am fost”, dar, vedeți dumneavoastră, nu eu, ci chiar poetul le pune pe toate la trecut: LA TRECUT! Înțelegeți?! Priviți puțin În jurul dumneavoastră; lăsați trufia și indiferența la o parte și priviți În jur cu ochii larg deschiși și veți vedea... poate... că oricât vă străduiți să Închideți toate robinetele, românul tot află ADEVĂRUL și-l simte, și-l Înțelege. Și știți ce Înțelege cel mai bine
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
a ieșit din tradiționalul zâmbet și-a făcut spume la gură à propos de indiferenți. Greșiți domnule președinte, nimeni nu mai este indiferent În țara asta, pentru că nu-l lăsați. Ceea ce s-a Întâmplat În 18-19 noiembrie este Revoltă nu indiferență, remarcați bine. Este revolta tăcută a românului chinuit până la sânge de experiențele de 14 ani de zile ale tuturor guvernanților, În cârdășie cu toate organismele externe interesate În distrugerea noastră. Așa se apără românul : pe tăcute. Așa că nu mai Îndrăzniți
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
pușcărie n-au nici un fel de importanță. Dar așa sunt oamenii, și acolo, în lipsă de evenimente, setea fără sens după ceva nou crește ca orice dorință care-și greșește mereu scopul, fără să știe de ce. Intrasem acolo cu o indiferență totală, ca și cum aș fi făcut treaba asta din plictiseală. Poate că așa și era; dar nu trebuie totuși să uit că presimțeam ceva, ceva care în nici un caz nu era bun, și lucrul acesta, inevitabil și necesar, nu puteam să
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
fel de a minți; 2 - practica delațiunii; 3 - cultul și practica constantă a ședințelor; 4 - ocuparea posturilor de răspundere de cadre special educate; 5 - distribuire de avantaje și favoritisme pe criterii ideologice, și nu pe merite reale; 6 - absenteismul și indiferența totală, care merge până la neglijență criminală față de eficacitatea muncii prestate. Aceste puncte erau practicate constant în organizarea zilnică a lagărului răsăritean. Ele reprezintă arsenalul menținerii sistemului și catehismul ocult al școlilor de partid. Societatea franceză are vocația, consolidată ereditar, de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
a și adresat lor drept ceva care produce interes și curiozitate. Or, lucrul care produce interes și curiozitate nu mai este materialul brut care există orbește, aruncat undeva printre o mulțime de alte lucruri indiferente unele față de altele. De îndată ce această indiferență naturală, care lasă lucrurile să existe în stare naturală neinteresată de nimic, dispare, în aceeași clipă s-a și introdus diferența prin care gândirea ia poziție și extrage lucrurile din letargia lor inerțială. Ce înseamnă a cunoaște un lucru? Dacă
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
adevăr ochii cam bulbucați, în schimb genele lungi și neîntoarse îi încețoșează privirea ; i-o fac misterioasă și enigmatică. Nici în această minută tânărul nu își dă seama de cum se uită la el : cu dispreț ? Cu amiciție ? Cu complicitate ? Cu indiferență și plictiseală ? Cu... Deasupra grădinii se curbează un cer alb fildeșiu, apăsând aerul umbrit ; poți de acum să presimți întunericul, care este pe aproape. Obișnuit, la această oră, ceaiul ar fi trebuit servit, dar ce nesuferit de prost se poartă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
continui a sta departe de ea. Niciun gând la iubirea tot mai inutilă, la dorințele tot mai violente, pe care boala le ațâță, interzicând însă cu severitate orice apropiere, în timp ce atenția mea devine tot mai lacomă, travestindu-se prost în indiferență și în iritări nejustificate. Din păcate, ea numai pe acestea le vede, nu și miracolul religios cu care mă uimește orice gest mărunt al ei, deși pe toate i le știu atât de bine ! Surâsul din ochii entuziaști și creduli
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
sunt însemnări ale prezentului, nu memorii ale trecutului, îmi refuz amintirea. De altminteri, nici nu m-ar ține puterile. De trei după-amieze febra mea trece de treizeci și opt, iar cauza o știu prea bine. Abia astăzi, dobândind ore de indiferență, am putut să mă hrănesc cum mi-a pretins doctorul. Dejunul l-am luat singur și am fost incredibil de liniștit. Margot a exagerat cu entuziasmul pentru răniți și i-am făcut observații în acest sens madamei Ana, când s-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să-mi întemeiez o familie, să o respect etc., livrându-mă astfel unui sentiment destul de modest la începuturile lui, cu mult mai potrivit mi-ar fi fost un mod liber de a trăi, desprins de servituțile inimii ! Ah, mult visată indiferență ! Recitind pagina scrisă, mă întreb dacă nu cumva această ușurare o datoram nu unei indiferențe veritabile, ci, dimpotrivă, faptului că o știam în fine pe Sophie într-un loc izolat, nemaifiind silit să o păzesc. Venindu-mi acest gând, nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
modest la începuturile lui, cu mult mai potrivit mi-ar fi fost un mod liber de a trăi, desprins de servituțile inimii ! Ah, mult visată indiferență ! Recitind pagina scrisă, mă întreb dacă nu cumva această ușurare o datoram nu unei indiferențe veritabile, ci, dimpotrivă, faptului că o știam în fine pe Sophie într-un loc izolat, nemaifiind silit să o păzesc. Venindu-mi acest gând, nu m-am putut decide dacă este așa sau nu. De mult am observat, și la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se oferise, cu insistență, să treacă el să le ia, am refuzat, nemaivoind să mă las mereu manipulat). Părea a nu fi la curent cu boala Sophiei. 12 septembrie 1916 Infernala zi de astăzi păruse a începe sub auspicii bune. Indiferența ce domnește acum în relațiile noastre se poate în orișice clipă transforma în ostilitate. Aceasta cel puțin este starea mea sufle tească, ce s-ar putea să o împrumut artificial și Sophiei, care, încă fiind convalescentă, pierde prea mult timp
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care se apucă de o meserie ? Casa ei de Modă era selectă și restrânsă ca clientelă, totuși, ce idee ! La situația lor, de altfel, alt soț i-ar fi interzis categoric ! Poate el gândea mai liber decât ceilalți bărbați ? Și indiferența menajului lor lăsa fiecăruia câmp liber de acțiune. Aceasta era opinia lui Muti. Dar eu înclin tot lui Niki să-i dau dreptate ! Am ajuns și eu la concluzia că acea Casă de Modă i-a convenit lui nenea Sandu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
alături de un om care are nevoie de mine, căruia să-i pot fi de folos. Asta mă durea: treceau niște ani, și eu îi pierdeam aiurea, cînd, foarte bine, i-aș fi putut dărui celui care avea nevoie... Din toată indiferența abia mascată de gesturi mărunte și priviri fugare, Mihai se rupe dintr-o dată și devine atent, fără măcar să dea de bănuit cîtuși de puțin femeii de lîngă el. Trăiește un moment asemeni acelora din timpul lecturii unei cărți de cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Cînd îi spune cu ce-o aseamănă, ea se oprește și oftează: Poate că-ntr-o viață anterioară sufletul meu a sălășluit într-o gheișă. Ori într-o împărăteasă, completează Mihai. Dar la ce-mi folosește asta?! saltă Liliana cu indiferență din umeri. Vocea ei, cu rezonanțe de durere, îl face pe Mihai să ia aminte la tristețea pe care i-o bănuie cuprinzîndu-i sufletul. Tace, sigur că femeia își va duce gîndul mai departe. Am visat întotdeauna să am o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
durere, învăluie camera. Cîndva, începe Mihai cu glasul frînt, în viața mea a mai existat o șansă... Femeia aceea avea un suflet imens și o putere de înțelegere infinită... Bănuise numai că ar fi putut să mă rănească vreodată prin indiferența ei de moment la adresa preocupărilor mele literare și a plecat... De multe ori mi-am reproșat că, atunci, n-am știut să fiu ferm, s-o rețin. Toți regretăm lipsa de fermitate cînd ne amintim de vreun atunci, rostește Liliana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
mai mult! Tamara se retrage și se așază pe scaun. Nu mă întrebi nimic, Mihai? se uită lung spre el, doar-doar îi va întîlni ochii. Nu, răspunde Mihai calm, privind-o deschis, cu simplitate. Atunci... saltă Tamara din umeri cu indiferență și se ridică. Servus! flutură un gest amical cînd trece pe lîngă el. Mîna lui Mihai o prinde puternic și o rotește cu violență, apropiind-o: Ce-i cu salutul ăsta în gura ta?! De cînd? A! rîde Tamara încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]