3,613 matches
-
existența și o consideră anacronică într-o lume modernă și postmodernă. Curtezanele moderne Pe treapta superioară în ierarhia persoanelor implicate în practicarea relațiilor sexuale multiple, interesate se află curtezanele, afirmate ca o categorie socială distinctă, recunoscută și respectată sau ca individualități, de diferite condiții, care-și exploatează la maximum feminitatea, ale căror frumusețe, farmec, sex- appeal, talente artistice sunt folosite pentru a cuceri, pentru a se menține în sfera atracției bărbaților importanți și pentru interesele lor. Unele sunt "de profesie", altele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ceea ce se petrece pe scenă și ceea ce află spectatorul din povestiri sau din aluzii formează un tablou complet, de o scrupuloasă exactitate. La fel în privința caracterului. Germanii nu îndepărtează din cel al personajelor lor nimic din ceea ce le-ar constitui individualitatea. Ei ni le prezintă cu slăbiciunile, cu inconsecvențele lor și cu această mobilitate unduitoare, ce aparține naturii umane și care formează ființele reale. Francezii au o nevoie de unitate care îi face să urmeze un alt drum. Ei resping din
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
scriitorii clasici care ignoră în totalitate, după părerea lui, raporturile sociale. "Clasicii slujeau la satisfacerea amatorilor de identificare, scrie el în Drumul spre un teatru contemporan. Utilitatea clasicilor este prea limitată. Ei nu ne arată lumea, ci pe ei înșiși. Individualități pentru vitrină de colecționar. Citate cu valoare de giuvaeruri. Un orizont limitat, burghez. Totul cu măsură și pe măsură." Este potrivit deci pentru Brecht să introducă o "distanță" între spectator și spectacol. Conceptul de "distanțare" se naște din analiza politică
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de debite; derivația de câmpie Ialomița-Mostiștea, cu priză la Dridu, pentru suplimentarea marelui și complexului sistem de irigații, hidroenergie și navigație al Mostiștei. Printre lucrările hidrotehnice, care modifică regimul hidrologic al cursurilor de apă în mod substanțial și creează noi individualități hidrografice în peisajul României, sunt marile acumulări de apă montane (Bicaz pe Bistrița, Vidra pe Lotru, Vidraru pe Argeș) etc. sau dunărene (Porțile de Fier I și II), realizate tot după cel de al doilea război mondial. Trebuie să amintim
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
se definește în primul rând printr-o unitate interioară, capabilă să-i susțină independența. De aici, C. deduce caracterul „impersonal” al poeziei, care trebuie să aibă motivare psihologică și să se desfășoare logic, după norme proprii. Accentul deosebit pus pe individualitatea operei de artă îl atașează și mai mult de critica junimistă, ca și afirmația că sentimentul frumosului este indiferent, în ansamblu, la condițiile sociale ori etnice. Îndreptându-și atenția exclusiv asupra operei, C. a căutat să lupte, potrivit preceptelor junimiste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
incluzând diferitele condiționări istorice pe care religiile le suportă În devenirea lor și care le generează fizionomia. Această autonomie, pe de altă parte, nu se concretizează În entități abstracte (oricum ar fi denumite: tipuri, forme, fenomene etc.), ci exclusiv În individualități concrete, istorice: religiile, Întocmai. De aceea, o istorie a religiilor, abandonând terenul minat al comparațiilor fenomenologice aventuroase, trebuie să revină la concretul analizelor istorice specifice a problemelor de tip comparativ care o diferențiază și care Îi aparțin. Se explică astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
evocare scenică a mitului morții și Învierii sale (după cum face aluzie o stelă din această perioadă) 2. În multitudinea inscripțiilor se Întrevăd, În titlurile celor care le dedică, toate nivelele societății egiptene cu ierarhia lor complicată, care, deși diferite prin individualitatea lor, se unesc pentru a-și celebra devoțiunea față un zeu care va ști să-i cuprindă (și să-i niveleze) Într-un viitor veșnic. 10. TEMPLUL ȘI PREOȚIITC "10. TEMPLUL ȘI PREOȚII" În această perioadă templele dau totuși mărturie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lungul vieții. Semnificația „religiei” (cf. Humbach, 1991, I, pp. 68 sqq.), care, tradițional, se exprimă cu un cuvânt echivalent, este probabil secundară: aceasta se poate explica probabil prin valoarea pe care ajung să dobândească, colectiv, toate da¶n³ - adică toate individualitățile interioare, toate conștiințele - care s-au unit În aceleași gânduri, cuvinte, fapte bune, fiind adepți ai aceleiași Învățături religioase. În ceea ce privește sfârșitul timpurilor, care, În tradiția ulterioară, va avea un loc de o importanță fundamentală În Weltaschauung-ul zoroastrismului, este greu de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe care nu noi le-am făcut nu înseamnă, desigur, a le înființa, ci a le consfinți și recunoaște ființa ca ființă distinctă. Numele izolează lucrul în ființa lui, îl de-limitează, îi confirmă hotarele, dându-i conturul inconfundabil al individualității sale. În acest sens, lucrul începe să fie de-abia din clipa în care este numit. Numele consacră limita lucrului. El este sigla naturii finite, este esența, exprimată, a finitului. Numele este definiția prescurtată a lucrului, ființa lui en raccourci
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pentru că în acest caz am putea studia tot atât de bine pe Dekker sau pe Heywood. Noi urmărim mai ales să descoperim ceea ce este specific lui Shakespeare, ceea ce face ca Shakespeare să fie Shakespeare ; și asta este, evident, o problemă legată de individualitate și valoare. Chiar și atunci când studiază o perioadă, o mișcare literară sau o literatură națională anumită, cercetătorul literar se va ocupa de acestea ca individualități cu trăsături și însușiri caracteristice care le deosebesc de alte grupări similare. În favoarea individualității se
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
ceea ce face ca Shakespeare să fie Shakespeare ; și asta este, evident, o problemă legată de individualitate și valoare. Chiar și atunci când studiază o perioadă, o mișcare literară sau o literatură națională anumită, cercetătorul literar se va ocupa de acestea ca individualități cu trăsături și însușiri caracteristice care le deosebesc de alte grupări similare. În favoarea individualității se poate aduce și un alt argument: încercările de a găsi legi generale în literatură au eșuat întotdeauna. Așa-numita lege a literaturii engleze descoperită de
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
de individualitate și valoare. Chiar și atunci când studiază o perioadă, o mișcare literară sau o literatură națională anumită, cercetătorul literar se va ocupa de acestea ca individualități cu trăsături și însușiri caracteristice care le deosebesc de alte grupări similare. În favoarea individualității se poate aduce și un alt argument: încercările de a găsi legi generale în literatură au eșuat întotdeauna. Așa-numita lege a literaturii engleze descoperită de Louis Cazamian, "oscilația ritmului spiritului național englezesc" între doi poli, sentiment și intelect (însoțită
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
identifică metodele științifică și istorică, și duce fie la simpla acumulare de fapte, fie la stabilirea unor "legi" istorice foarte generalizate. Cea de a doua, tăgăduind că cercetarea literaturii ar fi o știință, proclamă caracterul personal al "înțelegerii" literare și "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare. Dar prin formularea ei extremă, soluția antiștiințifică prezintă primejdii evidente. Intuiția" personală poate duce la o "apreciere" pur emoțională, la un subiectivism fără rezerve. A sublinia "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare - deși
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
proclamă caracterul personal al "înțelegerii" literare și "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare. Dar prin formularea ei extremă, soluția antiștiințifică prezintă primejdii evidente. Intuiția" personală poate duce la o "apreciere" pur emoțională, la un subiectivism fără rezerve. A sublinia "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare - deși reprezintă o reacție salutară împotriva generalizărilor pripite - înseamnă a uita că nici o operă literară nu poate fi pe de-a-ntregul "unică", pentru că în acest caz ar fi cu totul ininteligibilă. Este, desigur, adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
foarte moderni nu contenesc să accentueze caracterul particular al poeziei, "textura" ei, caracterul ei concret.*10 Dar trebuie recunoscut că fiecare operă literară este în același timp și generală și particulară sau - poate mai exact - și individuală și generală. Căci individualitatea este altceva decât particularitatea și unicitatea completă.* 11 Ca orice ființă omenească, fiecare operă literară are caracteristicile ei individuale; dar are, de asemenea, însușiri comune cu alte opere literare, exact cum fiecare om are trăsături comune cu întreaga omenire, cu
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
omenire, cu toți indivizii care aparțin aceluiași sex, aceleiași națiuni, clase, profesii etc. Așadar, putem emite și noi generalizări în legătură cu operele literare, cu drama elizabetană, cu întreaga producție dramatică, literară, artistică. Critica literară și istoria literară încearcă amândouă să caracterizeze individualitatea unei opere, a unui autor, a unei perioade sau a unei literaturi naționale. Dar această caracterizare nu se poate face decât în termeni universali, pe baza unei teorii literare. De aceea știința literară are foarte mare nevoie astăzi de o
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
literaturilor într-o mare sinteză, într-un concert universal în care fiecare națiune să vină cu aportul ei. Dar Goethe și-a dat seama că acesta e un ideal foarte îndepărtat, că nici o națiune nu este dispusă să renunțe la individualitatea ei. Astăzi suntem poate chiar și mai departe de o astfel de stare de amalgamare si, după părerea noastră, nici nu putem măcar dori, în mod serios, ca deosebirile dintre literaturile naționale să fie anulate. Termenul de "literatură mondială" este
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
fapt care ar transfera un capital negativ simbolismului continuator al curentului decadent în Franța. Faptul că decadența, dandysmul și snobismul se pot adesea defini în termeni de refuz, refuz de a participa la un eveniment sau de a recunoaște o individualitate, atrag atenția asupra aspectelor global negative a climatului afectiv simbolist"24. În opinia lui Edward Lucie-Smith, simbolismul se articulează de aceeași manieră reacționistă, negativistă, mefientă față de progres, a "refuzului" moralismului, raționalismului, materialismului grosier, stabilindu-și aceste repere culturale, istorice și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi vorba de "un alt tip de conciliere cu Rodin" în afara unei influențe directe pe baza unei "meditații constante asupra sculpturii celebrului său contemporan, precum și a unei asimilări lente a principiilor sale structurale"270. Dezinteresul arătat dimensiunii documentare, istorice, cu privire la individualitatea fizi(onomi)că a poetului, cu alte cuvinte, ruperea contractului mimetic, deplasarea accentului către anturajul personajelor contopite în piedestal, așa cum o demonstrează seria desenelor preparative aflate în Cabinetul de Stampe al Muzeului Național de Artă și la Biblioteca Academiei, dezechilibrarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exterioare pentru cupola clădirii Secession-ului o are friza ornamentală a propriului atelier și motivele decorative ale plafonului camerei albastre. Dincolo de aceste influențe care probează circulația unor viziuni estetice la sfârșitul secolului, vila Khnopff reprezintă un reflex ipsatoriu al unei individualități retrase în propria artă, un autoportret la scară arhitectonică al artistului. În cazul vilei Storck, dincolo de arhitectura propriu-zisă a locuinței sau de decorațiunile interioare, este recuperabilă o relație aproape simbiotică între interiorul acesteia și interioritatea locatarilor. Artiștii de reflex simbolisto-decadent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
numește „Vintage” În care poți cumpăra la mâna a doua un produs vestimentar care a aparținut unei celebrități. Prin extrapolare astăzi se Înțelege prin acest termen - amestecul de stiluri, asocierea unor produse Într-o dezordine studiată; este apreciată tenta de individualitate, nota total diferită față de cea a altor produse. Această tendință se dezvoltă În paralel cu renașterea interesului pentru Îmbrăcămintea personalizată (la comandă). În opinia specialiștilor acest curent va mai dura, datorită În primul rând mentalității unei anumite categorii de consumatori
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
competente civic; manifestă un comportament responsabil sub aspect managerial și financiar; sunt antreprenori; promovează produse vestimentare de avangardă pe baza unui amestec eclectic de stiluri și influențe; sunt Înclinați spre cunoaștere, dispun și de inteligență emoțională și Își exprimă creativ individualitatea. Luarea În considerare a preferințelor, diferite de la o cultură la alta, pentru anumite produse trebuie să fie un aspect luat În considerare de producătorii din industria de textile și confecții. Deși ne confruntăm cu fenomenul globalizării, este important de analizat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nevoia omului de dragoste, de a iubi și de a fi iubit intră ca un factor hotârător. Ele se constituie În același timp, ca posibili factori ai schimbări atitudinale și compotamentale alături de câteva antinomii (paradoxuri), sub semnul cărora se naște individualitata și Își Începe afirmarea În social. După Ion Boberi aceste antinomii sunt: 1) omul este individualitate unică și exemplar de serie; 2) unitate de structură și trebuință de depășire a acestei structuri; 3) unitate relativ stabilă și totuși mereu În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
hotârător. Ele se constituie În același timp, ca posibili factori ai schimbări atitudinale și compotamentale alături de câteva antinomii (paradoxuri), sub semnul cărora se naște individualitata și Își Începe afirmarea În social. După Ion Boberi aceste antinomii sunt: 1) omul este individualitate unică și exemplar de serie; 2) unitate de structură și trebuință de depășire a acestei structuri; 3) unitate relativ stabilă și totuși mereu În schimbare (durată În schimbare). Pe parcursul existenței, fiecare persoană rezolvă și depășește aceste paradoxuri urmându și legea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sau stresant, motivație prezentă la toate vârstele, dar mai ales la adolescenți și tineri); 4) comunicare, relaționare și socializare; 5) provocarea schimbării (Îmbogățirea intereselor, schimbarea atitudinilor, noi valorizări); 6) actualizarea sinelui; 7) terapie fără terapeut, la Îndemâna tuturor Dinamica depășirii paradoxului individualitate unică și exemplar de serie Această antinomie provoacă la nivelul individului două tipuri generale de comportament. I. Comportament de diferențiere și ieșire din masă prin care persoana se individualizează și caută să se definească și să se delimiteze de ceilalți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]