5,050 matches
-
prin nevoia de organizare complexă (ceea ce duce la birocrație) și prin valorificarea diferitelor tipuri de competențe. Instituționalizarea pozițiilor de putere asociate acestor două realități face să crească nevoia de justificare a inegalităților. Noile inegalități sunt legitimate atât prin eliminarea vechilor inegalități, bazate pe apartenență religioasă, rasială, familială, etnică, teritorială, de "stare" sau de gen, cât și prin garantarea egalității de oportunități în competiția socială. Raportul dintre egalitate și inegalitate se pune însă din perspectivă multiplă. Societățile moderne sunt societăți plurale, în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de justificare a inegalităților. Noile inegalități sunt legitimate atât prin eliminarea vechilor inegalități, bazate pe apartenență religioasă, rasială, familială, etnică, teritorială, de "stare" sau de gen, cât și prin garantarea egalității de oportunități în competiția socială. Raportul dintre egalitate și inegalitate se pune însă din perspectivă multiplă. Societățile moderne sunt societăți plurale, în sensul că diferențierea și complexitatea dau naștere la subsisteme care funcționează relativ independent. Nivelul "legal" definește drepturile și obligațiile civile și nu legitimează nici un fel de inegalități în raport cu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și inegalitate se pune însă din perspectivă multiplă. Societățile moderne sunt societăți plurale, în sensul că diferențierea și complexitatea dau naștere la subsisteme care funcționează relativ independent. Nivelul "legal" definește drepturile și obligațiile civile și nu legitimează nici un fel de inegalități în raport cu legea: egalitarismul modern se afirmă ca principiu de non-discriminare și ca principiu al libertăților civile egale. Nivelurile politic, economic și social (sau cultural) sunt în asimetrie cu primul nivel: în cadrul lor "este clar că nu trebuie să ne așteptăm
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
non-discriminare și ca principiu al libertăților civile egale. Nivelurile politic, economic și social (sau cultural) sunt în asimetrie cu primul nivel: în cadrul lor "este clar că nu trebuie să ne așteptăm la egalitatea rezultatelor procesului"22. Munca de legitimare a inegalităților este rezultatul procesului de influență și are ca finalitate creșterea eficienței sistemului. Capacitatea de influențare este o funcție a solidarității colective; în același timp, influența lucrează asupra solidarității, prin procesul de legitimare a inegalității și prin conectarea intereselor și motivațiilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
procesului"22. Munca de legitimare a inegalităților este rezultatul procesului de influență și are ca finalitate creșterea eficienței sistemului. Capacitatea de influențare este o funcție a solidarității colective; în același timp, influența lucrează asupra solidarității, prin procesul de legitimare a inegalității și prin conectarea intereselor și motivațiilor individuale la fluxul schimburilor sociale. Prin subordonarea dreptății față de puterea socială, paradigma funcționalistă a arătat anumite limite, legate chiar de logica consensuală și de ceea ce Giddens a numit "mitul originii conservatoare a sociologiei"23
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
posibile în egală măsură, în funcție de interpretarea dată normelor. Schimbarea intervine ca rezultat al amplificării consecințelor neașteptate ce rezultă din anomalii, conflicte și contradicții ale structurii sociale diferențiate. Conceptele propuse de Merton s-au dovedit revoluționare în cercetarea empirică a problemei inegalității în grupuri și organizații, în deceniul al șaptelea al secolului trecut. Ipoteza lui Merton privind utilizarea conceptului de grup de referință (propus de Ralph Linton)24 pentru a face operațional conceptul de deprivare relativă (folosit în mod nesistematic de sociologi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
între membrii grupului, pentru că adeseori raportarea la ceilalți conduce la o "stare de relativă satisfacție"29. Urmându-l pe Merton (și pe ceilalți sociologi care au tratat despre subiect)30, W. G. Runciman a analizat relația dintre percepțiile subiective ale inegalităților sociale și condițiile sociale obiective care provocau atât inegalitățile respective, cât și sentimentele subiective de dezavantaj și tratament injust, sau reacțiile de revoltă față de aceste condiții 31. Simultan cu Runciman, J. Stacy Adams a elaborat renumita sa teorie a inechității
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la o "stare de relativă satisfacție"29. Urmându-l pe Merton (și pe ceilalți sociologi care au tratat despre subiect)30, W. G. Runciman a analizat relația dintre percepțiile subiective ale inegalităților sociale și condițiile sociale obiective care provocau atât inegalitățile respective, cât și sentimentele subiective de dezavantaj și tratament injust, sau reacțiile de revoltă față de aceste condiții 31. Simultan cu Runciman, J. Stacy Adams a elaborat renumita sa teorie a inechității, plecând nu de la deprivarea relativă, ci de la teoria înrudită
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
condiții 31. Simultan cu Runciman, J. Stacy Adams a elaborat renumita sa teorie a inechității, plecând nu de la deprivarea relativă, ci de la teoria înrudită a lui Festinger 32. Teoria analizează situația de inechitate definită drept percepția de către o persoană a inegalității dintre propriul raport costuri-beneficii și raportul costuri-beneficii al persoanelor cu care se compară. Adams cercetează în mod empiric condițiile inegalității, pentru a stabili în ce măsură gradul de inechitate afectează performanța la locul de muncă. Preocupări similare cu cele ale lui Adams
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ci de la teoria înrudită a lui Festinger 32. Teoria analizează situația de inechitate definită drept percepția de către o persoană a inegalității dintre propriul raport costuri-beneficii și raportul costuri-beneficii al persoanelor cu care se compară. Adams cercetează în mod empiric condițiile inegalității, pentru a stabili în ce măsură gradul de inechitate afectează performanța la locul de muncă. Preocupări similare cu cele ale lui Adams au dat naștere la un număr impresionant de teorii empirice ale dreptății distributive 33. În anii '80, pe această filieră
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în ce măsură gradul de inechitate afectează performanța la locul de muncă. Preocupări similare cu cele ale lui Adams au dat naștere la un număr impresionant de teorii empirice ale dreptății distributive 33. În anii '80, pe această filieră non-normativă a cercetării inegalității va lua naștere conceptul de dreptate organizațională, propus de Jerald Greenberg ca o sinteză între dreptatea distributivă, dreptatea procedurală și dreptatea interacțională 34. Una dintre cele mai renumite cercetări empirice asupra dreptății a fost cea realizată în 1966 de James
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fost cea realizată în 1966 de James S. Coleman (și asociații săi) în sistemul de școli din Statele Unite și încheiată cu un raport intitulat Equality of Educational Opportunity 35. Cunoscut drept Raportul Coleman, documentul a pus în evidență discrepanța dintre inegalitatea de input și inegalitatea de output în procesul de educație din școlile americane. Ipoteza avansată de Coleman și confirmată de studiile empirice în peste 3000 de școli era că resursele școlilor și calitatea profesorilor contau mai puțin în determinarea rezultatelor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
1966 de James S. Coleman (și asociații săi) în sistemul de școli din Statele Unite și încheiată cu un raport intitulat Equality of Educational Opportunity 35. Cunoscut drept Raportul Coleman, documentul a pus în evidență discrepanța dintre inegalitatea de input și inegalitatea de output în procesul de educație din școlile americane. Ipoteza avansată de Coleman și confirmată de studiile empirice în peste 3000 de școli era că resursele școlilor și calitatea profesorilor contau mai puțin în determinarea rezultatelor școlare decât factorii sociali
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
arătat "capabilă să formuleze chestiuni normative care depășesc relația dintre individ și societate"45. Lipsa de referințe la cercetările sociologice este un defect major al Teoriei dreptății, mai ales că al doilea principiu a lui Rawls privește "condițiile în care inegalitatea există efectiv în societate"46. Coleman se referă la propriile sale cercetări asupra inegalității de oportunități în școlile americane, considerând că "rezultatele cercetării au arătat mai multe lucruri care creează o dilemă pentru teoria lui Rawls"47. Dilema ar fi
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Lipsa de referințe la cercetările sociologice este un defect major al Teoriei dreptății, mai ales că al doilea principiu a lui Rawls privește "condițiile în care inegalitatea există efectiv în societate"46. Coleman se referă la propriile sale cercetări asupra inegalității de oportunități în școlile americane, considerând că "rezultatele cercetării au arătat mai multe lucruri care creează o dilemă pentru teoria lui Rawls"47. Dilema ar fi aceasta: dacă definim inegalitatea la output, nu aflăm o metodă de a împărți resursele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
societate"46. Coleman se referă la propriile sale cercetări asupra inegalității de oportunități în școlile americane, considerând că "rezultatele cercetării au arătat mai multe lucruri care creează o dilemă pentru teoria lui Rawls"47. Dilema ar fi aceasta: dacă definim inegalitatea la output, nu aflăm o metodă de a împărți resursele publice astfel încât să evităm distribuirea rasială a inegalității performanțelor școlare; dacă definim inegalitatea la input, atunci politicile publice "trebuie să invadeze casa". La Rawls, egalitatea oportunităților este misiunea unei agenții
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
rezultatele cercetării au arătat mai multe lucruri care creează o dilemă pentru teoria lui Rawls"47. Dilema ar fi aceasta: dacă definim inegalitatea la output, nu aflăm o metodă de a împărți resursele publice astfel încât să evităm distribuirea rasială a inegalității performanțelor școlare; dacă definim inegalitatea la input, atunci politicile publice "trebuie să invadeze casa". La Rawls, egalitatea oportunităților este misiunea unei agenții centrale stabilite prin contract, a cărei putere de a stabili instituții, de a colecta taxe și de a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
multe lucruri care creează o dilemă pentru teoria lui Rawls"47. Dilema ar fi aceasta: dacă definim inegalitatea la output, nu aflăm o metodă de a împărți resursele publice astfel încât să evităm distribuirea rasială a inegalității performanțelor școlare; dacă definim inegalitatea la input, atunci politicile publice "trebuie să invadeze casa". La Rawls, egalitatea oportunităților este misiunea unei agenții centrale stabilite prin contract, a cărei putere de a stabili instituții, de a colecta taxe și de a le realoca este "nelimitată". Egalitatea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mergem în direcția libertății individuale, pierdem egalitatea în fața accidentelor din naștere amplificate de piață și de instituția proprietății private"49. Coleman propune o "teorie a investirii variabile [în stat]" care să stabilească nivelul de alocare al resurselor colective în reducerea inegalității, dar fără centralizarea lor în vederea redistribuirii. Ideea unui echilibru între rațiunea publică și libertatea individuală, în teoria dreptății, trebuie să se bazeze pe o teorie socială care să afle o cale de mijloc între sistemul social generator de norme și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
oportunitate de restartare a jocului socio-economic. Romulus Oprica analizează contribuția capitalului social în furnizarea dreptății sociale, plecând de la două studii de caz. Primul privește antreprenoriatul social al fundației Heifer în România, organizație non-profit care și asumă obiectivul de a reduce inegalitatea socială prin activitate economică. Al doilea se referă la responsabilitatea socială a unei corporații străine, a cărei implicare în comunitatea locală este subordonată dezvoltării economice în scopul obținerii de profit. Comparând rezultatele și analizând perspectiva de dezvoltare socială pe termen
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cooperation of a single generation; it require two extensions of distributive justice: the one international cooperation and the other future generations. A possible extension to non-human nature should also be considered. Keywords: ecological justice, distributive justice, equality, liberty, welfare state. Inegalitatea inacceptabilă și problema distribuirii În cele mai multe dintre teoriile dreptății sociale - numite astfel pentru că au în centrul atenției problema distribuirii juste a avantajelor și dezavantajelor ce rezultă din cooperarea socială - este considerată nedreaptă acea stare de lucruri în care un anumit
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
au în centrul atenției problema distribuirii juste a avantajelor și dezavantajelor ce rezultă din cooperarea socială - este considerată nedreaptă acea stare de lucruri în care un anumit avantaj este distribuit între participanții la o activitate, astfel încât distribuirea respectivă conduce la inegalități inacceptabile. Ceea ce este considerat "acceptabil" sau "incacceptabil" diferă de la o familie de teorii la alta, în funcție de criteriile luate în calcul pentru definirea a ceea ce este în general "just". Înainte de Rawls se considera în general că teoriile liberale nu sunt distributive
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
-l, au lărgit atât de mult semnificația termenului "bun" (la Rawls sunt incluse în categoria binelui chiar și libertățile fundamentale), încât distribuirea justă se referă în primul rând la aspecte procedurale și de ordin principial 1. Din această perspectivă, o inegalitate este considerată inacceptabilă dacă este arbitrară - dacă nu rezultă din procedurile și regulile care definesc formele de cooperare principială, iar corectarea ei trebuie să fie ea însăși justă, adică trebuie făcută prin respectarea procedurilor statului de drept și nu prin
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
În ceea ce privește teoriile socialiste ale justiției distributive, acestea acordă o mai mare atenție criteriilor de ordin substanțial în determinarea "binelui", punând maximele carității sau alte maxime ale egalității materiale înaintea considerentelor de ordin procedural. Pentru teoriile decente 3 din această familie, inegalitățile sunt inacceptabile pentru că sunt prea mari și pentru că acest lucru îi împiedică pe cei săraci să beneficieze de drepturile fundamentale; în acest caz, politicile sociale sunt destinate să corecteze această situație. Pentru teoriile socialiste indecente, cum sunt toate teoriile marxiste
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sunt inacceptabile pentru că sunt prea mari și pentru că acest lucru îi împiedică pe cei săraci să beneficieze de drepturile fundamentale; în acest caz, politicile sociale sunt destinate să corecteze această situație. Pentru teoriile socialiste indecente, cum sunt toate teoriile marxiste, inegalitatea economică este considerată un rău în sine și trebuie eradicată prin transformarea radicală a instituțiilor sociale: "democrația socială" tinde, în acest caz, să devină mai importantă decât democrația politică și decât lista drepturilor fundamentale. Drept urmare, pentru teoriile marxiste, dreptatea distributivă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]