3,883 matches
-
constituind miezul acestuia, pe care îl vor amplifica și orienta în diferite direcții funcționale. Moleculele biologic active Cuprindem sub denumirea de „molecule biologic active” o multitudine de proteine și glicoproteine sintetizate de celulele care coordonează interrelațiile celulare din desfășurarea proceselor inflamatorii și imunitare. În decursul timpului ele au primit diferite denumiri după celulele sintetizatoare: monokine, limfokine, leukine, citokine; după funcțiile lor: chemokine, factori chemoatractanți, interleukine, markeri sau ,molecule de diferențiere (CDĂ etc. Interleukinele-IL. Sunt glicoproteine sau proteine solubile care „inițiază, întrețin
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
la 30, pe care Janeway și colab. le-au sistematizat în patru familii: I-Hematopoietine: ÎL-2, ÎL-3, ÎL-4, ÎL-5, ÎL-6, ÎL-7, ÎL-9, ÎL- 11, ÎL-13, ÎL-21; II-Familia Interleukinelor 10: ÎL-10, ÎL-19, ÎL-20, ÎL-22, IL24, ÎL-26, ÎL-28 A, B, ÎL-29; MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 99 III- Familia Interleukinelor 12: ÎL-12, ÎL-23, ÎL-27; și IV- Citokine neclasificate: ÎL-1 alfa, ÎL-1beta, ÎL-16, ÎL-17, IL18, ÎL- 25, Adăugăm observațiile lui Tizard (2004Ă după care ÎL-8 a fost trecută la chemokine, ca CXCL8; ÎL-16 a devenit limfotactina C
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
reacțiile alergice. Are efecte complexe asupra macrofagelor. Induce formarea celulelor gigante multinucleate. Inhiba citokinele proinflamatorii (ÎL-1, ÎL-6 și TNF gammaă; ÎL-4 și IFN gamma sporesc expresarea de către macrofage a moleculelor complexului de histocompatibilitate (CMHĂ clasa a II-a. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 101 Interleukina - 5 ÎL- 5 este sinonima cu factorul de substituire al celulelor Ț (TRFĂ; cu factorul de diferențiere al granulocitelor eozinofile (EDFĂ; cu factorul de stimulare al granulocitelor eozinofile (ESFĂ; cu factorul ÎI de stimulare al celulelor B activate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
producerii de Ig E și contribuie la dezvoltarea bolilor alergice. Interleukina-10 ÎL-10 a fost numită inițial factor inhibitor al sintezei de citokine (CSIFĂ. Este produsă îndeosebi de celulele Th2, dar poate fi activată și de IOAN PAUL102 macrofage. Reglează reacțiile inflamatorii prin inhibarea sintezei citokinelor de către celulele Th1, ÎL-2, IFN gamma și TNF beta. Supresează secreția de CMH clasa a-II-a și stimulează producția de ÎL-1 RA. Inhiba apoptoza și sporește supreviețuirea celulelor B, mastocitelor și macrofagelor; are efect antiinflamator accentuat la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
B. Inhiba producerea de imunoglobuline și stimulează creșterea unor subpopulații de celule B. Interleukina - 15 ÎL-15 este analoaga funcțional cu ÎL-2. Este produsă de macrofagele activate, celulele dendritice, endoteliale și fibroblaste. Acționează asupra celulelor dendritice, endoteliale și fibroblaste. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 103 Acționează asupra celulelor Ț, B și NK. Induce expresarea de chemokine și receptori; sporește proliferarea celulelor Tc și Th și este chemoatractantă pentru granulocitele neutrofile, NK și limfocite la sediul inflamației. Este esențială pentru prelungirea vieții celulelor cu memorie
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
inferioară interferonului de tip 1. Interleukina - 30 ÎL-30 este o componentă a ÎL-27 și acțiunile lor sunt asemănătoare. Se constată în celulele dendritice activate prin LPS. Acționează asupra celulelor TCD4 și este implicată în promovarea creșterii celulelor Th1. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 105 Interleukina - 31 ÎL-31 este produsă în special de celulele Th2. Expresarea ei este asociată de unele stări de hipersensibilitate implicate în mecanismele fiziopatologiei dermatitelor. Interleukina - 32 ÎL-32 este o citokină proinflamatorie produsă îndeosebi de monocite, macrofage activate și sinovialocite
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
că ultimele 10 interleukine sunt încă puțin cunoscute și literatura de specialitate da la iveală noi molecule de comunicare ce vor spori cunoașterea în acest domeniu. Molecule de diferențiere celulară Sistemul C.D. Sporirea continuă a diversității celulelor participante la procesele inflamatorii și imunologice a impus găsirea unor metode de identificare și diferențiere a cestor celule. Inițial s-au folosit anticorpii monoclonali și în 1981 a avut loc în Paris Primul Atelier Internațional asupra antigenelor de diferențiere leucocitara. Prima încercare de clasificare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Joacă rol cheie în legarea leucocitelor de endoteliul vascular. CD12. Grup de molecule nedefinit, prezent pe celulele mieloide și pe trombocite. ∗ În lista markerilor CD figurează și unele molecule „CDw17” . Ele nu sunt suficient caracterizate (Olinescu A., 1995Ă MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 107 CD13. Aminopeptidază membranară neutră prezența pe monocite și pe granulocite. CD14. Glicoproteină marker pe monocite CD15. Un complex molecular numit Lewis- X, care se găsește pe multe celule și în special pe granulocite. Formă sialilată, sialyl Lewis este caracteristică
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sialophorină sau leukosialină este o glicoproteină antiadezivă expresată de toate celulele Ț, granulocite, macrofage, celulele NK, plachete și celule B activate. CD44 Glicoproteină, de 85-90 kDa, expresată pe leucocite, celulele endoteliale și celulele epiteliale. Numeroase izoforme CD44 H, MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 109 CD44 V forme majore pe leucocitele și fibroblaste de la om. Este o moleculă de adeziune celulară implicată în limfopoieza, angiogeneza, cicatrizare (vindecarea plăgiloră, extravazarea leucocitelor la locul inflamației și în metastaza tumorala. CD45 (LCA- leucocyte common antigenă familie de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
B în primele momente după activare. CDw70 Markeri cu greutăți moleculare de 50, 75, 95, 110, 170 kDa exprimați pe celulele Ț și B activate. CD71 Este receptor de transferină expresat pe leucocitele activate. Este receptor pentru IgA. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 111 CD72 Este o glicoproteină ligand pentru CD5. Poate participa la activarea alternativă a celulelor B și Ț. CD73 Este o ecto-5 nucleotidază implicată în transmiterea semnalelor unor interacțiuni cu alte molecule transmembranare. CD74 Moleculă asociată cu proteinele CMH clasa
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și B, fibroblaste, celule endoteliale și celule stem. CD127 Receptor ÎL-7, o glicoproteină expresată pe celulele stem, celulele Ț și monocite. CD128 Numiți și CXCR 1 și 2, receptorii ÎL-8, IL18R sunt glicoproteine expresate pe leucocite și keratinocite. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 113 CD130 Lanțul beta al ÎL-6 și ÎL-11R este o glicoproteină expresată pe celulele B și în cantități reduse pe majoritatea leucocitelor, celule epiteliale, hepatocite și fibroblaste. CD131 Proteină transmembranară de tip I. Acționează cu lanțul beta al ÎL-3 (cu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
CD220 Receptor de insulină. CD221 Receptorul citokinei IGF1. CD230 Proteină prionică (PrPĂ. O proteină membranară mare existența pe neuroni. Forma ei anormală PrPsc este agentul etiologic al encefalopatiilor spongiforme transmisibile. CD247 Receptorul lanțului zeta al antigenului celulelor Ț. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 115 B. FORMELE MORFOCLINICE ALE INFLAMAȚIILOR Am menționat anterior că inflamațiile pot fi: septice și aseptice; virotice, bacteriene, micotice și parazitare; acute, subacute, cronice etc. Din punct de vedere morfopatologic, urmărind concepția unitarista asupra răspunsului inflamator, promovată de Paul Riegler
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
dimpotrivă își exacerbează funcțiile, își intensifică activitatea IOAN PAUL116 respiratorie, glicoliza aeroba, producția de acid lactic etc. Toate aceste modificări au drept rezultat punerea în libertate a unor produși biologic activi, care vor intra rapid în acțiune amplificând conținutul reacției inflamatorii. Este cunoscut faptul că prin catabolismul proteinelor se produc într-o primă reacție peptide, care sunt decarboxilate până la nivel de histamina, primul mediator chimic al oricărei inflamații. Am menționat anterior rolul unor derivați catabolici ai acizilor grași polinesaturați (PUFAĂ și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
alterativă a procesului inflamator se îmbogățește astfel și se extinde. Departe de a fi o fază statică, pasivă, cum adesea se afirma în literatura de specialitate, faza alterativă este un adevărat incediu metabolic, o punere sub tensiune a întregii dinamici inflamatorii. Să nu se piardă din vedere nici faptul că aportul sporit de sânge și permeabilitatea vasculara mărită înseamnă și un aflux sporit de anticorpi MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 117 în focar prin trecerea acestora din circulația generală și că atare înlâlniri
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
alterativă este un adevărat incediu metabolic, o punere sub tensiune a întregii dinamici inflamatorii. Să nu se piardă din vedere nici faptul că aportul sporit de sânge și permeabilitatea vasculara mărită înseamnă și un aflux sporit de anticorpi MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 117 în focar prin trecerea acestora din circulația generală și că atare înlâlniri și conflicte antigen-anticorp de intensități variabile. Includem în cadrul inflamațiilor predominant alterative: - inflamațiile parenchimatoase, - inflamațiile necrotice și recent - inflamațiile apoptotice. Inflamațiile parenchimatoase Inflamațiile parenchimatoase, acute sau toxice se
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în hepatită anaeroba a puilor de găină Fig.2.21. Necroza miliara hepatică în avortul cu virus al iepelor (După Smith și Jones, 1958Ă Fig. 2.22. Incluzii intranucleare în hepatită contagioasă canina (După Smith și Jones, 1958Ă MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 119 Inflamațiile apoptotice Inflamațiile apoptotice sunt efectul noilor achiziții referitoare la mecanismele morții celulare (vezi Citotanatologie cap. IA. Contrar părerilor mai vechi, după care numai necroza induce reacții inflamatorii, cercetările experimentale au relevat prezența acestor reacții și în țesuturile moarte
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în hepatită contagioasă canina (După Smith și Jones, 1958Ă MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 119 Inflamațiile apoptotice Inflamațiile apoptotice sunt efectul noilor achiziții referitoare la mecanismele morții celulare (vezi Citotanatologie cap. IA. Contrar părerilor mai vechi, după care numai necroza induce reacții inflamatorii, cercetările experimentale au relevat prezența acestor reacții și în țesuturile moarte prin apoptoza. Moroșanu (2004Ă le-a observat în ficatul de om după hepatectomia parțială și a adoptat termenul de hepatită apoptotică, iar noi am observat apoptoza în bursă lui
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
inflamații predominant granulocitare neutrofilice (purulenteă. Inflamații predominant exsudative → —→ mucocelulare sau descuamative → catarale —→ cataral purulente → limfomonocitare → cristaline Inflamațiile seroase Inflamațiile seroase sunt cea mai simplă formă de inflamații exsudative, observate la nivelul seroaselor, țesutului conjunctiv sau la nivelul epiteliilor. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 121 După localizare și aspecte morfologice pot fi: congestive, cavitare, edematoase și papulo-veziculoase. Adoptăm termenul de inflamații congestive, după Crespeau F. (1992Ă, pentru prima fază a inflamațiilor cavitare, în care fenomenele congestive sunt cele mai vizibile, la nivelul seroaselor marilor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pozitiv, amorf sau fibrilar, cuprinzând în masă lui ochiuri de țesut seros, hematii, leucocite și germeni, izolați sau aglomerați. Este caracteristică pulmonului la toate speciile, produsă mai ales de germenii Gram negativi, dar și diferitelor mucoase și seroase. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 123 Fig. 2.23. Inflamație (pericardităă crupală, la vacă. Sacul pericardic plin cu fibrina coagulata; 1. miocard; 2. sacul pericardic îngroșat; 3. fibrina. Instalarea inflamației crupale implică distrugerea stratului de acoperire sau de apărare al mucoaselor, neglijat de histologi. În
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
masă roșiatica, umedă; conținutul gastric sau intestinul este roșiatic sau roșunegricios. Inflamația hemoragica în focare se caracterizează prin acumularea exsudatului hemoragipar sub forma unor insule sau zone de dimensiuni variabile. Se observă în stomac la porcii cu variolă MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 125 complicată cu salmoneloza cât și în limfonodurile și rinichii porcilor cu pesta (Fig. 2.25, Fig.2.26Ă. Fig. 2.25. Cistita hemoragica acută la câine (După Thompson, 1984Ă Fig. 2.26. Glosita hemoragica în bluetongue la oaie. Infiltrații
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și în unele boli specifice virale sau bacteriene (exantemele infecțioaseă. Abcesul (lat. abcesus = delimitata este inflamația purulenta a unui organ sau țesut, delimitata de o anumită zonă. Aceasta delimitare este opera țesutului mezenchimatos local, care la incitația produșilor MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 127 biochimici din zona de exsudație leucocitara se hiperplaziază și se diferențiază în diverse direcții celulare. Privind astfel procesul inflamator în evoluția lui obișnuită vom constata inițial un cuib de granulocite în masă diferitelor țesuturi sau organe, cunoscut sub denumirea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
a enzimelor existente în masă de exsudat se produce topirea țesuturilor într-o zonă cu rezistență mai scăzută și abcesul se deschide în interiorul unei cavități, al unui canal sau al unui vas. Exsudatul revărsat va determina apariția unor noi focare inflamatorii prin continuitate sau metastazare. Deschiderea abcesului se poate face de asemenea la exterior. Prin revărsarea conținutului rezultă o excavație căptușita cu țesut de granulație cunoscută sub numele de ulcer sau un canal cu diametru variabil denumit fistula sau traiect fistulos
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
exsudatului purulent în circulația sanguina și înmulțirea continuă a germenilor în sânge poartă denumirile de piemie și septicemie. Posibilități de metastazare și de piemie există în toate formele inflamației purulente. Fistulizarea este frecvență în abcese și în flegmoane. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 129 Inflamațiile gangrenoase Inflamațiile gangrenoase sunt o complicație a inflamațiilor exsudative, caracterizate prin existența exsudatului ihoros, exsudat fibrinopurulent bogat în reacții enzimatice litice și în germeni anaerobi. Locul acestor forme de inflamație nu este bine stabilit în sistematică procesului inflamator
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
decelează decât descuamarea celulară cu hiperemie și hemoragie mai mult sau mai putin pronunțate, procesul apărând deci că o modificare predominant alterativă. Dacă privim însă procesul inflamator dinamic și în toată complexitatea lui, constatăm că modificările alterative din MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 131 inflamația catarala sunt secundare modificărilor exsudative care se continuă și după descuamarea mucoasei. Acesta este considerentul pentru care includem inflamația catarala în cadrul inflamațiilor exsudative chiar și în cazurile când histologic predomina descuamația celulară. În evoluția ulterioară a procesului
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Inflamațiile limfohistiocitare Așa cum s-a menționat la morfogeneza, sub influența unor variați agenți patogeni se eliberează în țesuturi substanțe biologic active (citokine și interleukineă care determină hiperplazia și diferențierea celulelor mezenchimale în direcție histiocitară sau limfocitara în raport MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 133 cu specia gazdă. Astfel, la cabaline și la carnasiere se constată predominantă celulelor histioide, în timp ce la taurine, ovine, suine și păsări domină elementele limfoide. Tabel 2.12 Clasificarea inflamațiilor predominant proliferative Celulele hiperplaziate constituie insule sau focare de diferite
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]