6,649 matches
-
situații de muncă, dar și pentru a aduce o nouă perspectivă în științele cognitive. Modelul deservește înțelegerea organizării sistemelor cognitive. Ca în alte teorii din științele cognitive, procesele cognitive sunt cele implicate în memorie, luarea deciziei, inferență, raționament, învățare etc. Intuiția teoriei cogniției distribuite este că, în general, fenomenele cognitive sunt mai bine înțelese ca procese distribuite, nu individuale. Procesele distribuite sunt cognitive în sens tradițional, adică sunt procese „computaționale”. În studierea cazurilor de cogniție distribuită sociocultural, accentul se pune pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
La fel cum un fotograf Înfruntă probleme legate de obiectivul lentilei, lumină și Încadrare, puse de imaginea de care vrea să se apropie, pictura presupune să Înfrunți probleme soluționabile prin aplicarea riguroasă a unui sistem bazat pe formule, exemple, experiență, intuiții și geniu, dacă ai. Faulques cunoștea maniera, stăpânea tehnica, dar Îi lipsea trăsătura esențială care desparte Înclinația de talent. Conștient de acest fapt, sistase de timpuriu primele Încercări de a se dedica picturii. Acum dispunea, totuși, de cunoștințele adecvate și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și balistică. Arhitectură urbană, geometrie, haos. Pentru Faulques, acea fotografie era reprezentarea grafică nimerită: incertitudinea teritorială. Amintirea discuției cu Markovic i-a smuls o strâmbătură de uimire. Croatul putea să nu aibă educație teoretică, dar nimeni nu-i putea nega intuiția și subtilitatea. Strădania de a supraviețui oricărui fapt, mai ales războiului, era o școală bună. Te obliga să revii asupra ta și-ți oferea un mod de a privi. Un punct de vedere. Filosofii greci aveau dreptate când spuneau că
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nu știa, dar toate acelea Îi schimbau - completau, era vorba Într-un fel mai potrivită - viziunea despre lume de până atunci, așa credea el, când lentilele camerelor foto Îi fuseseră singura cale de acces ori de cunoaștere. Așeza, În fine, intuiții și imagini fără nici o legătură Între ele pe eșichierul cadrilat și riguros care cuprindea Întreaga lume, rațiune și viață. Și e greu, spunea prietenul lui, să accepți absența sentimentelor În univers, natura lui neîndurătoare. Bătrânii oameni de știință o priveau
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lemn și avioane care zburau foarte jos spre turnurile gemene din toate Troile adormite. Olvido făcuse bășcălie de el când Începuse să spună asemenea chestii. Pe atunci, Faulques incă nu pătrundea În fisurile și sinuozitățile problemei, dar trăia deja Între intuiții, ca și cum În jurul lui zumzăia un roi de țânțari enervanți. Fotografiezi persoane care caută liniile drepte și curbe ce le vor ucide, spunea, râzând brusc, după ce Îl privea un timp În tăcere. Fotografiezi lucrurile, căutând unghiurile de unde vor Începe să se
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nu s-ar zice că-i de război. Cel puțin, nu ca ăsta. Nu-i așa? - Picasso n-a văzut un război În viața lui. Croatul s-a uitat la pictorul de război și a Încuviințat cu gravitate. Cu o intuiție care l-a surprins pe Faulques, s-a Întors spre bărbații care spânzurau din copaci, În partea schițată În cărbune pe albul peretelui. - Și celălalt compatriot al dumitale, Goya? - Ăsta da. L-a văzut și a suferit de pe urma lui. Markovic
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
al existenței tale când lași garda jos. Văd ceea ce vezi. Te observ când gândești Înainte și după, dar niciodată În timp ce faci o fotografie, fiindcă știi că n-ai mai face-o niciodată. Mă Întreb numai dacă, nu cumva, oribila mea intuiție se datorează faptului că m-am molipsit, ca de un virus ori de o boală secretă și incurabilă. Dacă nu cumva mă molipsesc de război, sau el era deja În mine, și tu ai fost doar agent purtător, ori martor
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
din care atârnau ciorchinii de trupuri ale spânzuraților. Răutatea mai presus de orice control al rațiunii și ca instinct natural al omului. Pictorul de război s-a oprit În fața scenei, privind-o. Necurat, spusese Carmen Elsken cu extraordinară luciditate ori intuiție. Acela era cuvântul, iar acum Îi șerpuia prin fiecare circumvoluțiune a memoriei, când Faulques a pus mâna pe peneluri și a Început să lucreze În acea zonă a frescei, privind cu coada ochiului Răul Încarnat În privirile soldatului și copilului
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
privit iar partea nepictată. Atunci a zărit ceva ce nu mai văzuse. A descoperit cu stupoare că acolo se insinua o operă diferită, mai heterodoxă și Îndrăzneață. Un spațiu alb, unde golul, absența erau chiar confirmarea prezenței. Mânat de acea intuiție, a lăsat pensula - fără s-o spele și fără s-o usuce, așa cum era - și a Încercat să obțină efectul, băgând degetul mare de la mâna dreaptă direct În conglomeratul de pe paletă. Apoi a frecat locul, lunecându-și degetul În lungul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fără iminența unei consecințe. Supravegherea nu este niciodată gratuită. Se înțelege de la sine că celălalt pol de referință rămâne, inevitabil, acea versiune a ceea ce se consideră a fi „o utopie negativă”, 1984 de George Orwell, scriitorul vizionar care va avea intuiția recurgerii la supravegherea generalizată ca practică prioritară a puterii totalitare. Supravegherea generalizată servește drept temelie autorității supreme care, în esență, înlocuiește autoritatea divină - un Big Brother al cărui portret e de ajuns pentru a-ți da sentimentul că te privește
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
văzut. Redistribuirea rolurilor interzice dihotomiile definitive sau evaluarea morală durabilă: nimeni nu e mai vinovat decât alții și fiecare e vinovat, rând pe rând! Reciprocitate absolută, imposibilă în afara acestui conglomerat uman, în sânul căruia toată lumea se supraveghează. Strehler a avut intuiția a ceea ce supravegherea de proximitate poate genera ca implicare afectivă și reconciliere ce nu trebuie niciodată exclusă, căci, spre deosebire de supravegherea „dură”, cea „moale”, „blândă” nu se exercită în numele unei puteri exterioare și nu este însoțită - cel puțin în acest mic
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
trebuie, desigur, respectat, dar care, în același timp, lasă câmp liber unor lecturi diferite, permite interpretări și admite alegeri. Mai mult decât oricare altă piesă, Hamlet poate fi citită din perspectiva supravegherii, fără a se reduce însă doar la atât, intuiție formulată deja de Jan Kott care, vorbind despre Hamlet, constata: „cuvântul cu cea mai mare rezonanță pe scenă este a supraveghea” (Kott, p. 56). Supravegherea se manifestă încă de la început: „Cine e acolo?”, întreabă neliniștit străjerul însărcinat, alături de camarazii lui
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
vizibil să-l seducă, dar bărbatul nu cedează din prima clipă, ba chiar dă înapoi, ca și cum s-ar teme de o capcană; în cele din urmă, însă, nu poate rezista insistențelor Elmirei, renunță la orice precauție, nu-și mai ascultă intuiția și-și recunoaște dorința atâta vreme nemărturisită și, în sfârșit, declarată. Ei bine, în timp ce Tartuffe, înflăcărat, trece la acțiune și e aproape gata să comită un viol, Orgon, sub masa lui, rămâne nemișcat. Nici o reacție, nici o intervenție: revelația l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
pe mijloace moderne. În ciuda pronosticurilor futuriste ale lui Deleuze, trecutul nu piere cu una cu două și tocmai această dependență a cetățeanului de două instanțe diferite îi conferă acestuia un statut absolut inedit. Kafka a fost primul care a avut intuiția acestei trăsături a modernității: controlul impersonal coexistă cu supravegherea personală. Noi ne aflăm, chiar și la ora actuală, într-o zonă intermediară, în interstițiul dintre mediile închise care se lasă supravegheate și mediile deschise, nedefinite, plasate sub control. Cele dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
și a managementului prin bugete. 2.2. Calități și aptitudini manageriale: sănătate, vigoare, caracter, fermitate, onestitate, capacitate de conducere, dorința de a conduce, abilitate În a lucra cu oamenii, inteligență, capacitate În a sesiza, accepta și aplica NOUL, talent, fler, intuiție etc. 2.3. Cerințe specifice: absolvirea, după 1989, a unui curs de perfecționare managerială; absolvirea, după 1989, a unui curs post-universitar În domeniul economico-financiar. Sursa: Alexandrina Deaconu, Comportamentul organizațional și gestiunea resurselor umane, Editura A.S.E., București, 2002, p. 202. Anexa
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Plăcerea de a interacționa cu alții; Capacitatea de a influența alte persoane; Întotdeauna pregătit pentru a-i sfătui pe alții ce să facă; Plăcerea de a munci sub presiune; Personalitate extravertită, axată pe relații sociale, cu inteligență socială, responsabilă, cu intuiție psihologică, neinfluențabil. 7. Motivația Motivat pentru munca de marketing În bancă; Dornic de a se realiza În profesie; Preocupat de ascensiune profesională. 8. Situația familială Viață de familie echilibrată; Sprijin profesional din partea familiei; Mobilitate acceptabilă de acasă la serviciu; Este
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
varia numai Între forma tubulară și cea de o lărgime maximă. CÎnd veșmîntul atinge maximumul expansiunii, nu poate decît să revină la forma tubulară, trecînd prin stadiul intermediar al „amplorii posterioare”24. Din păcate, structuralismul a pus În umbră fertila intuiție a lui Brooks Young, Îngustînd semnificația sincroniei și reducînd morfodinamica modei la o simplă morfologie. Răspunzător de această sărăcire metodologică se face Roland Barthes, după care „sistemul modei” Înseamnă pur și simplu o corelație statică Între accesorii. Ca și cum Barthes ar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Analiza economică și financiară a activității Întreprinderii De la intuiție la știință Volumul 2 Autoarea este responsabilă de clarificarea dreptului de utilizare a informațiilor cuprinse În lucrare. Cuvânt-Înainte Diagnosticarea activității Întreprinderii trebuie să constituie un obiectiv-țintă pentru toți agenții economici, indiferent de mărime, domeniu sau de climatul mediului economic, În
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
cu zi și locul omului în univers -, confucianismul este, în mod evident, o religie cu principii bine fixate. Indiferent de dogmă, religia oferă oamenilor o viziune despre lume, care poate fi sintetizată pe două dimensiuni: a) relația dintre rațiune și intuiție, obiectivitate și subiectivitate, știință și religie; b) relația dintre dualism și monism. Prima dimensiune distinge între viziunea mecanicistă asupra lumii, conform căreia lumea e de natură fizică, operează după legi ce pot fi descoperite, verificate, demonstrate și asupra cărora individul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
săracii sunt condamnați de societate, standardele estetice se înscriu în sfera lui „mare” și „repede”. În culturile feminine este valorizată egalitatea între sexe, sunt promovate comportamentele androgine și relațiile sociale armonioase, sunt valorizate atribute feminine cum ar fi prietenia, înțelegerea, intuiția, frumusețea, bunătatea, generozitatea, solidaritatea, modestia, egalitatea, compasiunea, emoția; conflictele sunt rezolvate prin negociere și compromis. Relațiile între rolurile sociale ale celor două sexe sunt flexibile: băieții și fetele studiază aceleași materii la școală, femeile și bărbații pot ocupa aceleași poziții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Occidentul este în declin sau îl așteaptă gloria finală, alt semn al sfârșitului? În ceea ce mă privește, prefer gloria apoteotică, deoarece unii o știu: „Orice imperiu piere”. Titlul acestei cărți de Jean-Baptiste Duroselle (este vorba despre Istoria relațiilor internaționale) poartă intuiția unei istorii desfășurate mereu în altă parte, deocamdată fără răspuns... La crepusculul vieții sale, Heidegger scria: „Doar un Dumnezeu ne poate salva”; ne rămâne să așteptăm această epifanie... Așteptarea riscă să fie lungă, foarte lungă. Poate că nu se va
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu se explică întotdeauna prin maximele griceene. Astfel, pentru a înțelege adevărata intenție a vorbitorului, nu e de ajuns ca ascultătorul să se bazeze pe conținutul literal și contextul producerii enunțului, ci pe întreaga istorie conversațională a interlocutorilor (japoneză, kan). Intuiția (coreeană, noon-chi, „a măsura din ochi”) este deseori decisivă în deducerea semnificației intenționate de vorbitor în baza corelării arbitrare a unor variabile precum istoria conversațională a interlocutorilor, contextul, personalitatea vorbitorului, relațiile dintre interlocutori, scopul interacțiunii etc. 2.4.5. Negocierea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cu mult de apatia indolentă a Orientului. În mod analog, Blaga (1936/1985, pp. 288-289) observa în arta românească o sinteză de tendinți opuse, o polaritate de un ultim rafinament, soluționată cu mijloace primare și necăutate, pe temeiul unei uimitoare intuiții despre sensul artei. Această echilibristică între tendinți opuse, între geometrism stihial și organicism, această armonie sub auspiciile echivocului, l-a ferit pe țăranul român de desăvârșirea mortificantă. Sau: Farmecul cu totul particular al acestor icoane se datorește unor interferențe de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bine, eu i-am spus ce aveam de spus...”). Până după 1990 școala nu a promovat programe speciale de deprindere a tehnicilor de redactare și de discurs public, abilitățile de scriere și vorbire fiind lăsate în seama talentului și al intuiției. Construirea semnificației se bazează de obicei pe reguli laxe. În ceea ce privește selecția tiparului discursiv, per ansamblu, se poate vorbi despre predominanța tiparului inductiv, deși se întâlnesc și texte structurate pe tiparul deductiv, pe un tipar hibrid (combinând cele două tipuri de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu a întrebat de ce?”. Prin acest mod de a iscodi - aparentă curiozitate -, interlocutorul caută să afle cât mai multe detalii care să-i permită să contextualizeze și să interpreteze mesajul cât mai corect. Elementele nonverbale joacă un rol important, iar intuiția îi ajută pe români să înțeleagă foarte bine semnificațiile transmise implicit. Cuvântul săteanului este un cuvânt-gest. El exprimă stări sufletești subiective și prea puțin înțelesuri obiective. Pe acestea din urmă săteanul n-are nevoie să le exprime, cu tot dinadinsul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]