4,183 matches
-
de-obraji, Un gând se adună în ochi ca în iaz... Pe sâni crește lavă, adânc mai palpită, Iar miezul e fript pe sub ei, pe sub pită, Nechează și arde, e roșu-văpaie, Nebună zvâcnește și arată a ploaie. Urechea visează că leagănă flori, Din zori până-n seară, din seară în zori, Tot roșii, aprinse de șoapte de dor... Iubitule, strânge-mă-n brațe, să mor... Miroase-a iubire, miroase-a văpaie, Miroase a gheață aprinsă de ploaie, Pe coapse se-așează alene
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
dansând în tâmpla lui cehov spălându-ne de oameni cojile de semințe ne rămân pe tălpi aș vrea să-ți cumpăr flori dintr-un sex-shop undeva în hawaii există unul plin de fructe ciudate și ghirlande în care te pot legăna ca într-un hamac bordurile sunt dinți orașul are cerul gurii vânăt ai grijă orice iubire poate fi folosită împotriva ta dar tu poți duce orice gând al meu până la ultima consecință pe wallstreet un bancher citește că somonii îmbătrânesc
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
va fi nevoit să cerșească o bucată de pâine muiată în lacrimi și dor ce ușor pentru doctor visele mor! Colindul tăcerii Iarna mă invită la Masa Tăcerii, spre noapte când stelele ninse coboară-n pridvor, mătasa cea albă o leagănă timpul, spre lună coboară un șir de cocori. S-aprinde în beznă un dor prăfuit, ce s-așează la Masa Tăcerii, literele iau formă de vers, dor împletit în stele. S-acoperă Masa Tăcerii cu versuri, ici-colo a mai rămas
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
H. Rădulescu” acordat la Concursul Național de Literatură “Moștenirea Văcăreștilor” ediția a XLIII-a, 2011. Traduceri în limba rusă și italiană în antologia unui deceniu de poezie 2001-2011 “ Cum răspunde în apă fața la față” de Paul Blaj. </biography> nemișcați legăn libertatea ca pe un copil de țâță nu plânge mă prefac fără întoarcere și tu iar nu plătești la urmă palmă în palmă și între ele stăm noi nemișcați eu am obosit de gândul că nu ești tu ai obosit
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Altă iubire” (2012); poezii în „Antologia de poezie și proză Confluențe Lirice” (2012). </biography> (Alexe Rău, poet, doctor în filozofie) Șapte ceruri pentru o inimă durerile se aștern în straturi precum zăpada iernilor pe care nu le-am iubit îmi legăn în ele inima ca în scrânciob tot mai sus mai sus până la al șaptelea cer unde păsările pleacă să moară Pledez nevinovați la fereastră mugurii zâmislesc sămânța care va rodi în palme oare cum am fi cunoscut iubirea dacă rămâneam
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de lacrimi și am să-ți citesc un poem despre iubire e prea multă iarnă pentru un timp atât de grăbit în veșnicie Rugă de frunză despletită de iluzii dezbrăcată de dureri cu sufletul în palmele înghețate vino și mă leagănă în inimă am coborât din ultima rafală de vânt pentru tine iată-mă la fereastra ta sunt frunza toamnei pe care ai uitat să o iubești Ottilia ARDELEANU <biography> BIOGRAFIE Ottilia Ardeleanu Se manifestă în mine o dorință de a
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
moartea e cea mai fără de îngeri timpul își scoate uneori veșmintele cusute cu fir la uscat pe locul odăii am făcut grădină cine-a știut că și florile dor ca atunci în fereastra prispei sub umbra viței de vie se leagănă fața lui Dumnezeu venit la întâmpinare ce-ai face tu în locul meu, Doamne? uneori iubirea își închide ochii a temniță în oase durerea sfârâie precum în candelă uleiul ajuns la ultima suflare griji descălțate de nădejde umblă cu sandalele în
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
șoapte. Drumul croit, pe care sufletu-mi se avânta, Se spulberă ușor... Și nu mai pot să zbor! Ignat Ana Maria, clasa a VII-a Școala Gimnazială „Dimitrie Ghica” Comănești - Bacău profesor coordonator Vărăreanu Teofana-Lavinia Pomii mei Pomii mei se leagănă în vânt, Și port în mine frumusețea lor Sunt tineri, poartă al meu cânt, Cânt de culoare, dragoste, de dor. În ei, eu văd un cer de flori Flori de lumină, flori de bucurie, Se-nalță aproape pân’ la cer
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
acest scurt timp parcurs în dimensiunea mea, am reușit să trăiesc cea mai aventuroasă peripeție a vieții mele! Berci Sara, clasa a VIII-a Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Satu Mare profesor coordonator Cristina Șoltuz Ținutul meu fermecat Un clar răsărit își legănă lumina pe azurul înalt al cerului, soarele de aur își răsfira degetele crude și-mi mângâia atât de fin obrazul. Trezită de farmecul dimineții de mai, îmi deschid brațele, îmi deschid ochii, îmi deschid inima. Privesc. O zi minunată ca să
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
vrea să se trezească și să îi i-a locul surorii sale întunecate. Pe cer este un război de lumină aurie și argintie, acest război transformă tabloul nocturn intr-unul cu totul și cu totul magic și strălucitor. Iarba se leagănă pe melodia vântului. O ploaie puternică de lumină se așterne peste pădure. Luna a plecat și l-a lăsat pe fratele ei, Soarele, să împrăștie peste pădure jar auriu și cald. Noaptea este magică și misterioasă! Bîrna Alexandra, clasa a
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cu aripi diafane, privea printre gene mijite cerul ce-și împrăștia cerneala în văzduh și desena nori imaginari care erau balauri, zmei, dihănii înfricoșătoare sau zâne uneori. Cânta fetița cântece numai de ea înțelese, alerga desculță prin roua dimineților, adormea legănată de vânturi călduțe și de vise plăsmuite în umbra pleoapelor. Când ploaia răpăia în drâmbe dese, culegea picuri în căușul palmelor și-si răcorea tâmplele cu apa prelinsă printre degețelele roz și reci. Oaze de verdeață și flori vopsite în
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cu o apă curgătoare ce aducea viața pe unde trecea, cu falnici arbori de-o parte și de alta a cursului de apă, cu masive de piatră ce străjuiau intrările, una la răsărit, alta spre miazănoapte, cu florile ce se legănau sub o briză ușoară, împrăștiind mireasma lor pură. M-am afundat în oceanul timpului și am privit totul de la început, iar la început totul era sterp, lipsit de orice asemănare cu prezentul. Timpul a mai trecut și, încet-încet, apa a
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
doresc să se oprească timpul, să fie o veșnicie acum! Să fim doar noi două departe de toți și de toate! Și-aș mai vrea să-mi spui o poveste înainte de culcare, o poveste cu stropi de ploaie și frunze legănate sub puterea vântului, să-mi cânte izvorul un cântec de leagăn și să adorm. Atât îmi doresc! Sunt de mult timp sub stăpânirea frumuseții tale. Orele trec fără să lase urme de nerăbdare pe chipul meu. Încă aștept. Oare vine
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
scopul îndeplinirii unei neînțelese, exilate vieți de poet - pulbere de stele în suflet de înger închis în josnica piele de om. Sacrificat pentru a fi neînțeles, el este armonia din natură, căci există armonie în natură, precum sufletul poetului se leagănă după vântul molcom care apleacă umilul fir de iarbă, în timp ce toți ceilalți ar vrea să-l izbească până ce stă cu capul plecat; precum omul inspirat din natură este și el retezat odată cu căderea ultimului trunchi de copac iar mintea sa
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Îi susținu privirea, păru să clipească imperceptibil și ridică geamul cerîndu-i șoferului să-i conducă Înapoi la castel. În mai puțin de un minut, portul rămase pustiu. Înghițindu-și dezamăgirea și durerea, Marie se Întoarse spre Stéphane Morineau, care se legăna de pe un picior pe altul, neștiind ce atitudine să adopte. - Gildas a părăsit cafeneaua pe la ora unu noaptea. Anne l-a văzut Îndreptîndu-se spre șantier. * * * Fiul mai mare al familiei Kermeur nu protestase atunci cînd Jeanne Îi spusese să preia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
el, Îl urmă. Parcurseră tăcuți cam o sută de metri și erau gata să pună piciorul pe podețul care ducea la far cînd Marie rupse brusc tăcerea: - Crezi cu adevărat În semne? - SÎnt irlandez, asta Înseamnă că legendele mi-au legănat copilăria. Îi adresă o privire ambiguă. El pricepu că nu trebuia s-o ia pe ocolite și deveni mai grav: - Am Întîlnit atîtea lucruri inexplicabile Încît... Da, cred În semne. Așa cum cred În lumea de dincolo și În mesajele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
viteză pe serpentinele cornișei, În direcția vilei lui Pérec. Lucas, tot Încercînd să evalueze În oglinda ecranului de protecție solară starea În care se găsea nasul lui tumefiat, era aruncat dintr-o parte În alta În mașinuța Méhari care se legăna la viraje. PÎnă la urmă zbieră: - O să te bag la arest preventiv! - Asta nu te va ajuta să dezlegi limbile. Mai ales cînd se va afla că ai răscolit și tulburat familia Pérec doar pe baza unor vagi presupuneri... Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
lovitură drept În inimă, erau cele pe care le purta Nicolas. De ce le aruncase? Desfăcu pachetul de haine. - Nu... Neliniștea Îl copleși, mîinile Începură să-i tremure, lăsă să-i cadă pantalonul și cămașa: erau pătate de sînge. Traulerul se legăna liniștit. Nu se mișcase din locul unde fusese ancorat. Milic Își ascultase fiica atent, necăjit că nu-i putea veni În ajutor. Înțelegea acum de ce, de cîtva timp, Nicolas se Îndepărtase de el. Nu emise nici o judecată, pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Dar atunci... barca furată, busola, anexa găsită la Morgat? Cine a putut fi atît de monstruos Încît să vrea să se creadă că Nicolas era Încă În viață? Încolțit, Fersen o strînse la piept, În chip de răspuns, și o legănă tandru. Fără să și-o spună, se simțiră atunci la unison, ca Într-o balon despre care știau că este fragil și efemer. Sfîrșită de puteri, Marie dormi cîteva ore, vegheată de Lucas. Acesta se simțea deosebit de bine, trăind total
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
duceau la mezanin și o văzu chircită, cu genunchii la gură, cu brațele adunate În jurul corpului, cu un aer rătăcit și lac de sudoare, bîiguind cuvinte fără șir: val... mare... roșie... sînge... luminile... nuuu... O luă În brațe și o legănă șoptindu-i vorbe liniștitoare. Încetul cu Încetul se potoli. CÎteva ceasuri mai tîrziu, la primele raze ale soarelui, două Falcon-50 decolară de la baza din Lann-Bihoué Îndreptîndu-se țintă spre Atlanticul de Nord spre a cerceta cu minuție sectorul ale cărui coordonate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pitulată Într-un ungher al scării, stătea complet nemișcată. Cu privirea fixată parcă asupra unei prăzi, cu o strîmbătură involuntară de dezgust, Îl pîndea pe Pierric care se agita Într-un mod Încă și mai dezordonat decît de obicei. Își legăna frenetic capul mare, cuprins de o excitație neobișnuită. Cu stîngăcie, labele lui mari traseră dintr-o ascunzătoare de sub pretențioasa placă de marmură de pe căminul din living o cutiuță de tablă. O vîrÎ printre cîrpele pe care le ținea În brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Pierric. - Nu-ți face griji, Juliette și cu mine o să ne descurcăm. Avem mulți amici pe continent. Dar Pierric Înhăță banii și-i vîrÎ cu de-a sila În geantă, mimînd cu cîrpele din brațe un bebeluș pe care-l legăna. Ronan, Înduioșat, Îl Îmbrățișă. - Mulțumesc, Pierric, ești cu adevărat nemaipomenit. Îți făgăduiesc că de Îndată ce se va naște bebelușul, am să fac totul ca să-ți trimit o poză... Se opri văzînd groaza de pe chipul lui Pierric, care fugi să se ghemuiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
neașteptat, Îi Înapoie arma. - Poftim. Marie șovăi, o apucă, apoi acceptă mîna pe care i-o Întindea ca s-o ajute să se ridice. Se uită jur-Împrejur, cît vedeai cu ochii nu se zărea nici un punct de reper. Vasul se legăna În liniște. - Am să te debarc pe o insuliță pustie În largul Finistère-ului. Am să mă Întorc apoi la Lands’en ca să caut restul prăzii, iar apoi am s-o șterg. De Îndată ce am să fiu În afara apelor teritoriale, am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
sau de cine anume voiai să fugi, Gwen? De justiție? De ucigaș? Fiica Yvonnei dădu ușor din umeri și păstră tăcerea. - Sau poate te duceai să recuperezi prada naufragiului? Tot În picioare, În echilibru instabil la bordul Zodiacului care se legăna ușor, Gwen avu dintr-odată o privire extrem de obosită. - Nu pricepi că am pierdut totul, Marie? Fratele tău este singurul bărbat pe care l-am iubit vreodată, spunea că nimic nu va putea să ne despartă, că eu eram puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
din joacă ai ucis-o? Lama unui cuțit cu resort luci fugar Înainte de a poposi pe gîtul lui Pierre-Marie. Ochii acestuia se umplură de groază la contactul cu oțelul. Încăperea Începu să se Învîrtă În jurul lui, zidurile porniră să se legene. Dar ceea ce Îl Înspăimîntă cel mai tare fu vidul din privirea de un albastru spălăcit ațintită asupra lui. - Tu ești cel care a ieșit ultimul pe faleză, spuse rece Ryan. Gildas, Yves, Gwen n-au aflat decît mult mai tîrziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]