4,823 matches
-
a format, ulterior, în mediul cultural italian, având alți maeștri (după cum o recunoaște frecvent). Judecând lucrurile din perspectiva teoriei limbajului, puținele trimiteri pe care Coșeriu le face la Hașdeu nu prezintă o însemnătate deosebită. Astfel, într-un studiu privitor la lingvistică și semantica lui Bréal (vezi Coseriu, 2000a), găsim o referire la Hașdeu doar într-o notă de subsol (și aceea, indirectă) legată de o analiză dedicată semasiologiei lui Șăineanu (însă asupra acestui aspect voi reveni în studiul introductiv). În altă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
noastră), încercând să vină pe linia tradiției cu puncte de vedere originale, atât în ceea ce privește încadrarea științelor limbajului în tabloul general al științelor, cât și cu privire la clasificarea (sub)disciplinelor lingvistice. Ambii au căutat să definească limba/ limbajul, să delimiteze riguros obiectul lingvisticii, să propună metodologia cea mai adecvată, să opereze distincții esențiale ș.a.m.d. Amândoi "au văzut idei" referitoare la natură adevărată a limbajului și amândoi s-au străduit să acopere toate zonele realității lingvistice, așa că amândurora li se potrivește faimoasa
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
va manifesta abia în jurul anului 1900 (vezi Coșeriu, 2000b, pp. 35-54), adică în vremea în care Hașdeu își cam încheiase activitatea științifică. Și-apoi (după cum o admite și Coșeriu), pe de o parte, nu toate rezultatele pozitivismului trebuie alungate din lingvistică. Pe de altă parte, avem destule motive să credem că Hașdeu a fost suficient de inteligent pentru a nu se cantona doar în albia îngustă a pozitivismului. Pregătind această ediție menită să pună în evidență măcar o părticică din actualitatea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
limbajului), deși unele încercări că reflecții sporadice vor mai fi existat. După cum vom vedea, B.P. Hașdeu are toate datele care să îndreptățească socotirea lui drept "primul nostru teoretician al limbajului". În plus, el s-a arătat interesat și de epistemologia lingvisticii, filtrând critic contribuțiile de acest gen ale înaintașilor ori ale contemporanilor săi și căutând să ofere clasificări (parțial) noi/originale ale științelor limbii, după o prealabilă încadrare ale acestor discipline în tabloul general al științelor vremii. 1. Viață și opera
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vremii: G.I. Ascoli, H. Schuchardt, Th. Benfey etc. Este ales ca membru al mai multor societăți și academii din lume. Să remarcam, de pildă, ca la 4 februarie 1882, Hașdeu "fusese ales cu unanimitate de voturi membru al Societății de lingvistică din Paris, la propunerea celor mai mari lingviști francezi ai timpului, Michel Bréal și Abel Bergaigne" (Poghirc, 1968, p. 68). Reputația științifică începe să i se consolideze și în țară, mai ales că Academia Română îl primește ca membru în 1877
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
capitol despre "formația științifică" a lui Hașdeu, punând accentul pe enciclopedismul și pe poliglosia acestuia, pe curiozitatea nesecata și permanentă, pe repeziciunea cu care se iniția în orice domeniu ș.a.m.d. În primă instanță, Hașdeu s-a apropiat de lingvistică și de filologie în momentul în care a conștientizat importantă și necesitatea lor pentru studierea istoriei naționale. Cu timpul, balanța interesului sau științific a înclinat tot mai mult către aceste discipline, după cum se poate vedea și din lista lucrărilor sale
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
care il atinsese știință în general în epocile în care au trăit cei doi savanți români. 2.7. Undeva, Cicerone Poghirc face unele aprecieri cu privire la "contribuțiile însemnate" ale lui Hașdeu referitoare, pe de o parte, la raportul dintre filologie și lingvistică și, pe de altă parte, la definirea și clasificarea diverselor discipline lingvistice: "Discuția, extrem de importantă pentru acea vreme, cănd disciplinele în cauză nu se separaseră încă bine, aducea date importante pentru lămurirea chestiunii, dar este astăzi depășită și de aceea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și de aceea nu vom insistă asupra ei" (Poghirc, 1968, pp. 114-115). După cum voi incerca sa arat, modul in care vedea Hașdeu respectivele probleme nu este cu totul depășit. 2.7.1. Înainte de a vorbi despre raportul dintre filologie și lingvistică, Hașdeu operează o distincție în interiorul filologiei, si anume între filologia clasică și filologia comparativa. După ce tratează amănunțit, pe mai multe pagini, deosebirile dintre acestea două, savantul conchide că "filologia comparativa este o știință pe deplin întemeiata pe observațiunea fenomenelor colective
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sus că în viziunea lui Hașdeu filologia comparativa răstoarnă ordinea elementelor cercetate de filologia clasică, luând în considerație, în primul rând, limba populară. Așa se face că, în cadrul acestui tip de filologie, trebuie delimitata și o știință aparte, si anume lingvistică, separată de etnopsihologie, căreia îi rămâne să studieze celelalte două "cercuri", etică populară, respectiv literatura și arta populară: "Limba poporana este materia acelei ramure a filologiei comparative care se numeste linguistica. Pentru etică poporana, pentru literatură și arta poporului, câri
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și ele a constitui două ramure tot atât de bine determinate ale filologiei comparative că și linguistica, s-a introdus de câtva timp și a început a se înrădăcina un termen comun foarte nepotrivit: etnopsicologie" (ibid., p. 21). Cu timpul, termenul de lingvistică se va impune tot mai mult, acoperind zone atribuite cândva filologiei, iar termenul de filologie se folosește astăzi într-o accepție mai îngustă. O vreme (chiar și în secolul al XX-lea), s-au întrebuințat termenii de filologie comparată/comparativa
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
O vreme (chiar și în secolul al XX-lea), s-au întrebuințat termenii de filologie comparată/comparativa (datorită influenței mediului științific britanic, unde era curentă expresia comparative philology) pentru gramatică comparată și, tot astfel, filologie romanica, filologie germanica etc. pentru lingvisticile speciale. Pentru a nu se produce confuzii, delimitările s-au făcut apoi tot mai clar, semnificațiile termenului filologie fiind în prezent, în linii mari, cele pe care le-a precizat și Coșeriu acum mai bine de șase decenii: În sens
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
indivisă seamănă cu o exposițiune universală fără grupuri, fără clase, fără inscripțiuni explicative măcar la intrarea diferitelor saloane. Pasă de nu rătăcește, si ține-te bine ca să-ți rămână ceva în minte!" (Hașdeu, 1882a, p. 22). În consecință, și în cadrul lingvisticii trebuie făcute o serie de distincții 10. După ce se separă lingvistică aplicată de lingvistică pură, cea din urmă se divide, la rându-i, în alte trei științe: "Linguistica admițându-se că nume general pentru totalitatea științei limbei, prin această nicidecum
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
inscripțiuni explicative măcar la intrarea diferitelor saloane. Pasă de nu rătăcește, si ține-te bine ca să-ți rămână ceva în minte!" (Hașdeu, 1882a, p. 22). În consecință, și în cadrul lingvisticii trebuie făcute o serie de distincții 10. După ce se separă lingvistică aplicată de lingvistică pură, cea din urmă se divide, la rându-i, în alte trei științe: "Linguistica admițându-se că nume general pentru totalitatea științei limbei, prin această nicidecum nu se resping, ca numi speciale foarte nemerite, ceilalți doi termeni
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
la intrarea diferitelor saloane. Pasă de nu rătăcește, si ține-te bine ca să-ți rămână ceva în minte!" (Hașdeu, 1882a, p. 22). În consecință, și în cadrul lingvisticii trebuie făcute o serie de distincții 10. După ce se separă lingvistică aplicată de lingvistică pură, cea din urmă se divide, la rându-i, în alte trei științe: "Linguistica admițându-se că nume general pentru totalitatea științei limbei, prin această nicidecum nu se resping, ca numi speciale foarte nemerite, ceilalți doi termeni: glottică și glossologie
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
pp. 22-25). Mai multe detalii referitoare la paginile în cauză voi da ceva mai jos. Până atunci, să observăm că cele trei științe ale limbii deosebite de Hașdeu glotica, glosologia și glosografia nu sunt atât de îndepărtate, ca specific, de lingvistică generală, teoria limbajului și filozofia limbajului pe care Coșeriu a simțit nevoia de a le delimită cu mare precizie. Întrucât cele spuse de Coșeriu (vezi și supra, 2.6.) îmi sunt necesare și într-o discuție ulterioară, îmi permit să
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
spuse de Coșeriu (vezi și supra, 2.6.) îmi sunt necesare și într-o discuție ulterioară, îmi permit să citez in extenso câteva fragmente edificatoare despre cele trei discipline care nu trebuie confundate: (1) Lingvistică generală: "Așa cum arată și denumirea, lingvistică generală ține de domeniul științelor generalului. Înțeleasă în sensul său real, ea reprezintă o știință care procedează inductiv. Domeniul său de activitate îl constituie limbile identificate și delimitate "preștiințific" una de cealaltă; sarcina să principala este aceea de a identifica
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
este aceea de a identifica analogiile și punctele comune dintre diversele limbi și apoi de a opera generalizări inductive. Că disciplină de sine stătătoare, lingvistică generală se situează la nivelul generalităților empirice" (Coșeriu, 2011, p. 39). (2) Teoria limbajului: "Asemenea lingvisticii generale, și teoria limbajului face parte din domeniul științei generalului. Și punctul său de plecare se situează "în interiorul limbajului", și ea pornește de la limbaj și de la limbi că obiecte identificate și delimitate în prealabil. În schimb, în ceea ce privește formularea întrebărilor și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
si pornind de la acestea sunt apoi urmărite teoretic și deduse anumite trăsături. Trăsăturile deduse pe această cale au caracterul unor criterii definitorii; ele constituie de fapt în terminologia utilizată aici "universaliile lingvistice" propriu-zise" (ibid., p. 40). (3) Filozofia limbajului: Spre deosebire de lingvistică generală și de teoria limbajului, filozofia limbajului se ocupă de esență limbajului în sine, și din această cauză problemele specifice filozofiei limbajului nu mai pot fi formulate (sau nu mai pot fi formulate exclusiv) "în interiorul limbii"; ele trebuie să treacă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
formulate exclusiv) "în interiorul limbii"; ele trebuie să treacă dincolo de cadrul lingvistic. În cadrul filozofiei limbajului, limba trebuie studiată în relație cu celelalte activități umane și în general cu esență umană. Doar datorită obiectului sau de cercetare filozofia limbajului rămâne legată de lingvistică generală și de teoria limbajului. Aceste două discipline se ocupă cu întrebarea "cum" în privința limbajului și a limbilor, în timp ce filozofia limbajului se orientează mai degrabă spre "ce", spre sensul limbajului în genere" (ibid.). Hașdeu nu dă prea multe informații despre
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ceea ce înțelege prin fiecare dintre cele trei științe delimitate mai sus, însă dacă ne raportăm și la completările din studiul despre diviziunile gramaticii comparative, publicat în anul următor se poate afirma că GLOTICA (adică gramatică comparativa) corespunde, în bună măsură, lingvisticii generale, GLOSOLOGIA corespunde, în general, filozofiei limbajului, iar GLOSOGRAFIA corespunde, mai mult sau mai putin, teoriei limbajului. După cum vom vedea, aceasta corespondență este relativă, fiindcă, la rigoare, teoria limbajului pare a-și găsi locul, întrucâtva, și în primele două discipline
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
este necesar să facem nu mai puțin de șase distincții succesive. Trunchiul filologiei în genere se împarte în (1) filologie comparativa și filologie clasică; cea dintâi se divide în (2) lingvistică și etnopsihologie; din prima rezultă (3) lingvistică pură și lingvistică aplicată; cea dintâi se împarte și ea în (4) glotica, glosologie și glosografie; prima se divide în (5) fizio-glotică și psiho-glotică; în fine, din fizio-glotică se desprind (6a) fonologia, morfologia, lexiologia și onomatologia, iar din psiho-glotică descind (6b) semasiologia, sintaxa
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a mai apucat să trateze pe îndelete decât despre laletică sau fiziologia sunetelor, prin care se face introducerea în fizio-glotică. 2.8. O altă problemă de o importanță capitala pe care a abordat-o Hașdeu este aceea a determinării specificului lingvisticii prin raportare la obiectul propriu și nu în funcție de metodele întrebuințate. În Principie de linguistica (publicată în 1881), B.P. Hașdeu făcea o sinteză a ideilor lingvistice de până atunci. Referindu-se, printre altele, si la concepția lingvistică "naturalista" a lui A
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Darmesteter în termeni plini de respect, desigur chiar și după moarte (vezi Bréal 1887/1913, p. 3 și 280)12. Nu este intenția mea de a schița aici o istorie a influenței științelor naturale ori, în speță, a biologiei asupra lingvisticii. Lucrul acesta a fost făcut de altii (și, într-o măsură, chiar și de mine, vezi Munteanu, 2011, pp. 230-239). Am vrut doar să atrag atenția asupra ideilor foarte judicioase ale lui Hașdeu, si anume: lingvistică nu este, la rigoare
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
speță, a biologiei asupra lingvisticii. Lucrul acesta a fost făcut de altii (și, într-o măsură, chiar și de mine, vezi Munteanu, 2011, pp. 230-239). Am vrut doar să atrag atenția asupra ideilor foarte judicioase ale lui Hașdeu, si anume: lingvistică nu este, la rigoare, nici știință naturală, nici știință matematică (formală), fiindcă obiectul de care se ocupă este unul aparte (adică nici natural, nici formal, ci "social"13); nu metodele întrebuințate, ci obiectul avut în vedere conferă specificul unei științe
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
avut în vedere conferă specificul unei științe. Fără îndoială, cel mai primejdios lucru pentru știința lingvistică este acela de a considera limbajul altceva decât ceea ce este (așa cum făcea, de pildă, A. Darmesteter). Pentru Hașdeu, pericolul îl reprezenta încadrarea greșită a lingvisticii din cauza metodelor utilizate. Pentru Eugeniu Coșeriu, pericolul îl reprezintă chiar afirmațiile potrivit cărora limbajul este fie un obiect formal, fie un obiect natural. Astfel, caracterizând direcția de cercetare descriptivista a lui Bloomfield, Coșeriu spunea: "Cel care tratează limba că pe
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]