13,923 matches
-
efectiv în furnizarea materialului informațional necesar analizei. Prin intermediul DO sunt analizate diferite aspecte ale instituției printre care: imaginea autorității: se referă la opiniile pe care le au angajații despre șeful unității, adjunctul acestuia și șeful nemijlocit, cu privire la trei criterii: competența managerială, onestitatea profesională, relaționarea interpersonală; percepția activității: se referă la opiniile pe care le au angajații despre propria activitate din perspectiva mai multor dimensiuni: caracteristicile activității desfășurate, factorii motivaționali ai muncii, profilul colectivului, ambiguitățile și conflictele de rol. satisfacția profesională: se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
metode, tehnici și procedee, minimizând astfel riscurile metodologice și maximizând consistența datelor. Acest deziderat este conceptualizat prin termenul de „triangulație” împrumutat din topografie. Raportul de DO vizează, de regulă, următoarele: depistarea principalelor puncte forte și slabe; determinarea potențialului de viabilitate managerială; evidențierea „zonelor” procesuale și/sau structural-organizatorice cu potențial de viabilitate ridicat, mediu sau scăzut; furnizarea elementelor necesare pentru fundamentarea și elaborarea unor strategii globale; depistarea principalilor factori de susținere și/sau de rezistență la schimbare. În raport cu rezultatele DO se determină
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
The Pressure Management Indicator (PMI) is a 120-item self-report questionnaire developed from the Occupational Stress Indicator (OSI) and offers an integrated diagnosis/measure of the following major dimensions of occupational stress: the stressor scales (pressure from workload, relationships, career development, managerial responsibility, personal responsibility, home demands and daily hassles), the moderator variables (drive, impatience, control, personal influence and the coping strategies of problem focus, life-work balance, social support) and the outcome scales (covering job satisfaction, organizational satisfaction, organizational security, organizational commitment
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
individual multiple probleme. Una dintre acestea, creată de mediul socioprofesional și competiția economică acerbă, este stresul ocupațional, care are repercusiuni asupra sănătății și performanței în muncă. „Privatizarea, una dintre orientările fundamentale ale economiei capitaliste...”, a impus „problema adoptării unor stiluri manageriale noi, care sunt centrate pe profit și productivitate...” (Pitariu, 2003, passim; 2004, p. 94). Managerul este o categorie socioprofesională importantă într-o societate modernă (prin funcțiile și pârghiile de stimulare a succesului pe care le deține), dar în același timp
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
solicitării/încărcării muncii erau considerați: orele efective muncite, termenele-limită frecvente, ritmul alert/rapid al muncii automatizate. Această orientare unidimensională, combinată cu ipoteza generală că efortul intelectual este mai greu decât cel fizic, a lansat conceptul de stres al conducerii sau managerial („executive stress”), care sugera că directorii/ managerii sunt supuși unui mai mare risc pentru boli cardiovasculare sau pentru mortalitate în raport cu SO. Pentru problematica actuală a stresului muncii, mai multe modele clasice ale SO domină și în prezent literatura de specialitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
6, care măsoară nivelul surselor de stres, mecanismelor de coping, diferențelor individuale și efectelor la stres astfel: a) surse de presiune socioprofesionale: Suprasolicitare/Supraîncărcarea muncii (prescurtat PW); Relații interpersonale (PR); Recunoașterea (meritelor) (PC); Climat organizațional (PO); Responsabilitate personală (PP); Rol managerial (PM); Balanța casă - (loc de) muncă (PH); Stresuri/hărțuiri zilnice (PD); b) mecanisme de coping: Focalizare pe problemă (CO); Balanța viață - muncă (CD); Suport social (SS); c) personalitate (diferențe individuale): Pulsiune de tip A (TD); Nerăbdare (TI); Control (LC); Influență
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nivel de încredere - 3 itemi; sănătate fizică: simptome fizice - 3 itemi, nivel de energie - 4 item; surse de presiune: încărcare/solicitare - 6 itemi, relații interpersonale - 8 itemi, statut/recunoaștere - 4 itemi, climat organizațional - 4 itemi, responsabilitate personală - 4 itemi, rol managerial - 4 itemi, relația muncă - casă - 6 itemi, stres zilnic - 4 itemi; tip A de comportament: pulsiune de tip A - 4 itemi, nerăbdare - 5 itemi; influență și control: control - 5 itemi, influență personală - 3 itemi; coping: focalizare pe problemă - 6 itemi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
5609 Recunoaștere - stresor .63 30 4.00 20.00 15.2000 3.6141 Climat organizațional - stresor .63 30 9.00 19.00 15.2000 2.9054 Resposabilități personale - stresor .34 30 9.00 19.00 15.7667 2.4167 Rolul managerial - stresor .43 30 5.00 19.00 13.7667 3.2450 Balanța casă - loc de muncă - stresor .83 30 6.00 30.00 21.2333 6.0097 Stresuri/hărțuiri zilnice - stresor .32 30 8.00 19.00 14.4000 2
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
impactul: de exemplu, suprasolicitarea cu relațiile, recunoașterea meritelor, balanța casă - loc de muncă; relațiile cu recunoașterea meritelor și balanța casă - loc de muncă; recunoașterea meritelor cu balanța casă - loc de muncă; climatul organizațional cu stresurile zilnice; responsabilitățile personale cu rolul managerial, balanța casă - loc de muncă și stresurile zilnice; balanța casă - loc de muncă cu stresurile zilnice; anumite efecte ale stresului corelează pozitiv între ele astfel: satisfacția muncii cu angajamentul organizațional și optimismul; satisfacția organizațională cu securitatea organizațională și optimismul; securitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
D.R.; Pulakos, E.D. (1999), The changing nature of performance: Implications for staffing, motivation, and development, Jossey-Bass, San Francisco. Jackson, D.N. (1967), Personality Research Form manual, Research Psychologists Press, Goshen, New York. Judge, T.A.; Thoresen, C.J.; Pucik, V.; Welbourne, T.M. (1999), „Managerial coping with organizational change: a dispositional perspective”, Journal of Applied Psychology, vol. 84, nr. 1, pp. 107-122. King, L.A.; Walker, L.M.; Broyles, S.J. (1996), „Creativity and the five factor model. Journal of Research in Personality”, vol. 30, pp. 189-203. Lawler
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de autorealizare ale fiecărui pretendent la reușită. Este surprinzător faptul că aceste strategii n-au fost sugerate chiar de studenți. Iată despre ce este vorba: la sfârșitul ultimului seminar de psihologia educației și, mai recent, la finalul seminarului de psihologie managerială am cerut studenților să scrie o evaluare, dacă se poate critică, la adresa modului de lucru. Deși nu intenționam să discut ceea ce ei au scris, am fost stimulat de bilete în care se reproșa comunicarea selectivă doar cu cei din primele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ale utilizării psihologului (evaluare psihologică, consiliere și asistență psihologică), au fost dezvoltate noi zone de implicare a psihologului militar cum ar fi: managementul psihologic al crizelor, formarea și utilizarea psihologilor analiști, formarea și utilizarea profiler-ului, managementul percepției, psihologia operativă, consilierea managerială, psihologia teroristului și a fenomenului terorist, pregătirea psihologică specifică a personalului, proiectarea și gestionarea operațiunilor psihologice (PSYOP), evaluarea onestității și a comportamentului simulat al personalului etc. Armonizarea funcțională a structurilor de psihologie din instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
redefinire a conceptului de psihologie militară prin dezvoltarea acestuia în cel de psihologia securității naționale sau cel de psihologia apărării, ordinii publice și siguranței naționale. Psihologul, oricât de valoros, ar fi nu poate reuși de unul singur fără un suport managerial dedicat și coerent. În ceea ce ne privește, milităm pentru sporirea răspunderii și responsabilităților psihologilor din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, concomitent cu respectarea strictă a „cărții noastre de căpătâi”, Legea nr. 213 din 2004 privind exercitarea profesiei de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
superioară, am operat și cu variabile de tip instrumental-pragmatic (motivarea subordonaților, I2; clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii, I4). Prezența lor în structura factorilor identificați validează, opinăm noi, opțiunea metodologică. 3) Factorul III (15,74% din varianță) conține variabilele: MP potențial managerial 0,84 TO toleranță 0,81 RE responsabilitate 0,77 AC realizare prin conformism 0,76 WB sentimentul de bunătate 0,75 WO orientarea către muncă 0,75 PY intuiție psihologică 0,73 AI realizarea prin independență 0,66 SO
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
0,75 WO orientarea către muncă 0,75 PY intuiție psihologică 0,73 AI realizarea prin independență 0,66 SO socializare 0,65 SC autocontrol 0,44 Factorul reprezintă „potențialul de conducere în mediul militar”. Sigur că responsabilitatea (RE), potențialul managerial (MP) sunt variabile ce concură la succesul conducerii și în alte organizații, însă aici realizarea prin conformism (AC), prin raportarea la un sistem de norme foarte precis - și, de ce să nu recunoaștem, destul de rigid - este absolut necesară. Astfel se explică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Editions d’Organisation, Paris. Manstead, A.S.; Hewstone, M. (eds.) (1995), The Blackwel encyclopedia of social psychology, Blackwell, London. Middleton, W.C. (1941), „Personality qualities predominant in campus leaders”, Journal of social psychology, 13, pp. 199-201. Mintzberg, H. (1973), The nature of managerial work, Harper and Row, New York. Muchinsky, P.M. (1987), Psychology applied to work, The Dorsey Press, Chicago, Illinois. Mullins, L.J. (1996), Management and organisational behaviour, Pitman Publishing, London. Neculau, A. (1977), Liderii în dinamica grupurilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Neculau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
external control of reinforcement”, Psychological Monographs, 80. Sîntion, F. (1990), Cunoașterea subordonaților. Ghid metodologic și practic, Editura Militară, București. Sîntion, F. (1998), „Procesele de atribuire și comportamentul de conducere”, Spirit militar modern, nr. 3-4, pp. 25-28. Sîntion, F. (2000), Psihologie managerială, Editura Andrei Șaguna, Constanța. Sîntion, F. (2001), „Modelul «ASA» și omogenitatea tipurilor de personalitate în organizație”, Revista de psihologie organizațională, I, nr. 1, pp. 27-36. Stogdill, R.M. (1974), Handbook of leadership, Free Press, New York. Tannenbaum, R.; Schmidt, W.H. (1961
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de psihologia muncii și organizațională în contextul actual al solicitărilor organizaționale: Recrutarea, selecția și repartiția profesională Proiectarea de teste psihologice și de cunoștințe Conducerea procesului de validare a testelor cognitive și de personalitate Analiza conținutului activității de muncă Identificarea potențialului managerial Proiectarea de strategii de recrutare, selecție și repartiție profesională Instruirea și dezvoltarea profesională Identificarea trebuințelor de instruire și dezvoltare Proiectarea și implementarea programelor de instruire tehnică și managerială Evaluarea eficienței programelor de instruire Planificarea carierei Protejarea instrumentelor psihodiagnostice de generare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
testelor cognitive și de personalitate Analiza conținutului activității de muncă Identificarea potențialului managerial Proiectarea de strategii de recrutare, selecție și repartiție profesională Instruirea și dezvoltarea profesională Identificarea trebuințelor de instruire și dezvoltare Proiectarea și implementarea programelor de instruire tehnică și managerială Evaluarea eficienței programelor de instruire Planificarea carierei Protejarea instrumentelor psihodiagnostice de generare a unor conflicte Dezvoltarea organizațională Analiza și optimizarea structurii organizaționale Maximizarea satisfacției profesionale și a eficienței profesionale a angajaților Accelerarea schimbării organizaționale Măsurarea performanțelor profesionale Proiectarea unui sistem
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
lung cu mai multe organizații, organisme și colective de cercetare autohtone și internaționale. Obiectul cercetării noastre a fost acela de a identifica sursele de stres din perioada de debut a tranziției social-economice și reacțiile specifice la aceasta în contextul activității manageriale. S-a lucrat numai la nivel de manageri. Ipoteza de start a fost aceea că, în timp, se produc modificări la nivelul percepției stresorilor, dar și al reacțiilor față de aceștia. Cunoașterea acestei dinamici va permite implementarea unor măsuri de management
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
modificări la nivelul percepției stresorilor, dar și al reacțiilor față de aceștia. Cunoașterea acestei dinamici va permite implementarea unor măsuri de management al stresului, adică dezvoltarea unor programe de reducere a stresului ocupațional. Cercetarea a debutat cu o investigare a stresului managerial în anul 1991, ea fiind reluată în anul 1997-1998. În prezent, cercetarea continuă prin aprofundarea unor aspecte particulare ale stresului ocupațional, cum ar fi stresul și conflictul muncă - familie sau familie - muncă. S-a lucrat cu două loturi de subiecți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ocupațional prezintă o alură dinamică (stresorii erau alții la începutul studiului față de cei prezenți); pe baza studiului au putut fi proiectate câteva strategii de control al stresului. La secțiunea aplicații și măsuri de intervenție, putem aminti următoarele: investigarea stresului ocupațional managerial este o acțiune care trebuie permanentizată la nivelul fiecărei organizații, calitatea vieții personalului fiind afectată de această componentă organizațională; din acest motiv, fiecare psiholog M-O este responsabil de determinarea nivelului de stres din organizația în care activează; efectele stresului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
efectele stresului ocupațional sunt contracarate prin elaborarea unor strategii de intervenție, cele mai relevante fiind: selecția psihologică a managerilor (s-a construit un profil de personalitate al managerului rezistent la factori stresanți); optimizarea climatului organizațional (există o serie de componente manageriale generatoare de stres, cum ar fi relația tensionată între diferite poziții ierarhice); inițierea de programe de instruire pentru prevenirea cronicizării efectelor stresului; elaborarea unor proceduri clare de muncă în echipă etc. pentru psihologul practician, demonstrarea reducerii stresului ocupațional prin cuantificarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sistem de evaluare a performanțelor profesionale și dacă ar opera în baza unor examene de cunoștințe obiective, soluția disponibilizărilor ar avea o justificare legală. Nu se gândesc nici la costurile implicate de formarea profesională a unor noi specialiști. Acest diletantism managerial este foarte costisitor pentru organizație și, din păcate, specialiștii în resurse umane se confruntă tot mai des cu el. Diagnoza organizațională și, implicit, raportul de diagnoză organizațională trebuie să surprindă deficiențele existente în managementul resurselor umane din organizație. Ea trebuie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Raportul de diagnoză organizațională este un document constatativ, dar care se încheie obligatoriu cu oferirea unor soluții concrete. Procesul schimbării organizaționale nu înseamnă întotdeauna înlocuirea unei conduceri cu o alta. Cine gândește în spiritul teoriei catastrofelor poate greși profund. Măsurile manageriale se iau în timp, numai după o analiză și fundamentare bine gândită. Am încercat să schițăm câteva aspecte pe care le îmbracă inserarea psihologilor în contextul organizațional prezent din țara noastră. De fapt, autorul acestui material s-a confruntat în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]