3,802 matches
-
auzea la curțile domnești și a fost mai apoi preluată de către boieri. Maneaua a fost uitată până la sfârșitul secolului, una dintre ultimele relatări cunoscute vorbind de românul Stănică Pârlează, interpret de manele la Istanbul. Ziaristul român Miron Manega consideră o manea piesa „Până când nu te iubeam”, notată neumatic în culegerea "Spitalul amorului sau cântătorul dorului" (1852) de Anton Pann și aranjată de violonistul Victor Predescu în stil turcesc (anii 1950) pentru a fi interpretată de cântăreața Maria Tănase. Se pare însă
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
nu te iubeam”, notată neumatic în culegerea "Spitalul amorului sau cântătorul dorului" (1852) de Anton Pann și aranjată de violonistul Victor Predescu în stil turcesc (anii 1950) pentru a fi interpretată de cântăreața Maria Tănase. Se pare însă că singura manea de secol XIX păstrată datează din anii 1880 și este notată în neume bizantine (asemeni pieselor cuprinse în "Spitalul amorului"). În înțelesul actual, maneaua a apărut în comunitățile țigănești din anii 1950-1960, ca reacție la sofisticata muzică lăutărească. Maneaua era
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
turcesc (anii 1950) pentru a fi interpretată de cântăreața Maria Tănase. Se pare însă că singura manea de secol XIX păstrată datează din anii 1880 și este notată în neume bizantine (asemeni pieselor cuprinse în "Spitalul amorului"). În înțelesul actual, maneaua a apărut în comunitățile țigănești din anii 1950-1960, ca reacție la sofisticata muzică lăutărească. Maneaua era o muzică accesibilă, cu text, ale cărei versuri descriau în mod idilic aspecte ale vieții duse de romi. Nu sunt cunoscute motivele pentru care
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
singura manea de secol XIX păstrată datează din anii 1880 și este notată în neume bizantine (asemeni pieselor cuprinse în "Spitalul amorului"). În înțelesul actual, maneaua a apărut în comunitățile țigănești din anii 1950-1960, ca reacție la sofisticata muzică lăutărească. Maneaua era o muzică accesibilă, cu text, ale cărei versuri descriau în mod idilic aspecte ale vieții duse de romi. Nu sunt cunoscute motivele pentru care această nouă muzică a fost corelată cu noțiunea de manea, vehiculată anterior; lăutarii o numeau
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
reacție la sofisticata muzică lăutărească. Maneaua era o muzică accesibilă, cu text, ale cărei versuri descriau în mod idilic aspecte ale vieții duse de romi. Nu sunt cunoscute motivele pentru care această nouă muzică a fost corelată cu noțiunea de manea, vehiculată anterior; lăutarii o numeau chiar „manea turcească”, probabil pentru a-i sublinia caracterul străin de muzica țigănească. Ea făcea parte dintr-o categorie ritmică distinctă, împrumutată din muzica turcească de petrecere - çiftetelli. În avântul proletcultismului, conducerea socialistă din anii
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
o muzică accesibilă, cu text, ale cărei versuri descriau în mod idilic aspecte ale vieții duse de romi. Nu sunt cunoscute motivele pentru care această nouă muzică a fost corelată cu noțiunea de manea, vehiculată anterior; lăutarii o numeau chiar „manea turcească”, probabil pentru a-i sublinia caracterul străin de muzica țigănească. Ea făcea parte dintr-o categorie ritmică distinctă, împrumutată din muzica turcească de petrecere - çiftetelli. În avântul proletcultismului, conducerea socialistă din anii 1950 a dispus organizarea unor mari ansambluri
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
model sovietic. După 1960, s-au constituit ansambluri mai mici, în numeroase localități ale țării. Mulți dintre membrii acestor orchestre erau romi, însă acest fapt trebuia mistificat pentru a se crea senzația unei lumi muzicale românești, uniforme. În acest context, manelele nu au fost inițial văzute ca o alternativă la direcția oficială (deci, pasibile de cenzură), ba chiar câteva piese au fost înregistrate pe discuri Electrecord în anii 1970-1980: Romica Puceanu - „Ileană, Ileană”, „Șaraiman”; Gabi Luncă - „Răpirea din Serai” ș.a. În
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
culturile balcanice, reunite sub denumirea de proto-manele, au fost cenzurate laolaltă. Deosebit de atrăgătoare pentru publicul de condiție simplă, ele au fost multiplicate prin casete audio cu înregistrări din concert, în lipsa sprijinului casei de discuri unice. Proto-manele care folosesc ritmul de manea au fost interpretate de grupurile Odeon din Buzău, Azur din Brăila, Generic din Galați, Miracol C din Buzău etc. Muzica acestei perioade era mimetică (s-au realizat și numeroase preluări cu versuri în limba română), modelul fiind formațiile din Iugoslavia
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
Eurostar și CDS) au lansat primele discuri de vinil cu piese ale formațiilor din perioada anterioară. Soliștii vocali ai grupurilor amintite - Costel Geambașu, Nelu Vlad, Dan Ciotoi - au început să se producă în afara formulelor cunoscute, ceea ce a marcat orientarea genului manele către cântăreți, aprecierea și prestația instrumentiștilor având de suferit. Astfel, componențele formațiilor de acompaniament devin foarte instabile. Prima formație de mare succes apărută după 1990 este Albatros din București; urmează Condor din Craiova, Real B din Găești, Accent din Târgoviște
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
Târgoviște, Meridian din Ploiești, Tomis Junior din Galați etc. Formațiile nu rezistă decât pentru câțiva ani din cauza concurenței neloiale dintre ele. Tematica versurilor se îmbogățește cu subiecte privitoare la infracționalitate, munca la negru peste hotare, stagiul militar - aceasta din urmă, „maneaua de cătănie”, este impusă de Albatros și se bucură de un succes considerabil. Instrumentația formațiilor se stilizează: dispare bateria, înlocuită de bateristul electronic aflat în dotarea sintetizatorului, chitara bas este înlocuită tot de sintetizator, iar în cele din urmă chitara
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
numele cele mai importante din muzica țigănească de oraș. Dacă în primele ediții poate fi ascultată și muzică lăutărească propriu-zisă, cu timpul se impun muzicile pop-folk balcanice (inclusiv cea bănățeană, încă practicată în vestul țării) și, într-o ultimă etapă, manelele. Studiul muzicii de manele reprezintă un alt aspect al genului, încă lipsit de interes de specialitate. Prima dificultate întâlnită în acest demers este delimitarea granițelor genului, punându-se întrebarea dacă anumite piese „atipice” trebuie incluse sau raportate la alte genuri
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
din muzica țigănească de oraș. Dacă în primele ediții poate fi ascultată și muzică lăutărească propriu-zisă, cu timpul se impun muzicile pop-folk balcanice (inclusiv cea bănățeană, încă practicată în vestul țării) și, într-o ultimă etapă, manelele. Studiul muzicii de manele reprezintă un alt aspect al genului, încă lipsit de interes de specialitate. Prima dificultate întâlnită în acest demers este delimitarea granițelor genului, punându-se întrebarea dacă anumite piese „atipice” trebuie incluse sau raportate la alte genuri muzicale. Însă în general
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
genului, încă lipsit de interes de specialitate. Prima dificultate întâlnită în acest demers este delimitarea granițelor genului, punându-se întrebarea dacă anumite piese „atipice” trebuie incluse sau raportate la alte genuri muzicale. Însă în general, configurația este unitară: muzica de manele folosește un limbaj armonic tonal, cel mai adesea diatonic (dar există și excepții în acest sens); apariția de relații plagale interzise de tonalitate nu este totuși exclusă. În limbaj tonal, se preferă modul major (spre deosebire de muzica lăutărească, unde este mai
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
ritmic aparte melodiei - termen preluat din limbajul muzicii de jazz). Însă cazul tipic implică încadrarea solisticii în pulsația ritmică; acest specific, căruia i se adaugă stilul puternic sincopat, aduce aminte de stilul "bossa nova" din jazz-ul latin. Comparația dintre maneaua veche și cea contemporană dezvăluie trei diferențe în materie de ritm și agogică: apariția sincopelor, inexistente în maneaua veche (vezi ilustrația din dreapta), schimbarea pulsației de la pătrime la optime și sporirea simțitoare a tempoului (cu toate că există manele lente chiar și între
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
ritmică; acest specific, căruia i se adaugă stilul puternic sincopat, aduce aminte de stilul "bossa nova" din jazz-ul latin. Comparația dintre maneaua veche și cea contemporană dezvăluie trei diferențe în materie de ritm și agogică: apariția sincopelor, inexistente în maneaua veche (vezi ilustrația din dreapta), schimbarea pulsației de la pătrime la optime și sporirea simțitoare a tempoului (cu toate că există manele lente chiar și între piesele moderne). Conexiuni organice între manele și muzica Islamică: - Modurile “Maqam”: tricordul “Mustaar” (Eb,F#,G), Hijaz (حجاز
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
-ul latin. Comparația dintre maneaua veche și cea contemporană dezvăluie trei diferențe în materie de ritm și agogică: apariția sincopelor, inexistente în maneaua veche (vezi ilustrația din dreapta), schimbarea pulsației de la pătrime la optime și sporirea simțitoare a tempoului (cu toate că există manele lente chiar și între piesele moderne). Conexiuni organice între manele și muzica Islamică: - Modurile “Maqam”: tricordul “Mustaar” (Eb,F#,G), Hijaz (حجاز), tetracordul “Mustaar” (D,Eb,F#,G), pentacordul “Nikriz” (نكريز) / “Nawa Athar” (C,D,Eb,F#,G), tetracordul “Saba
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
trei diferențe în materie de ritm și agogică: apariția sincopelor, inexistente în maneaua veche (vezi ilustrația din dreapta), schimbarea pulsației de la pătrime la optime și sporirea simțitoare a tempoului (cu toate că există manele lente chiar și între piesele moderne). Conexiuni organice între manele și muzica Islamică: - Modurile “Maqam”: tricordul “Mustaar” (Eb,F#,G), Hijaz (حجاز), tetracordul “Mustaar” (D,Eb,F#,G), pentacordul “Nikriz” (نكريز) / “Nawa Athar” (C,D,Eb,F#,G), tetracordul “Saba” (صبا) (D,Eb,F,Gb), pentacordul “Athar Kurd” (D,Eb
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
chitară bas), suflători (fluier, nai, clarinet, saxofon, acordeon, mai rar trompetă și trombon), percuții (baterie, tarabane, bongo-uri, talăngi, tamburine și multe altele) și instrumente electronice (sintetizatorul, ce poate lua locul multor instrumente acustice, acordeon electronic, baterist electronic). Textele folosite în manelelor abordează subiecte precum: dragostea (entuziasmul îndrăgostitului, dorul, gelozia, despărțirea), teme sociale (rivalitățile, conflictele, decadența societății), portrete (ale celor apropiați - prieteni, membri ai familiei, iubiți - dar și un tip specific de portret asumat la persoana întâi, inspirat din genul hip-hop, prin
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
rivalitățile, conflictele, decadența societății), portrete (ale celor apropiați - prieteni, membri ai familiei, iubiți - dar și un tip specific de portret asumat la persoana întâi, inspirat din genul hip-hop, prin care se enumeră calitățile, abilitățile și avuțiile celui vizat). Textele unor manele propun puncte de vedere umoristice, uneori chiar apelându-se la parodie (textele interpretate de Florin Minune, zis „Maimuța”, pot servi ca exemplu). Se folosește un limbaj simplu, adesea stereotip (fapt cauzat și de ritmul alert în care se produc noi
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
Se folosește un limbaj simplu, adesea stereotip (fapt cauzat și de ritmul alert în care se produc noi piese, astfel încât în puține cazuri compoziția și producția reușesc a fi realizate fără compromisuri - cu atât mai puține în cazul autorilor de manele puțin cunoscuți). Concepte-cheie, întâlnite în textul celor mai multe piese, sunt: banii, mașinile, dușmanii, femeile ș.a. Din cauza erudiției precare a multor cântăreți, se întâlnesc greșeli gramaticale (dintre care unele au devenit adevărate licențe ale stilului, fapt similar cu un număr de „cazuri
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
licențe ale stilului, fapt similar cu un număr de „cazuri tolerate” folosite în muzica folclorică), anacoluturi, tautologii fără rol stilistic, chiar confuzii paronimice și întrebuințări nepotrivite ale unor neologisme. Tot neologismele ajută uneori la formarea unor rime rare. Textele unor manele conțin exprimări cu dublu înțeles, aluzii sexuale sau un limbaj licențios. Versificația se apropie mult de cea întâlnită în folclorul muzical și literar românesc; astfel, majoritatea formelor urmează îndeaproape cvadratura (predilecția pentru structuri de câte patru elemente). Se folosesc versuri
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
iar al doilea vers din fiecare pereche e marcat adesea cu o cezură finală. Versurile se grupează de regulă în catrene; rima este împerecheată (mai rar, monorimă sau încrucișată) și apelează frecvent la asonanțe sau chiar rimă zero. Muzica de manele, fiind un gen în mare parte comercial, este promovată prin producerea de videoclipuri. Există o diferențiere clară între cântăreți în funcție de bugetul investit în acest scop. Astfel, muzicienii puțin cunoscuți apelează la rețete deja existente, inspirate din videoclipurile pentru muzica hip-hop
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
exemplu, în videoclipul piesei „Am ajuns să plâng” de Nicolae Guță), viteză de redare accelerată („Fată cu păr inelat” de Costel Ciofu și Don Genove), efecte de transparență ce permit suprapunerea mai multor filmări ("bluescreening") ș.a.m.d. Interpreții de manele își aleg pseudonime hiperbolizante, de exemplu Adrian Minune sau Sorin Copilul de Aur, sau nume prin care scot în evidență localitățile de origine, Gabi de la Oradea sau Adi de la Vâlcea. Nu întotdeauna interpreții de manele au pseudonime, uneori își folosesc
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
ș.a.m.d. Interpreții de manele își aleg pseudonime hiperbolizante, de exemplu Adrian Minune sau Sorin Copilul de Aur, sau nume prin care scot în evidență localitățile de origine, Gabi de la Oradea sau Adi de la Vâlcea. Nu întotdeauna interpreții de manele au pseudonime, uneori își folosesc numele real (parțial, cum ar fi: Florin "Salam", Nicolae "Guță" (Nicolae Linguraru), Vali "Vijelie") sau complet, ca Mihai Priescu. În domeniul vestimentar, interpreții de manele preferă o îmbrăcăminte mulată, scumpă și ostentativă. Se poartă pantaloni
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
de la Oradea sau Adi de la Vâlcea. Nu întotdeauna interpreții de manele au pseudonime, uneori își folosesc numele real (parțial, cum ar fi: Florin "Salam", Nicolae "Guță" (Nicolae Linguraru), Vali "Vijelie") sau complet, ca Mihai Priescu. În domeniul vestimentar, interpreții de manele preferă o îmbrăcăminte mulată, scumpă și ostentativă. Se poartă pantaloni și tricouri strâmte, pantofi cu vârf alungit și bijuterii scumpe, de mari dimensiuni (aurul este unul dintre materialele favorite în acest sens). În august 2009, Brad Pitt a atras atenția
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]