4,293 matches
-
și una de natură metafizică. Aceste demers este completat în Meditationes de prima philosophia când se realizează o cenzură totală și ego-ul manifestat ca dubito devine singura certitudine și, implicit, singura modalitate de cunoaștere. Dincolo de cenzura epistemică se află cea metafizică care este sursa a întregii metodologii carteziene. Din punctul de vedere al evoluției gândirii autorului, pasul cel mai important este revelația din iarna lui 1619. Ea a fost cea care i-a dezvoltat autorului ideea întoarcerii spre propriile modalități de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
modernității. 2. 5. Meditațiile carteziene și cenzura metafizică Schimbarea imaginii asupra lumii are dincolo de componentele de ordin metodic și una de ordin metafizic. Aceasta nu urmărește doar o modificare de imagine ci și integrarea omului în cadrul noului cosmos. Transferul în metafizică se face de la o filosofie a Ființei ca obiect extern la una subiectivată. Acest transfer face ca granița dintre ontologic și gnoseologic să fie confuză, astfel încât universul obiectiv și cel subiectiv să se suprapună. Putem vorbi în această nouă direcție
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o filosofie a Ființei ca obiect extern la una subiectivată. Acest transfer face ca granița dintre ontologic și gnoseologic să fie confuză, astfel încât universul obiectiv și cel subiectiv să se suprapună. Putem vorbi în această nouă direcție despre o nouă metafizică, în cadrul căreia se realizează transferul dinspre obiect spre subiect și capacitățile sale de a cunoaște și de a construi lumea. Această modificare se realizează începând cu Renașterea, dar are drept model relația om-cosmos specifică misticii medievale. Omul este privit ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoașterea se poate realiza prin autoreflecție îndreptându-ne spre persoană și nu spre exterioritate. Dar, chiar dacă autori cum ar fi Bonaventura sau Meister Eckart dezvoltă concepții metafizice pornind la subiect, dogmatica catolică bazată pe tomism privește realitatea ca obiectuală, iar metafizica ca încercare de a-L cunoaște pe Dumnezeu ca exterioritate. De aceea, Renașterea prin atitudinea sa față de realitate readuce ca obiect de studiu al filosofiei și implicit al metafizicii omul. Nu trebuie uitată lucrarea lui Giovani Pico della Mirandola, Despre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
subiect, dogmatica catolică bazată pe tomism privește realitatea ca obiectuală, iar metafizica ca încercare de a-L cunoaște pe Dumnezeu ca exterioritate. De aceea, Renașterea prin atitudinea sa față de realitate readuce ca obiect de studiu al filosofiei și implicit al metafizicii omul. Nu trebuie uitată lucrarea lui Giovani Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului care resemnifică relația om - cosmos în spațiul filosofiei occidentale. Interpretarea Genezei pe care o realizează filosoful plasează omul în centrul lumii cu potențialități nelimitate ce pot să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care este așezat deasupra tuturor, și tuturor le va sta în frunte."106 Rolul care îi este conferit omului îi permite acestuia să aibă puteri sporite și deține astfel dreptul de a-și crea propria existență. Cea mai importantă reformă metafizică este realizată de către Descartes, care nu numai că oferă omului posibilitatea de a-și alege propriul drum, dar îl transformă pe acesta în creator al lumii proprii, al existenței în care se manifestă. Filosoful francez modifică modalitatea de a face
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este realizată de către Descartes, care nu numai că oferă omului posibilitatea de a-și alege propriul drum, dar îl transformă pe acesta în creator al lumii proprii, al existenței în care se manifestă. Filosoful francez modifică modalitatea de a face metafizică prin introducerea elementelor epistemice, aceasta devenind specifică modernității. Lipsa unei granițe clare între subiectiv și obiectiv, între ontologic și epistemic, reprezintă modul în care se reconstruiește universul, în care omul este integrat în existență ca un cunoscător și ca un
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
omul este integrat în existență ca un cunoscător și ca un creator al cunoașterii. 2.5.1. Meditationes de prima philosophia și reforma metafizică a imaginarului modern 107 Meditationes de prima philosophia poate fi considerată drept actul de naștere al metafizicii moderne, dar în același timp poate fi privită și ca o carte a Genezei imaginii asupra lumii a modernității. Aceasta se realizează într-un moment dificil pentru gândirea liberă, fiind scrisă în momentul în care Contrareforma accentuează lupta, putând identifica
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoaștem devine ceea ce există. Gnosis-ul devine ființare și universul ce se naște prin om nu este unul teoretic sau de imagine, ci un univers real. Dincolo de reforma metodică, pe care a realizat-o Descartes, s-a mai adăugat și una metafizică. Dacă ar trebui să identificăm elementul cel mai important al filosofiei carteziene, ar trebui să facem alegerea între elementele metodico-științifice și metafizică. Suportul pe care îl acordă Meditațiile teoriilor științifice este la fel de important. Dincolo de discursul introductiv valoarea metafizică a adevărului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un univers real. Dincolo de reforma metodică, pe care a realizat-o Descartes, s-a mai adăugat și una metafizică. Dacă ar trebui să identificăm elementul cel mai important al filosofiei carteziene, ar trebui să facem alegerea între elementele metodico-științifice și metafizică. Suportul pe care îl acordă Meditațiile teoriilor științifice este la fel de important. Dincolo de discursul introductiv valoarea metafizică a adevărului determină certitudinea discursului științific. Știința are putere doar dacă realitatea descrisă de ea se încadrează într-un orizont al certitudinii. Fără metafizică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metafizică. Suportul pe care îl acordă Meditațiile teoriilor științifice este la fel de important. Dincolo de discursul introductiv valoarea metafizică a adevărului determină certitudinea discursului științific. Știința are putere doar dacă realitatea descrisă de ea se încadrează într-un orizont al certitudinii. Fără metafizică universul naturii descris de Descartes ar fi fără conținut. Meditațiile reprezentau întemeierea unui nou univers metafizic și de aceea el a ales cel mai adecvat model: Geneza. Aceasta era considerată ca fiind un model a cărei structură era foarte bine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
elemente îi asigurau filosofului francez un număr destul de important de cititori ce aparțineau universului în care dorea să pătrundă aceste elemente noi. Scenariul pe care Descartes îl folosește trebuie înțeles ca fiind esențial pentru întreaga filosofie modernă. Prin Meditații întreaga metafizică modernă își schimbă cursul, iar Descartes și-a propus de la început această reformă. Modelul folosit și inspirat din filosofia epoci sale are drept scop schimbarea într-un mod radical a întregii viziuni asupra cosmosului și a omului. Este adevărat că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
său Cogito, Meditațiile devin astfel "Geneza" pentru epistemologie. Consecințele operei sale au fost bine conștientizate în epocă fiind considerată deschizătoare de noi drumuri. Totuși nu au fost observate toate consecințele realizărilor carteziene. Meditațiile schimbă modul în care este văzut universul, metafizica lui Descartes fiind o cosmogonie și o gnoseogonie totodată. Lumea născută în urma meditațiilor este o lume a cogito-ului, dar cu toate acestea ea nu este o lume imaginară, ci dimpotrivă, una reală. Lumea născută prin ego este o lume a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
legile și determinările actului pur care ordonează și produc o însușire simplă"43. Deci forma este o lege a mișcării interioare a naturii. După aceleași două perspective ale teoreticului și ale practicului, Bacon împarte și științele. De științele teoretice ține metafizica, ce are drept scop cercetarea formelor: "Cercetarea formelor, care sunt (după felul și legea lor) eterne și nestrămutate, constituie metafizica"44. Numind formele "eterne și nestrămutate" nu înseamnă că acestea sunt transcendente, neaparținând unei lumi inteligibile, ci doar că nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
numește mișcarea drept "formă a căldurii", Bacon are în vedere mișcarea particulelor de bază, care este un proces etern, o lege cosmică. Pornind de la relația teoretic practic Bacon realizează o clasificare a științelor. Magia este știința practică ce se subordonează metafizicii, pentru că ea urmărește relația om-univers, mișcarea unuia către celălalt, atracția dintre ei. Tot științelor practice le aparține fizica, care studiază "procesul ascuns" și "structura ascunsă". Scopul fizicii este acela de a transforma o substanță în altă substanță. Structura ascunsă ține
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
continuu. Cunoașterea lui poate duce la schimbarea, după voie, a unei substanțe în alta. Cunoașterea celor două procese nu este ușoară, pentru că ele scapă simțurilor majorității oamenilor. Ele sunt, în final, legi (care aparțin fizicii) asemănătoare formei (care aparțin de metafizicii). Sunt cazuri particulare ale formei. Forma este un universal; dar când spunem universal nu avem în vedere transcendența sa, deoarece forma nu poate exista independent de materie. Ea este o lege universală a materiei (naturii). Pe când natura este în transformare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
έπιστήμη este cel cunoaștere reală a lumii ideilor. În cazul lui Platon exista astfel o interrelaționare completă între cunoaștere în sensul de episteme și idei. Transferul înțelesului termenului dinspre cunoaștere înspre rezultatele acestora este continuată de Aristotel. Acesta la începutul Metafizicii (981a) definește cunoaștere (έπιστήμη) ca fiind "cunoașterea generalului"53 și implicit o echivalează cu theoretike, cunoașterea teoretică, dar în combinație și cu o cunoaștere a practicului. Pornind de aici omul de știință este considerat ca superior celui "cu practică" deoarece
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cunoaștere a practicului. Pornind de aici omul de știință este considerat ca superior celui "cu practică" deoarece aceștia "cunosc cauza"54. Astfel este realizată diferențierea dintre teoretic și practic. Această diferențiere este aprofundată, dar în alt context, atunci când identifică obiectul metafizicii, la începutul cărții E a Metafizicii, realizând acea clasificare ce va rămâne ca fundamentală pentru întreaga perioadă a Evului Mediu și Renașterii. Științele sunt împărțite în theoretike (unde sunt incluse matematica, fizica și teologia), poietike, praktike 55. Prin această clasificare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
omul de știință este considerat ca superior celui "cu practică" deoarece aceștia "cunosc cauza"54. Astfel este realizată diferențierea dintre teoretic și practic. Această diferențiere este aprofundată, dar în alt context, atunci când identifică obiectul metafizicii, la începutul cărții E a Metafizicii, realizând acea clasificare ce va rămâne ca fundamentală pentru întreaga perioadă a Evului Mediu și Renașterii. Științele sunt împărțite în theoretike (unde sunt incluse matematica, fizica și teologia), poietike, praktike 55. Prin această clasificare se face o trecere de la percepția
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
naturii este cea care studiază cauzele naturale. Acestea din urmă sunt de patru feluri: materiale, eficiente, formale și finale. De ele se ocupă două tipuri de științe: științele teoretice (speculative): fizica (ce se ocupă de cauzele materiale și eficiente) și metafizica (ce se ocupă de cauzele formale și finale) și științele practice: mecanica și magia naturală (corespunzând fizicii și, respectiv, metafizicii aparținând științelor teoretice). Fizica este atât știința lucrurilor concrete, dar și a lucrurilor abstracte, studiind mișcările și transformările diferitelor corpuri
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce se ocupă de cauzele formale și finale) și științele practice: mecanica și magia naturală (corespunzând fizicii și, respectiv, metafizicii aparținând științelor teoretice). Fizica este atât știința lucrurilor concrete, dar și a lucrurilor abstracte, studiind mișcările și transformările diferitelor corpuri. Metafizica studiază formele, mișcarea interioară a naturii. Ca apendice la științele naturii, Bacon situează matematica, ce trebuie să cuprindă în formule ceea ce științele naturii au descoperit. Matematica este de două tipuri: matematica pură, din care fac parte algebra, geometria și aritmetica
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bacon este o Mathesis universalis, o știință a tuturor științelor. Ea s-a dezvoltat sub dezideratul adevărului unic și indubitabil specific cunoașterii. În ea se împlinește întreaga cunoaștere, din ea derivă toate celelalte științe. Prin filosofia primă, Bacon nu înțelege metafizica precum Aristotel, ci o concepe ca pe o știință în care se adună toate științele. Ea nu are un domeniu separat, ceea ce studiază ea este cunoașterea. Francis Bacon este cunoscut pentru trei elemente esențiale ale operei sale care au modificat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
omul să schimbe lumea, să facă din natură un slujitor fidel. Omul devine dintr-un slujitor al bisericii sau al naturii un slujitor al puterii prin știință. Puterea oferită de știință este și ea una specială. Puterea nu este una metafizică, faustică, ci una de natură concretă temporară. Casa lui Solomon nu este un univers magic, ci un Templu al științei concrete realizată prin experimente și legătura cu natura. În această utopie se schimbă modul în care este perceput omul de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Genezei universului prin intermediul cogito-ului. Pas cu pas acțiunea cogito-ului o reia pe cea a Logos-ului divin, reconstruind lume pe noi baze. Scenariul pe care Descartes îl folosește trebuie înțeles ca fiind esențial pentru întreaga filosofie modernă. Prin Meditații întreaga metafizică modernă își schimbă cursul, iar Descartes și-a propus de la început această reformă. Modelul folosit și inspirat din filosofia epocii sale are drept scop schimbarea într-un mod radical a întregii viziuni asupra cosmosului și a omului. Este adevărat că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
său "Cogito", Meditațiile devin astfel "Geneza" pentru gnoseologie. Consecințele operei sale au fost bine conștientizate în epocă fiind considerată deschizătoare de noi drumuri. Totuși nu au fost observate toate consecințele realizărilor carteziene. Meditațiile schimbă modul în care este văzut universul, metafizica lui Descartes fiind o cosmogonie și o gnoseogonie totodată. Lumea născută în urma meditațiilor este o lume a cogito-ului, dar cu toate acestea ea nu este o lume imaginară, ci dimpotrivă, una reală. Lumea născută prin ego este o lume a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]