4,730 matches
-
și din alte localități din zonă luaseră în stăpânire drumul de acces spre mănăstire, profitând zgomotos de toate atracțiile tonetelor vânzătorilor ambulanți, risipite de-a lungul acestuia. 15 august 2013 Reîntâlnesc vechi cunoștințe : călugării sound system și vânzătorul de pachete miraculoase. Rromii de la Iași, la Nicula. Comunicatul oficial al Jandarmeriei. Cum arată poiana de la Nicula după plecarea pelerinilor. „La Nicula, plângi toată noaptea, garantat”, declară o pelerină din Vălenii de Munte. De ce pelerinajul de la Nicula este atât de special. Ora 08
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
MEA. Așezământul social”. Puțin mai târziu, după terminarea slujbei și a pelerinajului, reușesc să stau de vorbă cu unul dintre cei doi călugări, care a urcat în curtea mănăstirii pentru a cumpăra suveniruri de pelerinaj, mai ales reproduceri ale icoanei miraculoase. Aparțin, într- adevăr, Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, după cum aflasem anterior, fără a putea verifica însă informația. Întreb, puțin provocator, dacă moldovenii de la Iași sunt mai darnici și mai deschiși la pungă decât ardelenii de la Nicula. Bărbatul rotund, blond, cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Israel - se adresează exclusiv locuitorilor Sectorului 2, București”. - Alegerea unor obiective religioase anterioare Marii Schisme din 1054, localizate în Europa Occidentală : „Italia și Franța primelor veacuri creștine” ; „Anglia Ortodoxă (sic !) : sfinți ai primelor veacuri creștine”. - Icoane făcătoare de minuni, atracția miraculosului : „Letca Nouă - acolo unde Maica Domnului plânge cu mir”. - Antistres : „O ocazie de a respira aer curat și a uita pentru câteva ore de aerul îmbâcsit al Bucureștiului !”. - Formule pioase, elaborate, de mulțumire : „Bunul Dumnezeu să vă răsplătească osteneala ! Vă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la durata în timp a pelerinajului, menționată și de antropologul francez Elisabeth Claverie în cartea sa dedicată feno menului Mešugorje. „Suvenirurile” pe care le aduc înapoi acasă pelerinii din Bosnia- Herțegovina sunt foarte diverse, de la clasicele lumânări, medalii sau imagini miraculoase până la pietre și sol de pe colina unde se spune că a apărut Fecioara Maria. Aceste suveniruri sunt distribuite ulterior familiei, cunoscuților, prietenilor, fiind percepute ca adevărate purtă toare de loc sacru într-o lume secularizată și incredulă. „Vor avea rolul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că pelerinajul și massmedia interacționează constant și se „construiesc” mutual, într-o dublă dinamică de spiritualizare și de secularizare, prin uzura permanentă la care este supus înțelesul transcendent al pelerinajului-semn și a simbolurilor în jurul cărora acesta este construit (moaște, icoane miraculoase). Un exemplu aproape „didactic” în acest sens este articolul intitulat „Harta moaștelor din România care atrag cei mai mulți credincioși : cine este și unde se află sfântul pe care Biserica Ortodoxă îl consideră vindecător de boli incurabile”, publicat în luna martie 2014
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
impus, repet, după practica de teren. Mai jos, voi face referință mai ales la pelerinajul de la Iași ocazionat de sărbătoarea Sfintei Parascheva, cu toate că elemente legate de arhetipul feminin sunt prezente și la Curtea de Argeș (Sfânta Filofteia) sau la Mănăstirea Nicula (icoana miraculoasă a Fecioarei Maria). Două lecturi m-au ajutat în mod deosebit. Mai întâi, C.G. Jung și studiul său dedicat aspectelor psihologice ale arhetipului feminin (Jung, 1968). Mărturisesc deschis că la început m-am apropiat cu multă prudență de afirmațiile sale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sanctuare, grote sau izvoare „închinate” Sfintei Parascheva, „amenajate sumar, frecventate în majoritate de femei, venite să se roage și să se adreseze în mod direct Sfintei, fără intermediari (preoți) bărbați” (Mesnil, Popova, 1993 : 743). Imagini ale unor astfel de izvoare miraculoase din Serbia sau Bulgaria se pot găsi, de exemplu, într-un album bogat ilustrat care retrasează complicatul traseu avut de moaștele Sfintei Parascheva înainte de a fi aduse la Iași de către Vasile Lupu, editat de Petru Sidoreac, Sfânta Parascheva, călăuza pelerinilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
căutare rapidă pe Internet a combinației „Sfânta Parascheva + Balcani” are ca rezultat mai multe site-uri turistice care propun excursii pe valea râului Tempi, Grecia, acolo unde se află o mănăstire renumită închinată Sfintei Parascheva (Aghia Paraskevi) și un izvor miraculos. Un alt studiu care face referință la dubla dimensiune a femininului întruchipat de Sfânta Parascheva îi aparține cercetătoarei Claudine Fabre-Vassas1, care realizează mai degrabă o anchetă etnologică pentru a surprinde ceea ce a mai rămas din amintirea „Sfintei Vineri” printre pelerinii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai degrabă de o excepție tolerată, dovada ultimă și cu neputință de tăgăduit a supranaturalului. Exemplul clasic în acest sens este faimoasa „comisie medicală” (denumită oficial Bureau des constatations médicales) de la Lourdes, structură a Bisericii Catolice, care a recunoscut drept „miraculoase” doar 69 de cazuri medicale, din 1858 și până în 2013, după un proces foarte atent și codificat. Foarte, foarte puține deci, Biserica dovedindu-se mai prudentă decât medicina. Cu toate acestea, zidurile Bazilicii Rozariului (Basilique du Rosaire) de la Lourdes sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la așa ceva, fiind un spațiu al tuturor posibilităților, în care autoritatea tradițională a Bise ricii este mai puțin eficientă decât în societatea reală. Pe Internet găsim zeci de site-uri în limba română în care sunt prezente povești despre vindecări miraculoase, micronarațiuni care se încadrează perfect în metanarativitatea virtuală a rețelei. Majoritatea acestor mărturii vin din partea femeilor. De ce oare ? Pentru că sunt destinate unor roluri minore în cadrul instituției bisericești, după cum ne sugerează sociologia religiilor ? În ciuda marii lor diversități, toate aceste site-uri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sunt din Vaslui, doi copii și un soț care lucrează de trei ani de zile în Italia. Acum un an de zile m-am îmbolnăvit de o boală grea”. Iar povestea continuă într-un grafic de rezolvare culminând cu intervenția miraculoasă. și emoție, multă emoție, aceasta fiind omniprezentă în actul de comunicare a miracolului. Exact același tip de relatare poate fi auzită declinată în zeci de variante și în timpul așteptării în rând. Povestiri de acest gen pot fi inserate într-un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prea spontană, prea anarhică ? Creșterea exponențială a tuturor acestor „mărturii”, indiferent de mediul de publicare, are ca efect o creștere a numărului real de pelerini către sursa miracolului (icoane, moaște sau locuri sacre de tipul Peștera Sfântului Andrei sau crucile miraculoase de la Dervent) ? În acest context apare iarăși vechea dilemă a rezultatului confruntării dintre ortodoxie și ortopraxie. Această „epidemie de miracole” (amplificată și distorsionată de mass-media) nu are oare ca efect secundar decredibilizarea Bisericii în ochii celorlalți membri ai societății, mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că sfinții nu mai sunt venerați „intensiv” doar o singură zi pe an, cea a hramului, ci pe durata întregului an, cum este cazul unor sfinți reputați pentru puterile lor vindecătoare, cum ar fi, de pildă, Sfântul Nectarie ? Cultul icoanelor miraculoase suferă, se pare, o pierdere de viteză, în detrimentul celui dedicat moaștelor ? Crește numărul real de pelerini de pe teren, ca urmare a publicării unei culegeri de miracole dedicate unui anumit sfânt ? Ceea ce ar explica și succesul fulgurant al unor destinații de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să se manifeste la jumătatea anilor 1990, odată cu stabilizarea situației economice și politice în Rusia postsovietică. Se trasează noi rute de pelerinaj, se stabilesc contacte în clerul local și, ceea ce este cel mai important, se înregistrează nenumărate mărturii de vindecări miraculoase, de (re)descoperire a credinței etc. Pelerinii înșisi, notează J. Kormina, sunt cei care alcătuiesc programul și traseul, plasați cu totul în afara controlului Bisericii „oficiale”. Cântă împreună în autocar, servesc mese comunitare, împart apă miraculoasă, rostesc rugăciuni etc. Pelerinajele pot
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
înregistrează nenumărate mărturii de vindecări miraculoase, de (re)descoperire a credinței etc. Pelerinii înșisi, notează J. Kormina, sunt cei care alcătuiesc programul și traseul, plasați cu totul în afara controlului Bisericii „oficiale”. Cântă împreună în autocar, servesc mese comunitare, împart apă miraculoasă, rostesc rugăciuni etc. Pelerinajele pot fi „scurte”, de două-trei zile, sau „lungi”, cu o durată mai mare de o săptămână, incluzând și destinații externe. Cel mai adesea sunt preferate pelerinajele „scurte” - mai ieftine, mai ușor de organizat și aproape de casă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
seamănă mult și cu cea de baraka, răspândită în lumea musulmană, fiind vorba de „răsuflarea sacră a sfințeniei”. Pelerinii ruși care utilizează această noțiune pentru a-și descrie experiențele consideră că locurile sfinte pe care le frecventează (mănăstiri, peșteri, izvoare miraculoase), precum și icoanele făcătoare de minuni au capacitatea reală de acumuluare a „energiei sacre” proprie mai multor generații de credincioși care le-au cinstit de-a lungul timpului, redistribuind-o apoi și generațiilor viitoare (Kormina, 2013 : 201). Continuând pe o linie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
comportamentul animal.” (Corbin, 1982 : 33) De aceeași opinie este și Alphonse Dupront. În ciuda faptului că mirosul este de obicei un simț neglijat în concertul general al simțurilor umane, el are un rol esențial în înțelegerea „vieții colective a extraordinarului și miraculosului, deoarece nimic nu leagă mai mult un grup uman constituit chiar și de o manieră efemeră decât această impregnare cu mirosuri cvasianimale” (Dupront, 1987 : 452). De altfel, Alphonse Dupront înscrie studiul mirosului în cadrul mai larg al universului material al „sacrului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
său, s-ar putea realiza o analiză a „codurilor” care au permis unor mari teme ale gândirii creștine (cum ar fi conceptele de sfințenie și de corp inalterabil) să traverseze timpul și să se exprime cu ajutorul ritualului, iconografiei sau al „miraculosului” (Albert, 1996 : 10). Hrana rituală. Despre distribuția de sarmale (pomană) și semnificația acestora Nu este deloc ușor de lămurit raportul pe care religia îl întreține cu hrana și alimentația, cu toate că antropologia „clasică” s-a interesat de acest aspect încă din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu poate fi trecută sub tăcere. Pe de altă parte, tradiția istorică a „ortodoxiei vaticane” a arătat că Biserica Catolică este extrem de codificată, pentru a nu spune de-a dreptul reticentă în anumite cazuri, față de utilizarea charismatică a aparițiilor, vindecărilor miraculoase, relicvelor etc. Nu întâmplător Elisabeth Claverie aduce în discuție faptul că Mešugorje constituie un moment critic pentru sociologia pelerinajelor devoționale, arătând impactul schimbării sociale asu pra autorității Bisericii în astfel de cazuri, unde ia naștere o „politică de autorecunoaștere” a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
marea idee ce urmează a fi înfățișată și înfăptuită prin forțe și cugete reunite" (Novalis: 2008, 139, 145). Ce altceva era Ceaușescu decât "principele" leninismului romantic? Un "principe" care credea, se pare, la fel ca și predecesorul său "în puterea miraculoasă" a artei, în special a literaturii, "de a educa pe oameni în spirit partinic", pe de o parte, respectiv "de a întreține o stare psihologică propice contrarevoluției", pe de altă parte (Nițescu: 1995, 96). Insistând asupra unei amprente ideologice cât
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
religiilor moderne și templele rosicruciene și francmasonice perpetuează ca sacru legământ. Piatra transformată în altar este suportul pentru simbolurile sacre, locul pentru sacrificii, arderea ofrandelor sau a substanțelor aromate. Trebuie să înțelegem că și apa prin puterea sa purificatoare sau miraculoasă joacă un rol important în ritualuri, fie ele rosicruciene sau musulmane, egiptene sau creștine, împlinind spațiul arhitectural perfect al celor patru elemente. Identitatea dintre lumea divină și templu este stabilită permanent prin teoria universului cosmologie, aceeași în esență reprezentată la
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fără voia lor, împinși de un destin uneori absurd dar imuabil. Oamenii aruncați de Eliade în vâltoarea vieții nu sunt anormali, ei sunt înnebuniți, nu mai știu ce să creadă, înșelătoria lumii îi depășește. În formarea indică a autorului, zona miraculosului există, dar el a fost atras de aceasta printr-o existență genetică a căutării acestei cunoașteri. Proza lui Mircea Eliade nu este mistică; el este demonic condus de pornirile-i firești în a nara visurile. Revenind la Coleridge, Borges sugerează
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trebuie să fi fost pământul altădată, când era atât de plin de mistere! Pe măsură ce se înlătură valurile necunoscutului, imaginația oamenilor devine tot mai săracă... Supranaturalul scade ca un lac secătuit de un canal; știința, pe zi ce trece, restrânge limitele miraculosului... Pământul nostru îmi apare astăzi asemenea unui univers obsedant, desuet și nud. S-au dus credințele care-l făceau să fie poetic" scria Guy de Maupassant într-o nuvelă, amintind de povestirile lui Turgheniev care, acasă la Gustave Flaubert, spunea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
așa cum Moise reușea să aducă informația revelației fiilor lui Israel. Trăind într-o stare continuă de contemplare și extaz, inițiații yoghini reușesc să se integreze noosului, făcând abstracție de toate forțele cunoscute fizicii și chimiei moderne, uimind prin puterile lor miraculoase. În timpul șederii sale în Egipt, Moise cunoscuse doctrina misterelor egiptene, ele susțineau construcția Universului de către Marele Arhitect, planul lojelor masonice și al conducerii lumii urmând întocmai pe cel al universului. Legile cosmice lucrează aici, jos, după cum acționează și acolo, sus
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
doar dintr-o parte de soare, mai puțin agil și viguros, al treilea și mai slab iar al patrulea este static, întunecat și parcă așteaptă ca primul să se răstoarne peste el și să-i aprindă coama 417. Transformarea este miraculoasă, în timp schimbându-și rolurile între ei ca după o luptă divină, cel mai puternic preluând rolul de conducător, de vizitiu, asemănător cu cel din căruța cu nebuni 418. Caii sunt de fapt reprezentarea focului, aerului, apei și pământului. Roata
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]