6,060 matches
-
și țiganca - "vorbeau din ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la risipa de lacrimi ale sfinților de deasupra, ploaia ..." (p. 122). Sub semnul aceleiași comuniuni cu taina geografiei mitice a casei natale stau alte dealuri, văi din mitologia personală a lui Aurel Brumă. Deși, călcătură de șarpe, timpul ne mușcă la fiecare trecere de an, deși rugina se încuibă tot mai adânc sub ostrețele timpului și în toate cele, continuăm să greșim frumos în întoarcerile noastre către datini
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
p. 142). Doar așa vom însufleți cu apa vieții umbra uscată a timpului. Vom înțelege că vântul de care ne legăm închipuirile/ amintirile este bătaia de aripi a unui Înger. Pentru Aurel Brumă, numele Îngerului este Rafael. Pachamama - o nouă mitologie New Age Virgil Nemoianu este unul dintre autorii mei preferați. Intelectual de formație clasică, umanistă, Virgil Nemoianu are o formidabilă experiență culturală și academică românească și americană, deopotrivă. Îi apreciez fără rezerve vasta cultură, claritatea și profunzimea scriiturii, eleganța și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
special al acestui interval sacru este sacrificiul porcului. Celebrul animal era în vechile tradiții un veritabil zeu. Era asociat divinităților vegetației (Attis, Adonis, Demeter, Dionysos, pentru a mă rezuma doar la lista prezentată de etnologul Ion Ghinoiu). În multe versiuni mitologie, porcul apare ca un mesager al lumii de dincolo. Era și victima sacrificială de zeul Osiris. Tradiția nu a dispărut cu totul, dar s-au uitat adevăratele semnificații. De exemplu, la români se mai păstrează obiceiul expunerii capului de porc
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
bazate pe certitudini și opțiuni binare. Autoarea cărții pune în evidență - cu deplină îndreptățire - libertatea femeii de a alege, de a-și asuma (sau nu) un rol și un statut social, cu toate consecințele ce decurg de aici. De inlocuit! Mitologii ascunse și manipulări politice Cartea lui Gelu Teampău are un titlu cu adevărat sugestiv: Mit și bandă desenată 90. Abordează o temă inedită, realmente interesantă în peisajul lumii culturale românești. O asemenea temă îmbină eficient filologia cu filosofia, antropologia cu
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
asemenea temă îmbină eficient filologia cu filosofia, antropologia cu istoria religiilor și cea a mentalităților. Este vorba de relația dintre mit și banda desenată, ultima înțeleasă ca fenomen al culturii de masă. În mod original și creativ, Gelu Teampău plasează mitologia ,,ca fundal și materie primă a narațiunilor grafice"91. Se confirmă și prin această cercetare teza specială lui Mircea Eliade privind supraviețuirea camuflată, dar activă, a miturilor în lumea modernă. Încetând a mai fi ,,poveste sacră", ,,revelație primordială", ,,istorie exemplară
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
altele, este folosită aici și lucrarea de referință a profesorului Ion Cuceu referitoare la fenomenul povestitului. Locul povestirii, ritmul, diacronia, regulile de compunere narativă, identitatea și talentul naratorului sunt esențiale și pentru profunda înțelegere a unui mit. Originile și dinamica mitologiei ocupă, de asemenea, un loc important în cuprinsul cărții. Sunt frecvente trimiteri la lucrările unor specialiști autentici, aici remarcându-l, în primul rând, pe Mircea Eliade. Aș fi personal tentat de continuarea analizelor din această parte a lucrării cu utilizarea
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Gh. F. Ceușanu, Superstițiile poporului român în asemănarea cu ale altor popoare vechi și nouă, București, 1914; Simeon Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri. Descîntece poporane române; Artur Gorovei, Descîntecele românilor și Credințe și superstiții la poporul român; Tudor Pamfile, Mitologie românească. I. Dușmani și prieteni ai omului, 1916; Marcel Olinescu, Mitologie românească, București, 1944; I.A. Candrea, Folklorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, București, 1944; I. Mușlea, Ov. Bîrlea, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hașdeu
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
popoare vechi și nouă, București, 1914; Simeon Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri. Descîntece poporane române; Artur Gorovei, Descîntecele românilor și Credințe și superstiții la poporul român; Tudor Pamfile, Mitologie românească. I. Dușmani și prieteni ai omului, 1916; Marcel Olinescu, Mitologie românească, București, 1944; I.A. Candrea, Folklorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică, București, 1944; I. Mușlea, Ov. Bîrlea, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hașdeu, 1970; A. Fochi, Datini și eseuri populare de la sfîrșitul secolului al
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hașdeu, 1970; A. Fochi, Datini și eseuri populare de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, București, 1976; Andrei Oișteanu, Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească, București, 1989; Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, 1989; Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Timișoara, 1994; Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, București, 1994; Constantin Bălăceanu-Stolnici, Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, București, 1995 și Cunoaștere și știință, Constanța, 1997; Ivan
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
simboluri și arhetipuri culturale, Timișoara, 1994; Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, București, 1994; Constantin Bălăceanu-Stolnici, Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, București, 1995 și Cunoaștere și știință, Constanța, 1997; Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, 1997; Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, 1998 și Mitologie comparată, București, 1998; Gheorghe Pavelescu, Magia la români, București, 1998; Nicu Gavriluță, Mentalități și ritualuri magico-religioase, Iași, 1998; Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și magie în Renaștere, București, 1994; Constantin Bălăceanu-Stolnici, Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, București, 1995 și Cunoaștere și știință, Constanța, 1997; Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, 1997; Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, 1998 și Mitologie comparată, București, 1998; Gheorghe Pavelescu, Magia la români, București, 1998; Nicu Gavriluță, Mentalități și ritualuri magico-religioase, Iași, 1998; Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, 1998; Marianne Mesnil, Etnologul, între șarpe
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
1994; Constantin Bălăceanu-Stolnici, Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, București, 1995 și Cunoaștere și știință, Constanța, 1997; Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, 1997; Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, 1998 și Mitologie comparată, București, 1998; Gheorghe Pavelescu, Magia la români, București, 1998; Nicu Gavriluță, Mentalități și ritualuri magico-religioase, Iași, 1998; Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, 1998; Marianne Mesnil, Etnologul, între șarpe și balaur; Assia Popova - Marianne
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Gheorghe Pavelescu, Magia la români, București, 1998; Nicu Gavriluță, Mentalități și ritualuri magico-religioase, Iași, 1998; Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, 1998; Marianne Mesnil, Etnologul, între șarpe și balaur; Assia Popova - Marianne Mesnil, Eseuri de mitologie balcanică, București, 1997; Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999. Nu în ultimul rînd amintesc excelenta carte a Otiliei Hedeșan, Șapte eseuri despre strigoi, Timișoara, 1999, din păcate insuficient difuzată; Ion Taloș, Gândirea magico-religioasă
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fie preocupați de adolescentul modern, prezentând prin portretisticile psihice sondate un aspect important și anume diversitatea foarte mare a tipologiilor adolescenților. St. Hall a considerat că adolescentul trăiește intens cel putin 12 contradicții după iesirea din starea de copil supus mitologiei psihologice. Enumerăm câteva dintre ele: conflictul dintre dorința de independență și aceea de dependență, conflictul dintre starea de implicație socială În responsabilități ( ca aceea de activitați școlare) și starea de delăsare, conflictul dintre atenție și bunavoință față de cei din jur
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de pe revers (fig. 114rv) este capul Meduzei{\cîte 107}, una dintre cele trei fiice monstruoase ale lui Phareys și Ceto, ucisă de Perseus care, adunându-i sângele, îl folosea că leac tămăduitor sau că otravă. Gorgonele, cum sunt numite în mitologie cele trei fiice, aveau șerpi încolăciți în jurul gâtului, iar privirea lor împietrea pe orice muritor. Am făcut aceste precizări în vederea înțelegerii de către neavizați a imaginilor-simbol de pe reversul medaliei în discuție - medicină și medicul sunt în lupta pentru menținerea vieții împotriva
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, în 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (publicată în "Analele Academiei Române", Tom XV, "Memoriile Secțiunii Literare", București, 1893). O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și prieteni ai omului (1916), Comorile (1916) și Pământul. După credințele poporului român (1924). Bazate pe o mare cantitate de informație cu privire la reprezentările malefice și benefice ale mitologiei populare românești, ele atacă indirect
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și prieteni ai omului (1916), Comorile (1916) și Pământul. După credințele poporului român (1924). Bazate pe o mare cantitate de informație cu privire la reprezentările malefice și benefice ale mitologiei populare românești, ele atacă indirect problemele "destinului" sub forma relației semiologice dintre lumea înconjurătoare și soarta individuală. Și din această carte reținem cu deosebire abundența de fapte înregistrate pentru prima oară. Ultima secțiune a cărții lui Pamfile a apărut postum
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
principale vizibile în România, ar putea da un imbold pozitiv iubitorilor de astrologie. Studiul lui Gh. F. Ciaușanu, Superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și noi, pare a fi scris din dorința de a înfățișa fenomenul mitologiei românești în contextul unei sinteze de folclor comparat, cu aspect teoretic. Soarta își găsește loc semnificativ în construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în limba română destinul are mai mult înțelesul de "menire" ("ursită", "rost adânc", "luptă cu împrejurările determinate de la un moment dat", "stăruință pe același drum", dar și de "creație"). În aceeași constelație spirituală se situează și Romulus Vulcănescu cu studiul Mitologie românească. Soarta este numită la români Menire, Noroc, Scris, Dat (Moira la greci și Fatum la latini); ea își exercită puterea asupra preexistenței, existenței (ființării) implicit umane (a comunităților etnice sau familiale și a individului luat în parte) și postexistenței
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ceruri, pământ și subpământ). Soarta acționează sub două categorii de făpturi mitice: "împuterniciții" (Ursitorii sau Ursitoarele) și "acoliții ei divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sub două categorii de făpturi mitice: "împuterniciții" (Ursitorii sau Ursitoarele) și "acoliții ei divini" (Zânele bune și Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Zânele rele, Cale bună și Cale rea, Piază bună și Piază rea, Ceasul bun și Ceasul rău). Mitologia română se înfățișează drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante rituale ale ursirii: a. cea în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
discuție. Studiile lui Ion Ghinoiu, coordonatorul corpusului de documente de istorie orală, intitulat Documente etnografice completează substanțial răspunsurile la chestionarele Hasdeu și Densusianu. O serie tematică este intitulată Sărbători și obiceiuri și cuprinde: obiceiuri la naștere, căsătorie, înmormântare, calendaristice, comunitare, mitologie. În Panteonul românesc. Dicționar, autorul prezintă o lume fantastică, atipică în raport cu panteonul greco-roman, având divinități puțin cunoscute la nivelul scrisului, dar foarte active la nivelul culturii orale. Panteonul carpatic ar fi alcătuit din reprezentări mitice transmise exclusiv pe cale orală prin
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
asemenea, căutând practici, credințe, vrăji și descântece, ea oferă exemple și din literatura de autor: I. L. Caragiale, V. Voiculescu, M. Sadoveanu. Dan Horia Mazilu scrie un studiu intitulat O istorie a blestemului, în care face mai întâi o incursiune printre mitologii (Omul a fost apăsat de blestem încă de la facere), apoi arată că și Creștinii anatemizează. Dar și blestemă, ajungând la Blestemul și mentalitatea românească. Între magie și credință, pentru a încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe cele care, deși își propun tratarea altor probleme, ajung, în mod logic, și la semnificația, ori la funcțiile destinului, ca entitate distinctă. Astfel, Ivan Evseev, în Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale și în Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]