27,241 matches
-
capitaliștii români. Ei nu dispuneau în nici un caz de capitalurile necesare pentru a le privatiza în folos propriu, dar au făcut mari eforturi pentru a prelua măcar parțial o parte a proprietății acestora. Mecanismul utilizat a fost cel al „capitalului mixt”, care a dat și el bătaie de cap occidentalilor care au achiziționat, mai târziu, băncile de stat românești. Strategia capitaliștilor români nu presupunea, evident, obiectivul de a prelua pachetele majoritare ale marilor bănci de stat, ci doar de a ajunge
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au fost cu ușurință depășite de băncile românești, în condițiile în care supravegherea bancară era și ea inclusă în același sistem de relații inter-elite care domina economia românească a tranziției. Majoritatea acestor bănci private cu capital românesc - sau cu capital mixt, român și străin, dar aflate sub controlul capitalului românesc - au avut parte de o viață scurtă și agitată. Principala lor sursă de venituri provenea din accesul preferențial, într-o formă sau alta, la bani publici, iar acest acces se obținea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
asemenea, acest grup opta pentru o pătrundere limitată a capitalului străin în economie și, mai ales în industrie, pe cât posibil în parteneriat cu capitalul autohton. Pe termen lung, acest grup a promovat (atât ideologic, cât și teoretic) ideea unei economii mixte, care să îmbine un puternic sector de stat cu un la fel de puternic sector privat, după modelul economiilor scandinave. Al doilea grup, care se considera „liberal”, milita pentru o privatizare imediată, dublată de o retragere rapidă a statului din economie - exprimată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
autohton, aflat în plină ofensivă pentru „cucerirea” economiei românești. În primul rând, încep să se orienteze nu doar către comerț și producție, ci și către zona financiară. Are loc o adevărată explozie de noi bănci private, cu capital românesc sau mixt. Dar ele sunt mici și cele mai multe nu rezistă presiunii pe care și proprietarii, și marile bănci o exercită asupra lor. Cele mai multe falimentează, precum și fondurile de investiții pe care capitaliștii români nu au rezistat tentației de a le transforma în jocuri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al PMR, Editura Politică, București Dochia, Aurelian, „Contribuția firmelor private la schimbările structurale”, în Ruhl, C, Daianu, D (eds), 1999, Tranziția economică în România. Trecut, prezent și viitor., World Bank și CRPE, București Cf. Dogan, M, Pelassy, D, 1992, Economia mixtă. Jumătate capitalistă, jumătate socialistă, Alternative, București Doltu, C, „Evoluția sistemului bancar în România”, în Ruhl, C, Daianu, D, 1999, Tranziția economică în România, BIRD, CEROPE, București Durandin, Catherine, 1994, Histoire de la nation roumaine, Editions Complexe, Bruxelles EBRD, 2000, Transition Report
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
familii bătrâne, familii bogate, familii sărace. Asemenea clasificări au însă doar o valoare conjuncturală, fiind utile în gruparea unor date statistice sub sintagme ale limbajului cotidian. Dacă întreprindem cercetări în mediul rural, este importantă clasificarea în familii agrare, nonagrare și mixte. Urmărind relevarea unor indicatori ce priveau structura forței de muncă, caracteristicile locuinței și dotarea ei cu bunuri de folosință îndelungată, precum și indicatori sintetici ai modului de trai, I. Aluaș și T. Rotariu (1989) realizează următoarea clasificare familială (de gospodării): „fără
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
muncă, caracteristicile locuinței și dotarea ei cu bunuri de folosință îndelungată, precum și indicatori sintetici ai modului de trai, I. Aluaș și T. Rotariu (1989) realizează următoarea clasificare familială (de gospodării): „fără pensionari nonagricoli”, „cu pensionari nonagricoli”, „familii pur țărănești”, „familii mixte”, „familii nonțărănești”. Această tipologie socioeconomică s-a vădit fertilă în evidențierea unor aspecte esențiale ale spațiului de viață rural. În studiile de stratificare și mobilitate socială, stabilirea rubricilor de familii muncitorești, țărănești și de intelectuali este pertinentă. (De observat că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
încă state în care căsătoria interrasială era prohibită. Dar chiar după interzicerea legală a acestei prohibiții(în 1967) și cu tot liberalismul pe care noi îl atribuim americanilor, în anii ’80 doar 2%din totalul mariajelor din SUA erau rasial mixte. Este de notat că tipul cel mai frecventde căsătorie interrasială în SUA este între femeia albă și bărbatul negru. Din 1968 până în 1980, proporția unor asemenea căsătorii a crescut de la 0,2 la 0,5% (din totalul căsătoriilor). Căsătoriile între
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
96%, iar ungurii căsătoriți cu unguroaice, aproape 74%. Explicațiile sunt complexe și, fără o bază factuală concretă (luarea în considerare a cât mai multor indicatori materiali și socioculturali), ele rămân, în ultimă instanță, simple speculații. La nivel global, configurația căsătoriilor mixte dintre cele mai numeroase două etnii din România, românii și maghiarii, arăta în 1992 astfel: din totalul de 407.509de familii în care capul de familie era maghiar, 45.444 erau căsătoriți cu o româncă, iar din totalul unguroaicelor căsătorite
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
astfel: din totalul de 407.509de familii în care capul de familie era maghiar, 45.444 erau căsătoriți cu o româncă, iar din totalul unguroaicelor căsătorite, 48.969 aveau soți români. Așadar, aproape 100.000 de maghiari trăiau în căsătorii mixte cu români. În anul 2002, cifrele nu diferă prea mult: cap de familie maghiar, 45.847, cap de familie român, 46.372. Dar dincolo de cifre și acuratețea lor, se ridică o întrebare fundamentală în legătură cu mariajele interetnice, cu deosebire din partea grupurilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lor, se ridică o întrebare fundamentală în legătură cu mariajele interetnice, cu deosebire din partea grupurilor minoritare: în ce măsură slăbesc astfel de combinații identitatea etnică prin asimilarea de către majoritate. Considerând îndreptățit că un indicator al asimilării este etnia (naționalitatea) copiilor proveniți din căsătoriile etnic mixte, V. Vereș (2004) constată pe cifrele mai sus redate că din rândul taților maghiari, 37% dintre copii au naționalitate maghiară, iar când mamele sunt maghiare, numărul lor scade la 17% (în anul 2002, la tați maghiari figurează 31,8%, iar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ceea ce este o amenințare serioasă la pierderea identității. La fel, aproape o jumătate dintre americanii japonezi se căsătoresc în afara propriului grup etnic (Takagi, 1994). Într-o viziune societală mai largă, cred că ar fi bine să notăm și beneficiile căsătoriilor mixte, pe linia unei mai bune conviețuiri intergrupale și comunitare, a posibilității de reducere a potențialului de conflictualitate interetnică, a creșterii coeficientului societal de interculturalism activ. Tabelul 4. Homogamie etnică Apartenența religioasă este în mare măsură asociată cu cea rasială și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
schimbat și ele de-a lungul timpului. Biserica Catolică, bunăoară, a renunțat în 1970 la cerința ca partenerul noncatolic dintr-un mariaj să promită că va crește copiii în religia catolică. Liderii religioși au totuși rezerve serioase față de căsătoriile religioase mixte. Unii pretind că astfel unul sau amândoi partenerii sunt pierduți pentru (o anumită) religie. Alții subliniază faptul că mariajele interreligioase supraviețuiesc mai puțin. Datele cercetărilor concrete nu confirmă o legătură simplă și neechivocă între homogamia religioasă și stabilitatea mariajului și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trebuie să fie Îmblânzite. Redistribuirea guvernamentală, sub forma transferurilor și plăților către cei mai puțin norocoși, este considerată un antidot corespunzător pentru capitalismul de piață fără restricții. Acesta este motivul pentru care În Europa conceptul creării democrațiilor sociale - un sistem mixt, care temperează forțele pieței prin intermediul asistenței guvernamentale - a Înflorit după cel de-al doilea război mondial. De acord cu OECD, În timp ce Statele Unite ale Americii acorda numai 11% din PIB pentru redistribuirea venitului prin transferuri și alte beneficii sociale, țările Uniunii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
șapte căsătorii, unul sau amândoi soții erau născuți În altă țară. În 1960, numai 1,3% dintre nou-născuți avea un părinte de altă naționalitate. În 1994, 18,8% dintre aceștia avea unul sau ambii părinți născuți În străinătate 13. Căsătoriile mixte par să aibă două efecte contradictorii. Adeseori adâncesc sentimentul de diminuare al culturii germane, conducând atât la o defensivă culturală Înverșunată, cât și represalii Împotriva străinilor. În același timp, fuziunea tradițiilor culturale deschide noi canale de comunicație Între culturi și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la o defensivă culturală Înverșunată, cât și represalii Împotriva străinilor. În același timp, fuziunea tradițiilor culturale deschide noi canale de comunicație Între culturi și micșorează unele dintre barierele culturale, cel puțin printre copiii, ajunși la maturitate, care rezultă din căsătoriile mixte. Tensiunile crescute datorate influxului de noi imigranți au făcut ca Organizația Internațională pentru Migrație să conchidă, Într-un raport publicat În vara anului 2002, că punctul de vedere dominant În Europa este acela că „presiunea imigrației a atins nivele intolerabile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În ceea ce privește politicile de mediu și contribuția la operațiunile de menținere a păcii 58. În ciuda vorbelor mari despre introducerea unui nou tip de forțe militare - unul dedicat rezolvării conflictelor și menținerii păcii -, Europa a avut, În cel mai bun caz, rezultate mixte. În general, forțele europene s-au dovedit deficitare În cazul intervențiilor În conflicte și În ceea ce privește abilitatea de a opri ostilitățile, dar au fost mai eficiente În menținerea pacii odată ce ostilitățile erau Încheiate. Intervenția În conflictul din Bosnia În 1992 și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că milioane de proprietari de autoturisme sunt culpabili moral. O campanie similară dusă de activiști sociali și sindicaliști pentru boicotarea produselor Nike și a altor companii de profil, ai căror subcontractori În Asia exploatează munca copiilor a atras o reacție mixtă. În timp ce unii studenți din Statele Unite ale Americii și din Europa au Încetat să mai cumpere marca Nike, majoritatea consumatorilor au rămas loiali, arătând puțin interes față de controversa din jurul exploatării muncii infantile din fabricile care subcontractau pentru Nike. Totuși, este important
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de comunicare, turismul și migrația planetară conduc la accentuarea fluidizării granițelor de grup, în particular a celor etnice. La modul concret, fără a mă baza pe date empirico-statistice, cred că acest lucru se petrece în primul rând prin căsătorii etnic mixte. Contactele directe dintre membrii diverselor grupuri sau mediate - de computer, dar și prin intermediul altor indivizi -, faptul că în lumea modernă și postmodernă oamenii aparțin concomitent mai multor grupuri (au identități multiple) și, de aici, dialectica redefinirilor de „noi”, scopurile supraordonate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și relație). 5. Comunicarea reprezintă un cumul de factori verbali, nonverbali, de context etc. Acești factori pot să se afle în armonie și să contribuie la o mai bună înțelegere a mesajului ori, dimpotrivă, să se contrazică (spre exemplu, mesajele mixte între comunicarea verbală, care transmite ceva, și comunicarea nonverbală, care transmite exact opusul). 6. Comunicarea este simetrică și complementară. Conform acestui principiu, simetria se dezvoltă atunci când doi indivizi se aseamănă, acționează la fel, comportamentul lor se reflectă ca într-o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
șase criterii. Astfel, după criteriul partenerilor, întâlnim o comunicare intrapersonală, o comunicare interpersonală, una în grup mic și, a patra, una publică; după statutul interlocutorilor, deosebim comunicarea verticală de comunicarea orizontală; după codul folosit, există comunicare verbală, paraverbală, nonverbală și mixtă; după finalitatea actului comunicativ, o comunicare accidentală, una subiectivă și o a treia, instrumentală; după capacitatea autoreglării, deosebim comunicarea lateralizată/unidirecțională de cea nelateralizată, iar după natura conținutului, putem cataloga comunicarea ca fiind referențială, operațional-metodologică și atitudinală. Însă putem, fără
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cauze; putem totuși să vorbim despre cauze psihice (care țin de natura internă a fiecărei persoane în parte) și cauze sociale (ce sunt circumscrise interrelaționărilor specifice din cadrul grupurilor de referință pentru persoanele respective). La intersecția acestor categorii identificăm și cauze mixte (în dublu sens, relevat de modul în care societatea acționează ca un emițător pe extrem de multe canale, iar individul, drept receptor pasiv sau activ al acestor stimuli ce intră în zona sa de filtrare informațională). 10.3. Normele de grup
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unor condiții optime, proprii fiecărui grup. În ceea ce privește cea de-a cincea regulă a lui Hackman, potrivit căreia nu toate normele se aplică la toți membrii, într-adevăr, normele au o acțiune diferențiată în funcție de anumite caracteristici ale acestora. Într-un grup mixt, desigur că norma este aceeași pentru toți, dar, dacă este necesar pentru realizarea sarcinii să se mute un obiect mai greu dintr-un loc în altul, această sarcină le revine băieților din grup. La o primă vedere, diferențierile de care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cât și cele de natură personală). Această fază este caracterizată de o perioadă de testare (venind atât din partea liderului, cât și din partea subordonaților) în ceea ce privește aria de interes urmărită, preluarea mai multor responsabilități, mai multor roluri. Interesul are acum o dimensiune mixtă: fără a pierde dominanta centrării pe sine, această variabilă suportă o centrare egală pe ceilalți. Cea de-a treia fază, definită de un parteneriat matur, se evidențiază printr-o înaltă calitate a schimburilor între lider și subordonați. Apare un grad
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1) calea progresiv-liniară presupune evoluția unei idei prin completarea ei până la emiterea ideii-soluție de rezolvare a problemei; (2) calea catalitică - ideile sunt produse prin analogie sau prin apariția unei idei noi, opusă celei care a generat-o; și (3) calea mixtă, când o idee poate dezvolta simultan soluții complementare și soluții opuse ei. După criteriul modului de expunere a ideilor, vom avea în practică patru tipuri de brainstorming: - metoda expunerii libere presupune a lăsa membrilor libertatea de a-și expune ideile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]