19,067 matches
-
populației / 145 Volumul satelor / 147 Centrele semiurbane / 149 Încadrarea populației: șefia / 154 Viața economică / 155 Consumul / 161 Economia satului-palmier în situația colonială / 164 Okelataka / 185 Universul material / 187 Istoria arborelui de cafea / 195 Activitățile de producție / 199 Vânătoarea / 206 Circulația monetară / 210 Investigație psihosociologică / 220 Raporturile comerciale / 225 Raportul de paradă / 230 Abrevieri / 235 Bibliografie / 237 Cuvânt înainte Laurent Bazin și Monique Selim Oricare ar fi concepțiile pe care le avem despre efectele globalizării, nu putem să nu constatăm că aceasta
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
politice private de orice posibilitate de participare la capitalismul industrial, ceea ce complică oarecum analiza "modului de producție" în vigoare. Acest proces de reierarhizare generală a societății implică însă o redefinire a modurilor de existență ale raporturilor de piață și circulației monetare, rareori încorporată integral problematicilor antropologice. Așadar, aprofundarea istorică a societăților de rudenie duce la neutralizarea unei părți din propunerile lui G. Balandier, privilegiind abordarea situațiilor "actuale" din unghiul "tranziției spre capitalism" sau al articulării modurilor de producție; adică în concordanță
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de subordonare. În aceleași timp, reintroducerea structurilor dominației exterioare în jocul intern al raporturilor sociale fondate pe organizarea rudeniei le permite actorilor să creadă că o stăpânesc și că pot să îi neutralizeze realmente efectele. În acest joc dublu, circulația monetară și raporturile comerciale ocupă un loc central, în măsura în care sunt menținute în sfera semnificației originare ca instrumente principale ale coerciției coloniale. Vom evoca aici numai satele antemoro de pe coasta de sud-est a Madagascarului. O instituție regală a fost introdusă în perioada
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
joacă un rol în depășirea conservatoare. Putem observa acest rol în înlănțuirea momentelor care alcătuiesc o înmormântare: de aceea, în articularea dintre relațiile cu strămoșii și divinitățile, participanții își joacă în cadrul ritualului condiția de dominați, împărtășită în fața străinilor prin intermediul schimbului monetar la care se adaugă hainele, limbajul, prezența funcționarilor. De asemenea, schimburile monetare ceremoniale intervin în cadrul căsătoriilor în care urmează să fie instaurat un spațiu de comunicare între două grupuri familiale, închis fiecare cu strămoșii lui într-un câmp singular. Rolul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
momentelor care alcătuiesc o înmormântare: de aceea, în articularea dintre relațiile cu strămoșii și divinitățile, participanții își joacă în cadrul ritualului condiția de dominați, împărtășită în fața străinilor prin intermediul schimbului monetar la care se adaugă hainele, limbajul, prezența funcționarilor. De asemenea, schimburile monetare ceremoniale intervin în cadrul căsătoriilor în care urmează să fie instaurat un spațiu de comunicare între două grupuri familiale, închis fiecare cu strămoșii lui într-un câmp singular. Rolul cultural atribuit banilor dezvăluie această particularitate: preotul satului îi stropește pe participanți
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
evenimente în care se reproduce un mod de comunicare în care dependența față de puterea centrală transformată în mediator simbolic este cadrul în care se construiesc colectivele familiale și teritoriale care afirmă existența acestora și relațiile lor pe scena ceremoniei. Circulația monetară considerabilă care are loc în aceste practici ilustrează dependența fundamentală a relației comerciale: banii și relația comercială sunt astfel elemente extrase dintr-un ipotetic câmp economic pentru a alimenta și a îmbrățișa reproducerea unui mod de comunicare în centrul căruia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
extrase dintr-un ipotetic câmp economic pentru a alimenta și a îmbrățișa reproducerea unui mod de comunicare în centrul căruia se află ele. Schimburile rituale monetarizate pun în scenă colectivele, formarea relației lor prin aceste schimburi monetarizate. Or, suma prestațiilor monetare într-o situație ceremonială sau alta este stabilită prin deliberare în spațiul politic, mai exact în cadrul fabricării "convențiilor sătești" scrise: este cel dintâi capitol, care se deschide apoi spre cooperare în munca agricolă sau spre construirea unei case (la timpul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exact în cadrul fabricării "convențiilor sătești" scrise: este cel dintâi capitol, care se deschide apoi spre cooperare în munca agricolă sau spre construirea unei case (la timpul de lucru și posibilitatea de a răscumpăra acest timp prin bani) și spre amenzile monetare pentru o infracțiune sau alta în fața unei ordini. Notabilii comercianți investesc în această practică ceremonială sume considerabile: cumpărarea hranei pentru sute de participanți, construirea și restaurarea mormintelor, cumpărarea de boi sacrificați, angajarea unei trupe de teatru, a oficianților unui cult
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
despre acest paradox care stabilește legătura dintre suprastructura politică generată de independență și populație, despre această șefie care era veriga dintre administrația colonială coercitivă și populația însăși. Șefii nu au fost niciodată mai puternici ca acum (beneficiind de nenumărate gratificații monetare sau de alt fel). Ba, mai mult, ei devin creatori de subdiviziuni administrative; cei mai importanți fac în așa fel încât satul lor să fie sediul unei subprefecturi (de unde explozia tuturor entităților administrative). Această lustruire a blazonului unei șefii incapabile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
apar nenumărate fisuri (cacao, cafea pentru producție), ea este condamnată pe termen mai mult sau mai puțin lung, viitorul construindu-se în opoziție cu acest tip de organizare economică. Teoretic, acest circuit închis în jurul companiei se poate lipsi de mediatorul monetar: ideal pentru CFHBC ar fi să se plătească producția în bonuri de cumpărare pentru buticurile ei. Ridicăm aici tema marelui conflict dintre administrație și companie, cea dintâi pretinzând celei din urmă să-și plătească achizițiile în numerar. La un mod
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
viu (tâmplari, croitori), care a fost creat de această circulație internă a banilor; • persistența rețelei de buticuri cu mărfuri de import (stil butic de desfacere clasic), în continuare în mâna europenilor (mai ales CFHBC). Iată câteva particularități, neglijabile pentru volumul monetar pe care îl pun în joc, însă de mare însemnătate: • în sud, înmulțirea negustorilor ambulanți; • încercările comercianților africani de a deschide magazine (istoricul acestor eșecuri repetate se dovedește revelator); • schimburile regionale de produse alimentare: schimburile tradiționale care s-au adaptat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din interior în schimbul peștelui). Două elemente se dovedesc deosebit de importante: negustorii ambulanți și piețele de produse alimentare. În sudul regiunii Alima, negustorii ambulanți fac o serioasă concurență buticurilor europene: după sondajul nostru, ei atrag în această regiune 35% din volumul monetar. Numărul lor este imposibil de verificat; ei merg din sat în sat cu bicicleta, transportând un amestec de stofe și ceva mărunțișuri de mercerie, precum și obiecte de toaletă. De unde vine succesul lor? Prețurile? Ele sunt în general mai ridicate decât
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai comod și mai rațional să plătească producția în bonuri pentru buticurile ei, iar cea dintâi, dimpotrivă, pretinzând ca produsul să fie plătit în numerar ("pentru impozit", spun administratorii). Având în vedere diferența minimă existentă între cuantumul impozitului și venitul monetar, compania, vorbind în numele eficacității, are perfectă dreptate. Acest sistem de impunere este o reglementare generală aplicabilă pe teritoriile coloniilor franceze de atunci în ansamblul lor; este o adaptare la situația de fapt a anumitor regiuni din AOF, unde, în cadrul producțiilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în el însuși într-o economie autarhică; obligația de a se ocupa de plantațiile de culturi alimentare este unul din elementele (cel mai pozitiv) coerciției administrative. Se va urmări limitarea la maximum a oricărui comerț intern, adică a oricărui circuit monetar necontrolat, altul decât cel care merge de la companie la sat și de la sat la impozit sau, în cazurile favorabile, la buticul aceleiași companii (cf. în regiunea Mossaka opoziția față de exportarea peștelui uscat către Brazzaville). Există o corelație foarte strânsă între
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Mossaka opoziția față de exportarea peștelui uscat către Brazzaville). Există o corelație foarte strânsă între producția forțată și autosubzistență; numerarul (a se vedea sistemul impozitului), prin urmare comerțul, este cvasi-inexistent. Producția industrială ca atare (adică neconsumată în cadrul autosubzistenței), ruptă de consumul monetar, nu poate fi construită decât prin forță. Autosubzistența este o noțiune oarecum "bună la toate"; sunt incluse aici toate elementele economice care nu sunt în niciun fel integrate în circuitul monetar. În Congo de Nord, ea atinge, am putea spune
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ca atare (adică neconsumată în cadrul autosubzistenței), ruptă de consumul monetar, nu poate fi construită decât prin forță. Autosubzistența este o noțiune oarecum "bună la toate"; sunt incluse aici toate elementele economice care nu sunt în niciun fel integrate în circuitul monetar. În Congo de Nord, ea atinge, am putea spune, un grad de perfecțiune. Prin risipirea extremă a populației, satul trăiește închis în sine într-o economie autarhică (satul insular). Schimburile dintre sat și lumea exterioară sunt, în majoritatea cazurilor, inexistente
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sătești fără o legătură esențială între ele. Autosubzistența pune în joc natura însăși a universului uman pe care îl susține, și suntem oarecum dezarmați de faptul că aparatul conceptual socioeconomic de care ne folosim se integrează unui complex de economie monetară. Să rezumăm o comparație succintă între autosubzistență și economia monetară. Să ne plasăm la nivelul concretului imediat, adică al individului, al familiei, al grupului de contacte directe. Definiția cea mai banală a autosubzistenței: producția și consumul nu sunt deloc disociate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
joc natura însăși a universului uman pe care îl susține, și suntem oarecum dezarmați de faptul că aparatul conceptual socioeconomic de care ne folosim se integrează unui complex de economie monetară. Să rezumăm o comparație succintă între autosubzistență și economia monetară. Să ne plasăm la nivelul concretului imediat, adică al individului, al familiei, al grupului de contacte directe. Definiția cea mai banală a autosubzistenței: producția și consumul nu sunt deloc disociate, pe când, tot prin definiție, ele sunt structural separate într-un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
la nivelul concretului imediat, adică al individului, al familiei, al grupului de contacte directe. Definiția cea mai banală a autosubzistenței: producția și consumul nu sunt deloc disociate, pe când, tot prin definiție, ele sunt structural separate într-un sistem de economie monetară. Această dihotomie este provocată de mediatorul monetar; ea este de altfel condiția însăși a existenței sale. Individul se află astfel integrat într-un "ansamblu" care scapă percepției lui directe, iar natura acestui ansamblu este determinată de cea a mediatorilor care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al familiei, al grupului de contacte directe. Definiția cea mai banală a autosubzistenței: producția și consumul nu sunt deloc disociate, pe când, tot prin definiție, ele sunt structural separate într-un sistem de economie monetară. Această dihotomie este provocată de mediatorul monetar; ea este de altfel condiția însăși a existenței sale. Individul se află astfel integrat într-un "ansamblu" care scapă percepției lui directe, iar natura acestui ansamblu este determinată de cea a mediatorilor care-i servesc drept suport (banii, mărfurile); de unde
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
evoluții "politice"). Cele două întrebări se pot rezuma în una singură: de ce exploatarea culturii de palmieri naturali nu poate depăși raportul de forță? Două elemente complementare, greu de izolat de altfel, ne vor permite să răspundem pe scurt: insuficiența venitului monetar și natura însăși a exploatării palmierului natural. În general, se stabilește o corelație între coerciție și lipsa de venit monetar: raportul de forță va fi depășit dacă venitul susceptibil a fi obținut din activitatea producătoare atinge un anumit volum. Totuși
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raportul de forță? Două elemente complementare, greu de izolat de altfel, ne vor permite să răspundem pe scurt: insuficiența venitului monetar și natura însăși a exploatării palmierului natural. În general, se stabilește o corelație între coerciție și lipsa de venit monetar: raportul de forță va fi depășit dacă venitul susceptibil a fi obținut din activitatea producătoare atinge un anumit volum. Totuși, dacă consumul monetar ia amploare, raportul de forță va fi înlocuit de o activitate producătoare voluntară al cărei dinamism se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
însăși a exploatării palmierului natural. În general, se stabilește o corelație între coerciție și lipsa de venit monetar: raportul de forță va fi depășit dacă venitul susceptibil a fi obținut din activitatea producătoare atinge un anumit volum. Totuși, dacă consumul monetar ia amploare, raportul de forță va fi înlocuit de o activitate producătoare voluntară al cărei dinamism se va situa în consumul care îi corespunde. În anii treizeci, venitul monetar avea să rămână extrem de scăzut, inexistent uneori, deoarece impozitul îl devora
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
obținut din activitatea producătoare atinge un anumit volum. Totuși, dacă consumul monetar ia amploare, raportul de forță va fi înlocuit de o activitate producătoare voluntară al cărei dinamism se va situa în consumul care îi corespunde. În anii treizeci, venitul monetar avea să rămână extrem de scăzut, inexistent uneori, deoarece impozitul îl devora în totalitate. Iată un caz mediu, cel al subdiviziunii Ewo pentru anul 1938: Raport monetar (în franci CFA) Nuci de palmier 103 237 Palmieri 126 047 Ulei de palmier
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cărei dinamism se va situa în consumul care îi corespunde. În anii treizeci, venitul monetar avea să rămână extrem de scăzut, inexistent uneori, deoarece impozitul îl devora în totalitate. Iată un caz mediu, cel al subdiviziunii Ewo pentru anul 1938: Raport monetar (în franci CFA) Nuci de palmier 103 237 Palmieri 126 047 Ulei de palmier 128 991 Arahide 1 472 Manioc 7 664 Rafie 300 Piei 1 665 Tutun 1 125 Total 370 501 Suma globală a contribuțiilor a atins în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]