5,117 matches
-
o aparență de sine normală. Această învățare era facilitată de formarea și creșterea conștiinței utilității reciproce, într-o epocă în care industria reclama forța de muncă și timpul indivizilor din clasele populare, care nu erau nici reticenți față de disciplina cerută muncitorului salariat, nici creduli față de promisiunile ce li se făceau. Revenea puterilor publice să acompanieze această mișcare, să neutralizeze riscurile sanitare, dezmățul social și politic. Fiindcă Franța a intrat ezitant în era industrială, conducerea orașelor, de la mijlocul secolului al XIX-lea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fiindcă aceștia cristalizează practicile vremii lor. Ei nu ar fi existat, unul în calitate de operator, iar celălalt în calitate de concepător, dacă istoria guvernării orașului nu s-ar fi schimbat fundamental. Astfel, în perioada industrializării societății franceze, conducerea orașului* a cerut aducerea clasei muncitoare la statutul de salariat și securizarea zonei în care prezența masivă a muncitorilor săraci și a nevoiașilor tulbura liniștea și pacea unei minorități compuse din nobili și burghezi. Departe de a încuraja cetățenia urbană, promovarea urbanismului a urmărit aplanarea problemelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de egoism provincial a înțeles că o țară precum Franța trebuie să aibă o capitală demnă de ea. [...] Vedem astfel că în fiecare an se deschid mari artere, cartierele populate sunt salubrizate, chiriile tind să scadă datorită abundenței construcțiilor, clasa muncitoare se îmbogățește prin muncă, mizeria se diminuează printr-o mai bună organizare a acțiunilor de binefacere, iar Parisul corespunde din ce în ce mai mult înaltei sale meniri"1. Haussmanizarea a avut parte de numeroase interpretări. Una dintre cele mai frecvente este aceea care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
impozantă s-ar explica prin acumularea tensiunilor urbane deja relevate de Revoluția din 1848. Străpungerea marilor căi strategice, grija de a facilita circulația în oraș ar fi corespuns și intenției de a face revoluțiile imposibile și de a determina populația muncitoare din centrul orașului să se ducă la periferiile Parisului. Astfel, am putea să interpretăm 3 Comuna din 1871 ca o recucerire a centrului orașului de către aceia pe care Haussmann îi alungase la periferie. Evident că această intenție nu a fost
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
chiriei, locuința socială rămânea un instrument de moralizare a maselor"6. Să nu uităm că asistența socială s-a constituit la începutul secolului, țintindu-și intervenția asupra clasei muncitoare urbane, pe care trebuia să o îndepărteze de socialism. Această clasă muncitoare urbană se distingea de masa asistaților persoane nevoiașe pe care asistența socială le trimitea în grija asistenței publice sau a carității private 7. S-a interpretat adesea că politica locuinței sociale a fost o întreprindere ce viza disoluția modurilor de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și consilier general pe problema locuințelor, a intenționat să demonstreze că Serviciul Locuințelor Ieftine, al cărui președinte era, putea să construiască "complexe de locuințe potrivite pentru asigurarea descongestionării Parisului și periferiei sale, precum și pentru a arăta că putem asigura clasei muncitorilor locuințe ce oferă confort material și condiții de igienă"15. Din păcate, în perioada interbelică, sectorul locuințelor sociale, în general, și al orașelor-grădină, în special, nu s-a dezvoltat în așa măsură încât să ofere familiilor modeste o alternativă la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
demarată de industriașii interesați să-și găzduiască angajații, aceasta substituindu-se ideii inițiale de a recurge la acte de caritate pentru a afla adăpost locuitorilor din zonă care-și pierduseră barăcile. Nu e vorba să găzduim sărmani, ci "elita clasei muncitoare""25. Acest proiect s-a lovit de rezistența unei municipalități radicale, reprezentative pentru populația rurală și comercială a vechiului Bagneux. Interesele acestor pături sociale de altădată s-au dovedit ireconciliabile cu proiectul "modernist" de a găzdui clasa muncitoare la periferia
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
elita clasei muncitoare""25. Acest proiect s-a lovit de rezistența unei municipalități radicale, reprezentative pentru populația rurală și comercială a vechiului Bagneux. Interesele acestor pături sociale de altădată s-au dovedit ireconciliabile cu proiectul "modernist" de a găzdui clasa muncitoare la periferia orașului. Această opoziție este semnificativă pentru piedicile puse inițiativei private în materie de construcții, dar indică în același timp și faptul că municipalitatea nu putea decât să întârzie, nu să interzică ridicarea unor locuințe ieftine pe teritoriul său
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
masei locatarilor atunci când HBM a venit cu alte noi exigențe. "În consecință, fiind siguri de modernitatea acțiunii lor, responsabilii din Pax ai HBM au abandonat cadrul filantropic și au venit cu o abordare combativă, mai adaptată raporturilor cu o clasă muncitoare tot mai organizată și tot mai politizată."29. La rândul ei, municipalitatea din Bobigny a început să-și dea osteneala să-i ajute pe muncitori să beneficieze de avantajele legislației "burgheze", fără să mai caute să-i organizeze în soviet
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
despre cooperare susținea în 1924 Partidul Republican -, aceasta urmărește scopul transformării sociale integrale care, teoretic, merge până la anihilarea capitalismului și a salariatului. Dar este un scop prea îndepărtat, inaccesibil în prezent, din cauza deficitului de educație economică și tehnică al clasei muncitoare și a deficitului de capital disponibil. Venirea ipotetică a Republicii cooperative ar fi deci mai mult o politică de inerție, de așteptare pasivă. A căuta în toate aceste domenii doar remedii și substitute: economisire, ajutor reciproc, cooperare nu înseamnă diminuarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
au eșuat atunci când s-au izbit de politica de expectativă a statului central și de prerogativele acestuia. Acesta intervenea pe plan social dozându-și subtil formele de angajare sau dezangajare. Urbanul contra orașului Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii Michel Foucault 45 a fost primul care a desemnat prin termenul de "biopolitică" proliferarea tehnicilor puterii care, în coerență cu emergența logicii industriale, vor tinde, începând cu secolul al XVIII-lea, să amplifice forțele populației fără să le facă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între intențiile democratice de la care se reclama acțiunea socială și modul tutelar al funcționării sale, până la a-i pune în cauză, în anii 1970, eficacitatea și legitimitatea. La ora industrializării, preocupările urbaniste erau determinate de grija de a supune clasa muncitoare sistemului salarizării. Subordonarea gândirii urbane exigențelor producției frânează, atât prin burghezi, cât și prin muncitori, punerea în practică a concepțiilor privind politica urbană. În ciuda promisiunilor unui control mai eficient al clasei muncitorești prin promovarea urbanului, proprietarii imobiliari și funciari preferau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
marilor ansambluri a inaugurat, potrivit acestuia, politica de stat a metropolelor de echilibru. "A construi mari ansambluri echivala, într-o oarecare măsură, cu punerea pe orbită a metropolelor"116. Marxismul obligă la aceasta, într-o perioadă în care concentrarea maselor muncitoare era considerată un factor obiectiv al creșterii economice, iar Marcel Cornu vedea aici coerența politicilor urbane pe care istoricii se străduiesc să o discearnă în intențiile protagoniștilor perioadei (mișcarea HLM, municipalitatea, Ministerul Construcțiilor). Exigențele industrializării au primat în raport cu tradiționalele considerații
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la generalizarea salarizării. Într-un apartament, principiul organizării bucătăriei era ca totul să fie la îndemâna gospodinei; dar miza nu era numai aceea de a ajuta femeia să-și facă locuința cât mai plăcută cu putință pentru a-și mulțumi soțul muncitor, ci de a-i permite și ei să împace activitățile domestice cu slujba, fiindcă industria ducea lipsă de mână de lucru. În plus, facilitățile trebuiau să convingă definitiv că progresul nu era o iluzie și că productivitatea așa cum susținea F.
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atașate unui mod de viață pe care îl laudă, fascinate de comoditățile tehnologice pe care nu le poate avea. Analogia este frapantă cu analiza propusă de Agnès Villechaise-Dupont514 asupra vieții din marile ansambluri. Locuitorii periferiilor sensibile nu apără cultura clasei muncitoare, nu vor să se identifice cu poporul. Ei aspiră să aparțină claselor mijlocii și suferă din cauza "distanței dintre integrarea lor culturală și excluderea lor economică"515. Dorința, pe care o consideră legitimă, de a trăi și de a consuma ca
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
periferiilor" și ale "violențelor urbane", problema e de la sine înțeleasă, motivele fiind esențialmente economice și relevând declinul societății industriale 525, dispariția marilor fabrici, promovarea noilor moduri de organizare a muncii, care destabilizează "condiția salarială" și generează "insecuritatea socială"526. Clasele muncitoare, deposedate de muncă, încep să fie percepute din nou ca niște clase periculoase, private de perspectiva de a-și vedea recunoscută o oarecare utilitate socială de exploatat. În contextul internaționalizării economiei, care permite bogaților să se îmbogățească într-o țară
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
puțin constrângătoare / 96 Capitolul 2. Urbanizarea chestiunii sociale / 103 Depolitizarea guvernării orașelor / 103 De la socialismul municipal la municipalismul social / 103 Statul ca fondator al socialului și al urbanului / 106 Urbanul contra orașului / 109 Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii / 109 Raționalizare tehnică versus revendicări politice / 114 Partea a doua Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației / 121 Capitolul 3. Modernizarea societății prin urban / 123 Descoperirea rolului dezvoltării urbane în creșterea economică / 125 Orientarea "anti-oraș" a politicii inițiale de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai dinamice, este de „factură” veche. Necesitatea de a vedea în cercetători, profesori, inovatori, consultanți, manageri, informaticieni, ingineri automatiști etc. grupurile sociale principale ale societății noastre vine în contradicție cu mentalitățile (și interesele) unor politicieni care se bazează pe „masele” muncitoare, considerând intelectualitatea ca o categorie care nu se bucură de un prestigiu social deosebit în rândul multor alegători. A afirma că „elitele” (intelectuale, inclusiv cei ce lucrează în sectoarele high-tech ale industriei) sunt mai importante decât „masa muncitoare” pare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pe „masele” muncitoare, considerând intelectualitatea ca o categorie care nu se bucură de un prestigiu social deosebit în rândul multor alegători. A afirma că „elitele” (intelectuale, inclusiv cei ce lucrează în sectoarele high-tech ale industriei) sunt mai importante decât „masa muncitoare” pare a contrazice mentalitățile cu care ne-am obișnuit (în vechiul regim) și de care este greu (sau „riscant”) să ne rupem. În fapt, se cere să se recunoască și să se practice o politică care să asigure realizarea cerinței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
din forța de muncă disponibilă în țările în curs de dezvoltare ar produce o creștere de aproximativ 0,6% a PIB-ului mondial (Walmsley, Winters, 2003). Pentru Statele Unite, de exemplu, se estimează că o creștere cu 10% a numărului de muncitori imigranți va determina o creștere a PIB-ului cu valori cuprinse între 0,04 și 0,13 procente (între 1,1 și 9,5 miliarde $ SUA) (Smith și Edmondson, 1997). Pentru Europa efectul respectiv se situează între 0,30 și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cu personalitate fiind, a adoptat noua formulă de adresare de "Barbule" și i-a mai turnat cinci copii, umplând casa și ograda de larma și veselia cuviincioasă a familiei Barbu. După căsătorie, tata a redevenit răzeș veritabil și notar respectabil. Muncitor și conștiincios până la absurd, pentru a nu dezavantaja nici una din cele două atribuții, avea angajat permanent un argat pentru treburile câmpului și gospodăriei, el ocupându-se aproape exclusiv cu activitatea notarială. Nu cred ca el să fi lipsit vreodată sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o înștiințare pe linie de partid că tatăl meu este nominalizat între "chiaburii" satului și că nu poate fi menținut un fiu de chiabur între cadrele didactice cu care partidul vrea să formeze "oameni de tip nou" spre izbânda clasei muncitoare. I-am spus că mă miră, că la mijloc este un abuz, familia noastră formată din 7 persoane la acea vreme (2 părinți și 5 copii) nedeținând decât 12 ha de pământ, deci sub limita minimă acceptată pe membru de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
până în satul Corodești unde era sediul primăriei pe atunci, iată-ne în fața primarului ... o figură acră, destul de colorată, fost lăcătuș la o întreprindere din Bârlad. Nu se știa dacă are la bază sau nu școala primară, dar era reprezentantul clasei muncitoare în rândul țărănimii refractare din comuna noastră. Eu am stat deoparte, căci nu mi se prevestea nimic bun. Tata, calm, începe prin a-i spune că a fost și el notar în acest sat cu vreo 20 de ani în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ani, am reușit totuși să ne mai întâlnim, el să înțeleagă problemele noastre, iar noi să ne bucurăm că în pofida greutăților începuturilor sale, a izolării de noi și de locurile natale ... dar beneficiind de o soție vrednică și de copii muncitori și capabili, a ajuns să aibă asigurată o bătrânețe tihnită. Această sumară și cam bâlbâită expunere lasă desigur să se înțeleagă din parte-mi o oarecare jenă că nu am făcut mai mult pentru el. Dacă este așa... și este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ai PCF-ului li se datorează, între altele, noua imagine a Franței, transmisă prin manualele de franceză și prin presa românească a anilor ’50: imaginea Franței prezentată ca o țară de mizerie, de corupție burgheză și de împilare a poporului muncitor. Elevii anilor ’50 își amintesc de sovietizarea manualelor de franceză. Lista autorilor din Manualul Unic de Franceză din 1954 spune totul despre ajutorul frățesc al tovarășilor intelectuali din PCF. Pe lângă Stalin, Jdanov, Ehrenburg, Marx și Engels, se aflau la loc
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]