4,012 matches
-
profita de dânsul și în felul acesta poetul a ajuns un chefliu. În realitate lui Labiș îi plăcea să stea la un pahar de vorbă, pretext pentru o maturitate neîngăduită de vârsta reală, așa cum mai târziu un pretext a fost mustața sa de recuzită. Colegii de clasă îl puteau vedea grizat, niciodată altfel. Deși scurtă, perioada ieșeană i-a deschis și modelat orizontul. La Iași Labiș citea fără restricție, rulând zilnic câte trei titluri la biblioteca universitară. În București, pentru lectura
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Apăi, măi tată, am vrut să mâncați și voi o bucată de cozonac. Intra în clasă într-un halat cu cordon care-i da o înfățișare cilindrică de butelie sub care se mișca, grăbită, o pereche de piciorușe. Cu o mustață lăsată pe oală, profesorul privea încruntat pe sub sprâncenele zburlite, 172 ținându-și mâinile la spate și răspunzând monosilabic la saluturi. Exclamația ce exprima îndoiala, mânia, uneori chiar veselia profesorului, era alcătuită dintr-o singură silabă: - Hm! MOȘ TĂUTU Deși se
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la 1858, domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza, care a transmis bibliotecii suma de 2.000 fiorini. Mai târziu biblioteca s-a bucurat de două mari donații, una (1 230 volume) din succesiunea lui Eudoxiu Hurmuzachi, iar 600 volume de la baronul Iancu Mustața. Când s-a înființat universitatea, în 1875, biblioteca avea 15 544 volume. În 1918, biblioteca deținea un fond de 230 928 volume, iar în anul 1935 - 420 140 volume. În timpul Primului Război Mondial biblioteca a activat în condiții normale. Intenția
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
DE UNDE AM PORNIT ȘI ANII UCENICIEI Am intrat în viața fizică la 6 martie 1938, fiind al cincilea copil al Anei și al lui Ion Mustață; au mai urmat după mine două surori și un frate. Doi frați și o soră au murit de mici. Ceilalți am supraviețuit războiului și vicisitudinilor vieții, mergând pe căi diferite în împărăția vieții. M-am născut la Adjudu - Vechi, un
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
prin grădinile vecinilor după fructe; nu că nu aveam acasă, dar fructele vecinilor mi se păreau adevărate trofee. Îmi venea greu sa-l desprind pe Nică din peisajul satului meu, influențat fiind, poate, că tatălui meu i se spunea Nică Mustață; poate tocmai de aceea marele povestitor a rămas pentru totdeauna în inima și în sufletul meu. Tatăl meu era fochist de locomotivă, ceea ce la timpul respectiv era o funcție înaltă. Școala de mecanici de locomotivă a făcut-o la Iași
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
sânge arab. Bunicul după mamă (numai pe el l-am cunoscut) era în acel timp primarul comunei Adjudu Vechi. Adjudu Vechi era comună deoarece cuprindea și satul Șișcani. Bunicul avea o figură luminoasă și mă impresiona cu surtucul său frumos. Mustățile mari și răsucite în sus îi dădeau un aer de mare senior. Bunicul, Sandu Munteanu a avut cinci fete, care i-au dăruit 25 de nepoți. Fiind primar în timpul războiului ne-a scos din multe nevoi și pericole. Înainte de a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Răzvan, care sunt, unul jurist, iar celălalt încă student la Farmacie. Astfel, părinții noștri au trăit să-și vadă visul împlinit și s-au bucurat de copii și de nepoți. Dumnezeu să-i odihnească în Împărăția Sa ! Soția mea, Mariana Mustață este fiica lui Dumitru și a Elenei Mitrofan. Socrul meu a fost colonel în armată, o mare personalitate a timpului său. A fost Șef de Stat Major al Regimentului din Iași, din Copou, Comandant al Centrului Militar Iași, și a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
ales de diversitatea lui, încât expedițiile erau o adevărată școală. Așa s-a format cea mai puternică școală de ichneumonologie din Europa. Profesorul Mihai Constantineanu a inițiat în studiul ichenumonidelor pe Constantin Pisică, Victor Ciochia, Ionel Petcu, Raoul Constantineanu, Gheorghe Mustață și alții. Însă profesorul Constantineanu a deschis și alte direcții de cercetare în domeniul insectelor. Prin Ionel Andriescu a deschis o direcție de cercetare spre cunoașterea suprafamiliei Chalcidoidea, prin Constantin Filipescu cercetarea Braconidelor, prin Carol Naghy cunoașterea Mutilidelor. O altă
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
cercetare a fost orientată către cunoașterea complexelor de insecte dăunătoare și dușmani lor naturali. Elena Pătrășcanu a cercetat dăunătorii livezilor de meri și dușmanii lor naturali, Mircea Varvara a urmărit dăunătorii livezilor de pruni și dușmanii lor naturali, iar Gheorghe Mustață insectele dăunătoare culturilor de legume și complexul de parazitoizi care le limitează populațiile. Astfel s-a conturat așa cum am mai afirmat, cea mai puternică școală de entomologie din România. Școala entomologică de la Iași a fost fondată de titanul zoologiei românești
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
mod magistral școala de entomologie prin cei 20 de doctori ai săi, unii dintre ei deveniți profesori universitari și continuatori ai cercetărilor entomologice. Din a treia generație de entomologi ai acestei școli fac parte profesorii Constantin Pisică, Ionel Andriescu, Gheorghe Mustață, Victor Ciochia, și alții. A patra generație este formată din doctoranzii profesorilor Constantin Pisică, Ionel Andriescu și Gheorghe Mustață. Iașul a devenit organizatorul unor conferințe naționale și internaționale de entomologie, precum și al celui de al doilea Congres Național de Biologie
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
continuatori ai cercetărilor entomologice. Din a treia generație de entomologi ai acestei școli fac parte profesorii Constantin Pisică, Ionel Andriescu, Gheorghe Mustață, Victor Ciochia, și alții. A patra generație este formată din doctoranzii profesorilor Constantin Pisică, Ionel Andriescu și Gheorghe Mustață. Iașul a devenit organizatorul unor conferințe naționale și internaționale de entomologie, precum și al celui de al doilea Congres Național de Biologie. Școala entomologică de la Iași fiind orientată către studiul entomofagilor și a folosiri lor în combaterea biologică a organizat până
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
acestora. Pentru a veni în sprijinul celor care cercetează afidele și complexele de entomofagi care le limitează populațiile am publicat lucrarea Afide dăunătoare și complexul de parazitoizi care le limitează populațiile. Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural, împreună cu Mariana Mustață și Maniu Călin. Pot aprecia că în acest domeniu am reușit să inițiez formarea unei școli de entomologi. A fost elaborată și susținută o teză de doctorat, de către Carmen Prelipcean privind complexul de entomofagi care controlează populațiile de Aphis fabae
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
transferul Stațiunii. A fost o victorie pe care am sărbătorit-o la Universitate, dar și în cabinetul directorului Mihai Dulică, pe care îl voi păstra în suflet până în ultima clipă a vieții. Dăduse dispoziție ca atunci când vine la direcție profesorul Mustață de la Iași să fie primit imediat. Transferul fiind asigurat a urmat preluarea Stațiunii. Aici au apărut mari greutăți. Cei de la SERUN ne-au rugat să-i păsuim până în decembrie, pentru a putea să-și amenajeze noul sediu. Au stat până în
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și al lui British Council. De la Departamentul de Oceanologie al Universității din Southampton au participat la expediție: prof.dr.Paul Riddy - geofizician, prof.dr. John Williams - planctonolog, prof.dr. Martin Sheader - bentolog. De la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au participat: - prof.dr. Gheorghe Mustață - directorul Stațiunii, cercet.pr. gr. III Iulian Trandafirescu, asist. Cercet. Victor Surugiu, asist. Cercet. Cristina Pălici, asist. Mircea Nicoară. Aplicația s-a desfășurat în perioada 24 sept. - 5 oct. 1995 în complexul lagunar Razelm-Sinoe și pe litoralul românesc al Mării Negre
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
doritor de un astfel de curs. Am început să-l concep și să-l redactez cu entuziasm. Aveam suficientă literatură românească și străină. Mi-a trebuit aproape un deceniu să pot verifica și să cizelez, manuscrisul, împreună cu soția mea, Mariana Mustață și chiar cu fiul meu Georgian-Tiberiu Mustață, medicinist dar și interesat de filozofie și evoluție. A fost și este cursul vieții mele. Așa se face că am publicat mai multe cărți despre evoluție. După ieșirea la pensie a domnișoarei șef
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
început să-l concep și să-l redactez cu entuziasm. Aveam suficientă literatură românească și străină. Mi-a trebuit aproape un deceniu să pot verifica și să cizelez, manuscrisul, împreună cu soția mea, Mariana Mustață și chiar cu fiul meu Georgian-Tiberiu Mustață, medicinist dar și interesat de filozofie și evoluție. A fost și este cursul vieții mele. Așa se face că am publicat mai multe cărți despre evoluție. După ieșirea la pensie a domnișoarei șef de lucrări dr. Taisia Boișteanu a rămas
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
taxonomie asupra familiei Ichneumonidae, subfamilia Mesochorinae. În acest domeniu am realizat următoarele: - Am publicat împreună cu prof.dr. Mihai I. Constantineanu volumul din Fauna României, cu subfamilia Mesochorinae (1982): + am descris pentru prima dată în știință următoarele specii: Astiphromma interstitialis Constantineanu et Mustață Mesochorus altissimus Constantineanu et Mustață Hemiteles moldavicus Constantineanu et Mustață Nepiera moldavica Constantineanu et Mustață + semnalăm pentru prima dată în știință femela la speciile: Pimpla turionellae L. Mesochorus femoralis Brisch. Mesochorus gracilis Brisch. Mesochorus palipes Brisch. Astiphromma nigriceps Brisch. + semnalăm
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Mesochorinae. În acest domeniu am realizat următoarele: - Am publicat împreună cu prof.dr. Mihai I. Constantineanu volumul din Fauna României, cu subfamilia Mesochorinae (1982): + am descris pentru prima dată în știință următoarele specii: Astiphromma interstitialis Constantineanu et Mustață Mesochorus altissimus Constantineanu et Mustață Hemiteles moldavicus Constantineanu et Mustață Nepiera moldavica Constantineanu et Mustață + semnalăm pentru prima dată în știință femela la speciile: Pimpla turionellae L. Mesochorus femoralis Brisch. Mesochorus gracilis Brisch. Mesochorus palipes Brisch. Astiphromma nigriceps Brisch. + semnalăm 77 de specii noi pentru
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
realizat următoarele: - Am publicat împreună cu prof.dr. Mihai I. Constantineanu volumul din Fauna României, cu subfamilia Mesochorinae (1982): + am descris pentru prima dată în știință următoarele specii: Astiphromma interstitialis Constantineanu et Mustață Mesochorus altissimus Constantineanu et Mustață Hemiteles moldavicus Constantineanu et Mustață Nepiera moldavica Constantineanu et Mustață + semnalăm pentru prima dată în știință femela la speciile: Pimpla turionellae L. Mesochorus femoralis Brisch. Mesochorus gracilis Brisch. Mesochorus palipes Brisch. Astiphromma nigriceps Brisch. + semnalăm 77 de specii noi pentru știință; + semnalăm pentru prima dată
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
prof.dr. Mihai I. Constantineanu volumul din Fauna României, cu subfamilia Mesochorinae (1982): + am descris pentru prima dată în știință următoarele specii: Astiphromma interstitialis Constantineanu et Mustață Mesochorus altissimus Constantineanu et Mustață Hemiteles moldavicus Constantineanu et Mustață Nepiera moldavica Constantineanu et Mustață + semnalăm pentru prima dată în știință femela la speciile: Pimpla turionellae L. Mesochorus femoralis Brisch. Mesochorus gracilis Brisch. Mesochorus palipes Brisch. Astiphromma nigriceps Brisch. + semnalăm 77 de specii noi pentru știință; + semnalăm pentru prima dată în știință peste 50 de
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
parazitoizi care le controlează populațiile; + sunt prezentate pentru prima dată în știință 45 de relații noi între speciile galigene și speciile parazitoide. Lucrări de evoluție și de evoluționism Îmi face o deosebită plăcere să conturez imaginea domnului Prof. univ.dr. Gheorghe Mustață, la aniversarea a 75 de ani de viață, închinată cercetării științifice. Sărbătoritul, pe data de 6 martie a anului 1938, vedea lumina zilei. Mai târziu, în 1962, a absolvit Facultatea de Biologie - Geografie, specializarea Zoologie la Universitatea „Al.I.Cuza
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
absolvit Facultatea de Biologie - Geografie, specializarea Zoologie la Universitatea „Al.I.Cuza” Iași, iar în anul 1974, a obținut doctoratul în biologie, cu teza „Insecte parazite în insectele dăunătoare culturilor de legume din Moldova.” Activitatea didactică a domnului prof. Gheorghe Mustață traversează mai multe etape astfel: preparator 1962-1964, șef de laborator 1964-1968, asistent 1968-1971, șef de lucrări 1971-1991, conferențiar 1991-1993, profesor universitar din 1993, decan 2001-2005, cancelar al Senatului Universității 1996-2000 și 2004-2005. Domnia Sa are, de asemenea, o bogată activitate științifică
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
să-l cunosc și mai bine, să lucrăm împreună pe tărâm didactic și social-politic, să-i urmăresc îndeaproape evoluția profesională, urcând toate treptele ierarhiei universitare, până la cea de profesor titular, conducător de doctorat, șef al Laboratorului de Hidrobiologie. Profesorul Gh. Mustață este un strălucit reprezentant al Școlii ieșene de Entomologie, continuator al operei marilor înaintași din acest captivant domeniu al biologiei animale, profesorii Ioan Borcea și Mihai Constantineanu, despre care a scris pagini de o rară frumusețe și le-a dedicat
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
îndelungată experiență în cercetare; sunt cărți scrise cu multă acuratețe, care trădează, totodată, talentul de scriitor înzestrat cu har, omul cu o cultură enciclopedică, pasionat de literatură și artă, filosofie și istorie religiilor. Cursurile și conferințele ținute de profesorul Gh. Mustață sunt captivante, plăcute, pline de miez, nuanțate, cu o dicție rar întâlnită; omul pe care îl sărbătorim este un neîntrecut orator, un neobosit căutător de noutăți, pe care știe să le selecteze și să le transmită ca nimeni altul. În
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
nuanțate, cu o dicție rar întâlnită; omul pe care îl sărbătorim este un neîntrecut orator, un neobosit căutător de noutăți, pe care știe să le selecteze și să le transmită ca nimeni altul. În plus, ca puțini alții, profesorul Gh. Mustață a scris și scrie despre înaintași, despre biologi români și străini, medalioanele publicate de el înscriindu-se în istoria biologiei ieșene; toate sunt scrise cu multă căldură sufletească, cu respectul avut față de profesorii și colegii de breaslă. Nu pot să
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]