4,047 matches
-
istorie a ideilor politice nu a încetat, de mai multe generații, să suscite lucrări frumoase și temeinice. Dincolo de diversitatea lor, dincolo de sistemele de valori, de referințele și interpretările cărora li se alătură, acestea prezintă totuși o constantă ciudată: o încăpățînată neîncredere în imaginar. Cu numai cîteva excepții, și aceste excepții sînt recente, toate tind să restrângă investigația doar la domeniul gîndirii organizate, rațional construite, logic conduse. Moștenire fără îndoială a acestei priorități pe care de aproape trei secole civilizația occidentală o
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
stricte, a virtuților muncii, a prevederii și a economisirii. Statul trebuie administrat conform acelorași principii și acelorași reguli ca și o întreprindere privată, respectarea contractelor și grija pentru balanța de plăți constituie criteriile fundamentale ale bunei gestionări. Ponderația, "simțul măsurii", neîncrederea față de excesele ideologice și față de aventurieri, acestea sînt însușirile prin care sînt recunoscuți în fruntea afacerilor publice "marii gospodari", preferați de vechile noastre manuale școlare, înscriși în tradiția unor Sully, Colbert sau Poincaré. De aici, în legenda despre Pinay și
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acestea sînt însușirile prin care sînt recunoscuți în fruntea afacerilor publice "marii gospodari", preferați de vechile noastre manuale școlare, înscriși în tradiția unor Sully, Colbert sau Poincaré. De aici, în legenda despre Pinay și interesul hotărîtor acordat coșului familiei: în contrast cu neîncrederea în dosare, "Paris-Match" atribuie noului președinte al Consiliului "o memorie de gospodină în ceea ce privește costul unui kilogram sau al livrei de carne, de unt, de spanac". De aici și importanța acordată riscurilor monetare: prima sarcină încredințată lui Pinay este aceea a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
listă de principii care conduc, în mod logic, la conturarea imaginii ideale a unei economii strict incluse în ea însăși, în care pînă și nevoile de bază pot fi asigurate "fără vînzare și fără trafic". Conduce, de asemenea, la o neîncredere totală chiar în însemnele monetare și în utilizarea lor. Într-o națiune corsicană independentă, pe care Saint-Just vrea s-o înzestreze cu instituții înțelepte, e de dorit ca schimburile "să se facă în natură și fără valori intermediare": astfel se
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ea sapă între ele o prăpastie. O aceeași temă întîlnim la Joseph de Maistre, văzută dintr-o perspectivă istorică mai largă, de mai de sus. În acest caz (consecință a istoriei trăite în perioada Revoluției și a Imperiului) importantă este neîncrederea încăpățînată pe care Maistre o arată față de orice fel de putere politică. Contează mai puțin cauza și natura acestei neîncrederi: orice putere temporară îi apare ca fiind machiavelică: nici una nu poate evita violența, disprețul față de normele elementare ale moralei; întotdeauna
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
largă, de mai de sus. În acest caz (consecință a istoriei trăite în perioada Revoluției și a Imperiului) importantă este neîncrederea încăpățînată pe care Maistre o arată față de orice fel de putere politică. Contează mai puțin cauza și natura acestei neîncrederi: orice putere temporară îi apare ca fiind machiavelică: nici una nu poate evita violența, disprețul față de normele elementare ale moralei; întotdeauna, în acest caz, voința de putere constituie o amenințare continuă la adresa oamenilor și a cerințelor conștiinței lor. "Ce nenorocire ar
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Chiar această precizare ne arată că cercetările efectuate de mulți dintre entuziaștii reprezentanți ai "pedagogiei experimentale" aveau mai mult un caracter de psihologie pedagogică decît de pedagogie. Nu de puține ori, această limitare la cercetările psihologice era o consecință a neîncrederii pe care pedologia o manifesta față de puterea educației. Lacunele "noii pedagogii" au devenit evidente la puțin timp după apariția sa pe scena istoriei. Rezultatele cercetărilor de pedagogie experimentală erau fragmentare, eclectice; le lipsea mai ales o concepție filosofică în stare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la obiectivele educative (uzină, muzeu, bibliotecă etc.); dreptul fiecăruia de a preda; toți cei care vor să ofere altora ceea ce ei știu, să-i poată întîlni pe cei ce vor să învețe de la ei (în repetate rînduri Illich își exprimă neîncrederea în educatorii profesioniști; după opinia sa, orice tînăr, sumar instruit, poate fi un foarte bun profesor!); dreptul de întrunire, care presupune libertatea de a participa sau nu la "întrunirile" de la școală. (Acesta este, de altfel, elementul principal al "deșcolarizării"); dreptul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mediu îl constituie relațiile dintre oameni, iar aceste relații se caracterizează prin nondirectivitate prin renunțarea de către educator, de bună voie, la orice normă, directivă și putere, el devenind unul din membrii grupului. Întîlnim la reprezentanții acestei orientări pedagogice o totală neîncredere în contribuția școlii "directive" la dezvoltarea personalității umane, înverșunarea cu care M. Lobrot scrie despre neputința școlii de a cultiva aspirațiile culturale ne amintește de verbul incisiv al lui Ivan Illich. Marile personalități, ca Rousseau, Balzac apreciază el datorează capacitatea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de unde și numele, nu prea fericit, de "logică a contradicției" și că presupunea riscul unor alunecări semantice fără sfîrșit. În plus, teama viscerală de introducere a noțiunii de "terț inclus", cu rezonanțele sale magice, nu a făcut decît să sporească neîncrederea față de o asemenea logică: cum să concepi un terț unificator al lui A și non-A ? Nu se poate afirma că formalismul axiomatic al lui Lupasco este per se o logică cuantică, în sensul că poate fi aplicat direct inferențelor
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fizic prelungit și constant, sunt datorate endorfinelor (hormoni eliberați în organism în urma efortului fizic). Acești Dan Iulian Alexe 16 hormoni „modifică” în sens pozitiv multe procese și funcții interne, reușind să combată cu succes stările de neliniște, anxietate, iritabilitate, oboseală, neîncredere în sine și frustrare. Pentru a accentua încă o dată efectele determinate de relația practicarea joggingului endorfine activitate psihică îmbunătățită, evidențiem în cadrul acestui subcapitol cercetarea efectuată de specialiști ai Universității Tehnice din München și ai Universității din Bonn, cercetare amintită și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
am îndurat, fiindcă am permis să se experimenteze utopii pe seama noastră, e timpul să spunem nu oricărui voluntarism politic, indiferent de circumstanțele aduse în sprijin. Cine pretinde că alternativa formulei actuale, unica alternativă, nu poate fi decât haosul, manifestă o neîncredere exagerată în virtuțile politice ale acestui popor. S-a putut vedea în zilele revoluției și după aceea (dar s-a terminat revoluția, oare?) că de asemenea virtuți n-au dus lipsă nici cei mai tineri. Momentul actual invită la dialog
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sfat, dialog. Nu e de crezut că locuitorii din Transilvania, indiferent de origine etnică, nu mai dispun de resurse pentru dialogul necesar în asemenea circumstanțe și totdeauna. Fără dialog, justa măsură în aprecierea situației nu poate exista, suspiciunile se înmulțesc, neîncrederea se instalează între părți, buna judecată se întunecă. Cum să nu te gândești la terifianta imagine din tabloul lui Goya? Opinia, II (26 martie 1990) p. 1, 2 PRO MEMORIA Ne-a fost dat să regăsim ritmul lumii la un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la popoarele prea chinuite "se formează un fel de carapace spirituală, în care sufletul se refugiază spre a se păstra intact. Observatorul superficial vede numai carapacea pietroasă și inertă: în specie, fatalismul, insensibilitatea la nevoile unei vieți mai omenești, tradiționalismul, neîncrederea față de orice om sau lucru nou, asprimea și necioplirea în diferite manifestări individual-sociale. Dar observatorul răbdător, care stă și așteaptă să iasă din scoica colțuroasă adevăratul organism adăpostit înăuntru, are bucuria de a vedea o ființă foarte fin, complicat, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
din literatura și știința creată de reprezentanții diferitelor minorități cari trăiesc în România. Învățații și artiștii lor să fie aleși, onorific, spre a le demonstra stima și prețuirea noastră, în diferitele societăți științifice, literare și artistice general românești și la neîncrederea lor să se răspundă cu cea mai larg omenească înțelegere și cel mai distins cavalerism, în conștiința tăriei noastre indiscutabile. Dar mai mult ca toate acestea, insista savantul român, noi, învățătorii de toate gradele suntem datori cu ceva foarte modest
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai departe. Publicul nu va avea nici o bănuială. Toate ziarele editate de noi vor fi în aparență cu tendințele și opiniile cele mai opuse, fapt care va naște încrederea în ele și va atrage spre ele pe adversarii noștri, fără neîncredere; ei vor cădea în cursă și vor fiinofensivi. Organele cu caracter oficial vor fi în primul plan. Ele vor veghea totdeauna asupra intereselor noastre, de aceea influența lor va fi aproape nulă. În planul al doilea vor fi oficioasele, a
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
credințe locale și nu au fost cauzate (doar) de un deficit de informație. De pildă, „zvonul cu vitele” exprima mai mult decât faptul că ar fi „ceva în neregulă cu acești bani”/lipsa de familiaritate cu ideea de „credit nerambursabil”: neîncrederea în instituția care finanțează și poate chiar credința că nu se pot obține bani decât prin muncă „productivă”. Rolul facilitatorului a fost de a-i determina pe membrii comunităților locale să creadă în competiție, în alocarea onestă a granturilor (și
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
suplimentare celor deja existente la supervizați și urmărește îndeaproape gradul de motivare al supervizaților, conștientizându-le acestora nevoile și interesele. În dezvoltarea comunitară, supervizarea este percepută de unii beneficiari ca o activitate de supraveghere strictă și la limită, ca o neîncredere a finanțatorului în competența și onestitatea responsabililor cu implementarea proiectelor în comunitate. („Suntem bucuroși de banii primiți, dar cu verificările și cu regulile astea ne pare rău câteodată că ne-am pus la treabă și parcă mereu suntem priviți cu
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a finanțatorului în competența și onestitatea responsabililor cu implementarea proiectelor în comunitate. („Suntem bucuroși de banii primiți, dar cu verificările și cu regulile astea ne pare rău câteodată că ne-am pus la treabă și parcă mereu suntem priviți cu neîncredere” - I.M., proiect Sapard, Poiana Teiului, județul Neamț). Un mai mare accent pe acțiunile de suport în supervizare și un stil colaborativ în relația cu comunitatea este o primă regulă practică pe care o putem desprinde din analiza ideilor generale referitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
calitate a implementării, supervizarea convențională are certe avantaje, dar, în forma ei pură, ea nu poate să facă față exigențelor participative ale dezvoltării comunitare. Lipsa implicării și participării membrilor în procesul de supervizare poate duce la apariția unor fenomene de neîncredere și suspiciune și, mai ales, poate genera neparticipare la întreținerea și continuarea proiectului comunitar după închiderea finanțării. Ca în foarte multe alte situații, o variantă de mijloc care să combine ambele tipuri ar părea cea mai bună soluție. În practica
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
preponderent din fonduri externe, majoritatea cu caracter pilot, nu existau demersuri la nivel național destinate susținerii directe, prin infuzie de fonduri, a dezvoltării locale în zonele sărace. Pe fondul acestui gol de intervenție, pe de o parte, și în contextul neîncrederii finanțatorilor externi în capacitatea instituțiilor existente de a aplica un model de intervenție capabil să asigure transferul rapid de fonduri către comunități, cu un nivel redus de birocrație, Guvernul și, la propunerea acestuia, Parlamentul au decis crearea prin lege a
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și filozofia organizației. Pe de altă parte, numai o organizație nouă, cu metode și instrumente noi, dedicată obiectivului, lipsită de orice fel de implicare politică, cu vizibilitate la nivelul individului, putea să construiască încredere și „capital social” în privința pasivității și neîncrederii comunităților sărace, putea să impună un model nou, purtând cu modestie girul inițiatorilor săi. Etapa conștiinței de sine Istoria arată că atât începuturile, cât și sfârșiturile sunt dificile. Construcția instituțională cere timp și resurse; ea implică împărtășirea în cadrul organizației a
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
moral pe călugării care au făcut parte din fostele ordine catolice, încurajându-i în menținerea concepțiilor și ideilor sale; preocupări de a crea grupări disidente în cadrul unor culte legale care să fie folosite împotriva politicii statului nostru, pentru a crea neîncredere și dezordine, pentru a afecta ordinea și liniștea publică. Această formă de activitate s-a constatat mai ales în rândul cultelor neoprotestante, dar nu numai în rândul acestora. [...] în cadrul cultului „Adventist de ziua a șaptea”, sub influența acțiunilor unor emisari
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
aceasta schimbă contextele. Ceea ce previzionăm ar fi doar că se va schimba situația, iar când spunem asta s-ar putea să coincidă cu realitatea sau să nu coincidă. Opțiunea pentru incertitudine pare mai degrabă să fie o atitudine derivată din neîncrederea în capacitatea Științei Economice, așa cum ni se sugerează în legătură cu funcția ei predictivă. Dar incertitudinea nu are cum să fie nici argument irefutabil, nici scuză serioasă, ci ea este o cale pe care Economia configurează situațiile specifice (contextele) în acord cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cu divinitatea, contribuie la îmbogățirea și nuanțarea acestui "sistem de simboluri". Principiul care stătea la baza consultării prezicătorilor în Antichitate era organizarea și armonizarea vieții sociale cu voința divină. Scopul, probabil, era crearea unei armonii universale. Cicero, deși își manifestă neîncrederea în arta magilor caldeeni în tratatul Tusculanae disputationes, sfârșește prin a acredita divinația în De legibus: "De vreme ce acceptăm că zeii există și că rațiunea lor guvernează lumea, că bunăvoința lor poartă de grijă neamului omenesc și că ei pot să
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]