4,922 matches
-
tuturor segmentelor recoltate. Intensitatea reacției a fost slabă în două cazuri și moderată în 6 cazuri (tabelul 45). Sub raportul distribuției, colagenul tip IV a fost identificat la nivelul membranei bazale endoteliale, dar și în tunica medie, în jurul celulelor musculare netede. 7.3.3.2. EXPRESIA COLAGENULUI ȘI A LAMININEI ÎN BOALA VARICOASĂ - VARICE COMPLICATE - STADIUL CEAP 4-6 Pentru toate cele 5 cazuri investigate, la nivelul tuturor segmentelor recoltate, reacțiile imunohistochimice pentru colagenul tip I au fost pozitive, de intensitate crescută
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tip III - pozitive, de intensitate scăzută (tabel 47). Distribuția componentei colagenice tip I și, respectiv, tip III a fost identificată la nivelul tuturor celor 3 tunici, fiind însă în mod evident mai pronunțată la nivelul tunicii medii, printre celulele musculare netede. Reacțiile imunohistochimice pentru colagenul tip II au fost negative în toate cele 8 cazuri (tabel 47). Reacțiile imunohistochimice pentru colagenul tip IV au fost pozitive, de intensitate moderată, în toate cele 5 cazuri, la nivelul tuturor segmentelor recoltate (tabel 48
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
toate cele 5 cazuri, la nivelul tuturor segmentelor recoltate (tabel 48). Sub raportul distribuției la nivelul celor 3 tunici, colagenul tip IV a prezentat localizări similare sublotului 1, respectiv în membrana bazală endotelială și în membranele bazale adiacente fibrelor musculare netede. Reacțiile imunohistochimice pentru laminină au fost pozitive, în toate cele 5 cazuri, la nivelul tuturor segmentelor recoltate (tabel 49). Intensitatea reacției imunohistochimice a fost crescută și, respectiv, moderată în crosă, vena safenă internă și pachet varicos, și moderată la nivelul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pachet varicos, și moderată la nivelul venelor perforante. Sub raportul localizării, laminina a fost prezentă nu numai în tunica intimă (cu distribuție continuă, în terioriul membranei bazale endoteliale), cât și în tunica medie (cu distribuție neomogenă, fie tapetând celulele musculare netede, fie dispersat în matricea extracelulară care a separat componenta musculară). Imaginile următoare ilustrează în mod sugestiv prezența diferitelor tipuri de colagen și a lamininei, la nivelul peretelui venos (fig. 129-137). 7.3.4. DISCUȚII • Profilul colagenic Colagenul joacă un rol
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a întregului perete venos. Consecutiv, ar fi benefic să putem aprecia / evalua concentrația de colagen și elastină ca un index pentru conținutul general. În paralel cu creșterea cantității de colagen, media venelor varicoase este caracterizată prin hiperproliferare de celule musculare netede, cu o distrugere a structurii și o dezorganizare a proteinelor de matrice extracelulară (Stücker et al., 2000, Badier Commander et al., 2001). Toate aceste elemente morfologice susțin alterările remodelării tisulare, caracteristice venelor varicoase (Maurel et al., 1990, Waksman et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
I cu colagenul III și, posibil, colagenul V determină scăderea diametrului fibrilar și creșterea extensibilității (Notbohm et al., 1993, Fleischmayer et al., 1990, Birk et al., 1990). Echilibrul între rigiditate și elasticitate este dat de formarea, de către de celulele musculare netede din tunica medie, de colagen heterotipic I, III, și V. Venele varicoase și venele potențial varicoase conțin mai mult colagen I și III decât venele normale (Maurel et al., 1990). În venele varicoase se înregistrează o creștere în sinteza totală
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
mult colagen I și III decât venele normale (Maurel et al., 1990). În venele varicoase se înregistrează o creștere în sinteza totală de colagen I și o scădere în sinteza totală de colagen III, confirmată în culturi de celule musculare netede (Sansilvestri-Morel et al., 1998, Sansilvestri-Morel et al., 2001) și în fragmente tisulare (Waksman et al., 1997, Sansilvestri-Morel et al., 2001). Astfel, rezultă un raport înalt colagen III - colagen I + III, iar orice modificare a acestui raport reduce elasticitatea (Waksman et
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Parry, 1988). În boala varicoasă, scăderea colagenul III determină o distensibilitate exagerată a venelor, cu rezultat în creșterea volumului și scăderea elasticității. Deoarece alterarea remodelării tisulare observată în venele varicoase poate fi reprodusă în cultură celulară, demonstrând că celulele musculare netede mențin anomaliile din venele varicoase, a fost emisă ipoteza conform căreia o modificare genetică a acestor celule determină reducerea sintezei de colagen III, în paralel cu supraproducția și supraexpresia de colagen I (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Această ipoteză a fost
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
emisă ipoteza conform căreia o modificare genetică a acestor celule determină reducerea sintezei de colagen III, în paralel cu supraproducția și supraexpresia de colagen I (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Această ipoteză a fost însă infirmată deoarece, la nivelul celulelor musculare netede din venele varicoase stabilitatea și funcționalitatrea ARNm pentru colagenul III nu este afectată. Colagenul III nu este degradat în interiorul celulei prin mecanism care implică proteaze, el este normal maturat și secretat în exteriorul celulei, fiind ulterior degradat extracelular printr-un
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tip de colagen nefibrilar atât la nivelul intimei, cât și al tunicii medii. Dată fiind calitatea de component major al membranelor bazale, identificarea imunohistochimică a permis evaluarea continuității membranei bazale care susține endoteliul și a modului în care celulele musculare netede sunt separate prin componenta colagenică, aspectul compact al tunicii medii fiind înlocuit de un pattern fragmentat, prezent în principal la nivelul crosei safenei și al venei safene interne. • Profilul lamininic Revista literaturii în contextul laminină - boală varicoasă include 11 studii
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
von Willebrand), CD31 (PECAM-1), CD34, CD105, Tie (Liekens et al., 2001), precum și anticorpi care pot evidenția molecule implicate în fiziologia și fiziopatologia circulației - de exemplu oxidul nitric (NO) care contribuie la homeostazia vasculară, prin vasodilatație, inhibarea proliferării și contracției musculaturii netede, a agregării plachetare și a adeziunii leucocitare la endoteliu (Dessy, Ferron, 2004), dar aceștia nu au fost utilizați în contextul studiilor de morfologie dedicate bolii varicoase. În venele varicoase, intervenția VEGF (eng. Vascular Endothelial Growth Factor - factorul de creștere endotelial
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al., 2001), precum și diferențe legate de nivelul de exprimare și localizarea MMPs și TIMPs în teritorii venoase diferite (Woodside et al., 2003) Conform datelor din literatură, intervenția MMPs în degradarea componentelor matriciale (colagen, elastină, fibronectină, laminină) sintetizate de celulele musculare netede și de fibroblaste este extrem de variabilă (Borden, Heller, 1997), astfel încât nu este stabilit încă un pattern. În acest context, obiectivul urmărit a fost reprezentat de investigarea expresiei MMPs și TIMPs în venele varicoase corespondente stadiilor CEAP 2-3 (varice simple) și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
distale ale venelor varicoase (Shireman et al., 1996, Gillespie et al., 2002). Alte diferențe au fost obținute între distribuția MMP-1 și MMP-9 (Woodside et al, 2003), venele normale și cele varicoase exprimând ambele MMPs la nivelul celulelor endoteliale, celulelor musculare netede și fibroblastelor, dar reacția endotelială la nivelul microvaselor adventiceale, în venele normale, fiind mai puternică, sub raport calitativ și cantitativ. Activatorii plasminogenului par a juca un rol important în activarea MMPs, ceea ce duce la fibroză la nivelul peretelui venos și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
componentelor normale, este asociată cu dezechibrul procesului apoptotic (Ascher et al., 2000, Ascher et al., 2001, Bujan et al., 2000, Urbanek et al., 2004, Ducasse et al., 2005). Apoptoza a fost analizată la nivelul populațiilor celulare endoteliale, inflamatorii și musculare netede, datele obținute indicând că modificările celulelor musculare netede, în context apoptotic, sunt importante pentru arhitectura și tonusul venos. Trecerea în revistă a literaturii dedicate acestui subiect relevă însă faptul că sunt puține date despre rolul morții celulare programate în leziunile
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Ascher et al., 2000, Ascher et al., 2001, Bujan et al., 2000, Urbanek et al., 2004, Ducasse et al., 2005). Apoptoza a fost analizată la nivelul populațiilor celulare endoteliale, inflamatorii și musculare netede, datele obținute indicând că modificările celulelor musculare netede, în context apoptotic, sunt importante pentru arhitectura și tonusul venos. Trecerea în revistă a literaturii dedicate acestui subiect relevă însă faptul că sunt puține date despre rolul morții celulare programate în leziunile peretelui venei varicoase. Pornind de la datele existente în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
literaturii dedicate acestui subiect relevă însă faptul că sunt puține date despre rolul morții celulare programate în leziunile peretelui venei varicoase. Pornind de la datele existente în literatură, obiectivul urmărit a fost reprezentat de investigarea activității apoptotice la nivelul celulelor musculare netede din tunica medie a peretelui venos. Trebuie menționat faptul că am considerat relevantă exclusiv analiza profilului pro apoptotic, în condițiile în care fluxul principal de publicații nu raportează diferențe între profilul anti-apoptotic al venelor normale și al celor varicoase. 7
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Consecutiv, aceste rezultate susțin ipoteza inhibării procesului de moarte celulară programată în boala varicoasă, ca verigă de legătură spre transformarea de tip fibros. Culturile celulare din venele varicoase au demonstrat că principalele componente ale peretelui venos, și anume celulele musculare netede localizate în medie, își modifică, prin schimbări ale ciclului celular, fenotipul contractil normal în fenotip secretor (Jurokova et al., 1982). Acest fapt conduce la o degenerare de tip fibros, caracterizată prin dezorganizarea arhitecturii și distribuției fibrelor de colagen (mai numeroase
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
prostaciclină, tromboxan A, citokine), a căror prezență poate fi corelată, inclusiv prin capacitatea de a regla expresia moleculelor de adeziune celulară (Meng et al., 1995), cu modificările histologice din peretele venelor varicoase: îngroșarea intimei, fibroza mediei, scăderea cantității de mușchi neted și formarea de trombi (Yamada et al., 1996). Histamina crește permeabilitatea vasculară locală și proliferarea celulelor musculare netede, contribuind la îngroșarea intimei. Triptaza intervine în lezarea vasculară locală, rolul său în slăbirea peretelui vascular fiind asociat cu formarea varicelor. Pentru
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de adeziune celulară (Meng et al., 1995), cu modificările histologice din peretele venelor varicoase: îngroșarea intimei, fibroza mediei, scăderea cantității de mușchi neted și formarea de trombi (Yamada et al., 1996). Histamina crește permeabilitatea vasculară locală și proliferarea celulelor musculare netede, contribuind la îngroșarea intimei. Triptaza intervine în lezarea vasculară locală, rolul său în slăbirea peretelui vascular fiind asociat cu formarea varicelor. Pentru boala varicoasă, mastocitele au fost studiate inițial, în anii 90, în contextul leziunilor tegumentare din cadrul insuficienței venoase cronice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
7.8.3.1. EXPRESIA POPULAȚIEI LIMFOCITARE T ÎN BOALA VARICOASĂ VARICE SIMPLE - STADIUL CEAP 2 3 Examenul calitativ a evidențiat prezența limfocitelor T4 și T8 la nivelul tunicii medii, cu localizare difuză în interiorul componentei colagenice care separă celulele musculare netede. Examenul cantitativ a relevat, pe ansamblul celor 8 cazuri analizate, o valoare medie de 25,67 limfocite T4, și 10,60 limfocite T8 (tabel 55). 7.8.3.2. EXPRESIA POPULAȚIEI LIMFOCITARE ÎN BOALA VARICOASĂ VARICE COMPLICATE - STADIUL CEAP 4-6
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
structura peretelui venos (intima, media, adventicea) fie individual, fie în ansamblu. În acest context, am considerat oportun să sintetizăm, ca punct de plecare, datele referitoare la caracteristicile endoteliului, ale matricei extracelulare fibrilare (colagen, elastină) și nefibrilare și ale celulelor musculare netede. La nivelul intimei venelor varicoase, comparativ cu cele normale, sunt identificate următoarele modificări: (i) plierea, invaginarea, fragmentarea și detașarea endoteliului, dezintegrarea țesutului conjunctiv subendotelial și a laminei elastice interne creșterea numărului faldurilor intimale, în paralel cu creșterea diametrului lumenului, determinând
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și a laminei elastice interne creșterea numărului faldurilor intimale, în paralel cu creșterea diametrului lumenului, determinând creșterea ariei de secțiune (Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007); (ii) hipertrofie, prin creșterea conținutului de colagen din intimă și migrarea celulelor musculare netede din medie spre intimă (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007). Leziunile rezultă, cel mai probabil, din cauza stazei venoase care determină hipoxie intimală, afectând endoteliul și inițiind mecanisme compensatorii care conduc la modificările degenerative colagenice și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
din cauza stazei venoase care determină hipoxie intimală, afectând endoteliul și inițiind mecanisme compensatorii care conduc la modificările degenerative colagenice și musculare (Coleridge Smith, 1997, Elsharawy et al., 2007). La nivelul mediei, examenul electronomicroscopic pune în evidență: (i) transformarea celulelor musculare netede, prin apariția potențialul fagocitic, prin transformarea fenotipului contractil în fenotip secretor și, posibil, prin creșterea conținutul intracelular de apă care conduce la modificări hipertrofice, și nu hiperplazice (Kockx et al., 1998, Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004, Elsharawy et
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Jurukova, Milenkov, 1982, Venturi et al., 1996, Maurel et al., 1990, Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004, Elsharawy et al., 2007); (iii) atrofia și dezorganizarea rețelei de fibre elastice, cu invaginare printre fasciculele colagenice proliferate excesiv și celulele musculare netede care își pierd caracterul coeziv (Bouissou et al., 1988, Goldman, Froneck, 1989, Wali, Eid, 2001). Din trecerea în revistă a datelor neomogene prezente în fluxul principal de publicații rezultă că nu există încă un tablou ultrastructural definit, unanim acceptat care
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în paralel cu creșterea matricei extracelulare). Examenul electrono microscopic a pus în evidență, la nivelul celulelor și al matricei extracelulare, aspecte relevante pentru a susține leziuni la nivel ultrastructural (tabelul 58). La nivelul intimei au fost observate leziuni endoteliale consecutive
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]