4,211 matches
-
de folosință a pământului. Pentru definirea obștii, esențiale erau munca și organizarea ei, și nu stăpânirea pământului, din moment ce existau obști fără pământ, care se deplasau sub semnul roirii sau erau așezate pe pământul stăpânit de un cneaz sau boier. Între obștea țărănească și cea primară nu era, în istoria românilor, o deosebire esențială. Prin urmare, obștea (ginta) primară (de sânge), în care fiecare familie stăpânește un lot separat (I. Nestor), se destramă pe familii și devine obște sătească (teritorială). Însă, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stăpânirea pământului, din moment ce existau obști fără pământ, care se deplasau sub semnul roirii sau erau așezate pe pământul stăpânit de un cneaz sau boier. Între obștea țărănească și cea primară nu era, în istoria românilor, o deosebire esențială. Prin urmare, obștea (ginta) primară (de sânge), în care fiecare familie stăpânește un lot separat (I. Nestor), se destramă pe familii și devine obște sătească (teritorială). Însă, în realitate, obștea la români a rămas întotdeauna gentilică, adică membrii ei erau înrudiți (rude de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cneaz sau boier. Între obștea țărănească și cea primară nu era, în istoria românilor, o deosebire esențială. Prin urmare, obștea (ginta) primară (de sânge), în care fiecare familie stăpânește un lot separat (I. Nestor), se destramă pe familii și devine obște sătească (teritorială). Însă, în realitate, obștea la români a rămas întotdeauna gentilică, adică membrii ei erau înrudiți (rude de sânge), întemeiată pe rudenie. Astfel, satele de moșneni și răzeși oameni liberi și, în general, comunitățile țărănești au, în istoria românească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și cea primară nu era, în istoria românilor, o deosebire esențială. Prin urmare, obștea (ginta) primară (de sânge), în care fiecare familie stăpânește un lot separat (I. Nestor), se destramă pe familii și devine obște sătească (teritorială). Însă, în realitate, obștea la români a rămas întotdeauna gentilică, adică membrii ei erau înrudiți (rude de sânge), întemeiată pe rudenie. Astfel, satele de moșneni și răzeși oameni liberi și, în general, comunitățile țărănești au, în istoria românească, un eponim, moșul, din care provine
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
anumite cete din el (ceata de neam). Așadar, satul românesc, în vechime, forma o uniune de sânge (frăție), o mare familie. Aceste sate aveau ca nume pluralul numelui unui strămoș conducător (întemeietor), din care proveneau toate familiile din sat. Deci, obștile țărănești erau uniuni gentilice, numele lor era cel al ginții, nu al pământului (locului-sat). Pentru ca un străin să intre în obște era necesară (obligatorie) o ceremonie de înfrățire-frăția de sânge și de cruce.11 În ceea ce privește istoricul ei, obștea exista încă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Aceste sate aveau ca nume pluralul numelui unui strămoș conducător (întemeietor), din care proveneau toate familiile din sat. Deci, obștile țărănești erau uniuni gentilice, numele lor era cel al ginții, nu al pământului (locului-sat). Pentru ca un străin să intre în obște era necesară (obligatorie) o ceremonie de înfrățire-frăția de sânge și de cruce.11 În ceea ce privește istoricul ei, obștea exista încă de pe vremea geților, o spune Horațiu, apoi Ptolemeu. La geți, spune Horațiu în Ode, recolta era comună, iar ogoarele erau nedespărțite
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sat. Deci, obștile țărănești erau uniuni gentilice, numele lor era cel al ginții, nu al pământului (locului-sat). Pentru ca un străin să intre în obște era necesară (obligatorie) o ceremonie de înfrățire-frăția de sânge și de cruce.11 În ceea ce privește istoricul ei, obștea exista încă de pe vremea geților, o spune Horațiu, apoi Ptolemeu. La geți, spune Horațiu în Ode, recolta era comună, iar ogoarele erau nedespărțite prin hotare, dar existau loturi familiale, de vreme ce cultura pământului se muta anual pe pământul obștii. Satul era
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
istoricul ei, obștea exista încă de pe vremea geților, o spune Horațiu, apoi Ptolemeu. La geți, spune Horațiu în Ode, recolta era comună, iar ogoarele erau nedespărțite prin hotare, dar existau loturi familiale, de vreme ce cultura pământului se muta anual pe pământul obștii. Satul era indicat de geți prin termenul cătun cuvânt străvechi în limba română, care la origine însemna loc întărit. Apoi, după cucerirea romană, termenul cătun a fost înlocuit cu sat, termen latin derivat din fossatum (loc întărit). Geograful grec Ptolemeu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cucerirea romană, termenul cătun a fost înlocuit cu sat, termen latin derivat din fossatum (loc întărit). Geograful grec Ptolemeu spune că Dacia este împărțită în numeroase triburi-această organizare de triburi este specifică asocierilor de sate libere și presupune existența obștilor țărănești. Stăpânirea romană în Dacia n-a însemnat predominarea sclavagismului, a muncii cu sclavi, dar nici a colonatului. De aceea, obștea țărănească a fost singura verigă de legătură între sclavagism și feudalism-aceasta explică originile feudalismului la români. Obștea s-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dacia este împărțită în numeroase triburi-această organizare de triburi este specifică asocierilor de sate libere și presupune existența obștilor țărănești. Stăpânirea romană în Dacia n-a însemnat predominarea sclavagismului, a muncii cu sclavi, dar nici a colonatului. De aceea, obștea țărănească a fost singura verigă de legătură între sclavagism și feudalism-aceasta explică originile feudalismului la români. Obștea s-a dezvoltat din perioada primară a istoriei, păstrând principalele caracteristici ale ei, iar feudalismul s-a dezvoltat (născut) direct din obștea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
existența obștilor țărănești. Stăpânirea romană în Dacia n-a însemnat predominarea sclavagismului, a muncii cu sclavi, dar nici a colonatului. De aceea, obștea țărănească a fost singura verigă de legătură între sclavagism și feudalism-aceasta explică originile feudalismului la români. Obștea s-a dezvoltat din perioada primară a istoriei, păstrând principalele caracteristici ale ei, iar feudalismul s-a dezvoltat (născut) direct din obștea primară, ca urmare a diferențierii sociale din sânul acesteia. Obștea țărănească, cu o vechime din preistorie, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
obștea țărănească a fost singura verigă de legătură între sclavagism și feudalism-aceasta explică originile feudalismului la români. Obștea s-a dezvoltat din perioada primară a istoriei, păstrând principalele caracteristici ale ei, iar feudalismul s-a dezvoltat (născut) direct din obștea primară, ca urmare a diferențierii sociale din sânul acesteia. Obștea țărănească, cu o vechime din preistorie, s-a menținut în timpul stăpânirii romane (106-275), ca și în perioada migrațiunii popoarelor (secolele III-XIII), până la nașterea feudalismului românesc, în secolul al X-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și feudalism-aceasta explică originile feudalismului la români. Obștea s-a dezvoltat din perioada primară a istoriei, păstrând principalele caracteristici ale ei, iar feudalismul s-a dezvoltat (născut) direct din obștea primară, ca urmare a diferențierii sociale din sânul acesteia. Obștea țărănească, cu o vechime din preistorie, s-a menținut în timpul stăpânirii romane (106-275), ca și în perioada migrațiunii popoarelor (secolele III-XIII), până la nașterea feudalismului românesc, în secolul al X-lea, și chiar după aceea. După retragerea stăpânirii romane din Dacia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a menținut în timpul stăpânirii romane (106-275), ca și în perioada migrațiunii popoarelor (secolele III-XIII), până la nașterea feudalismului românesc, în secolul al X-lea, și chiar după aceea. După retragerea stăpânirii romane din Dacia, populația autohtonă "nu s-a strâns în obști sătești", ci ele au continuat să dăinuie în noile condiții. Așa-numiții "deditici" din Dacia nu erau coloniști aduși aici, ci populația țărănească autohtonă din provincie, de unde existența unei țărănimi provinciale, organizată în obști. Sub romani, ca și înainte de ei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
autohtonă "nu s-a strâns în obști sătești", ci ele au continuat să dăinuie în noile condiții. Așa-numiții "deditici" din Dacia nu erau coloniști aduși aici, ci populația țărănească autohtonă din provincie, de unde existența unei țărănimi provinciale, organizată în obști. Sub romani, ca și înainte de ei, Dacia a rămas o țară de obști, care n-a cunoscut sclavagismul, nici colonatul prefeudal. După părăsirea Daciei, obștea și-a continuat în mod firesc existența ei veche de multe secole ea nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dăinuie în noile condiții. Așa-numiții "deditici" din Dacia nu erau coloniști aduși aici, ci populația țărănească autohtonă din provincie, de unde existența unei țărănimi provinciale, organizată în obști. Sub romani, ca și înainte de ei, Dacia a rămas o țară de obști, care n-a cunoscut sclavagismul, nici colonatul prefeudal. După părăsirea Daciei, obștea și-a continuat în mod firesc existența ei veche de multe secole ea nu s-ar fi menținut în evul mediu, dacă ar fi fost distrusă de stăpânirea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aduși aici, ci populația țărănească autohtonă din provincie, de unde existența unei țărănimi provinciale, organizată în obști. Sub romani, ca și înainte de ei, Dacia a rămas o țară de obști, care n-a cunoscut sclavagismul, nici colonatul prefeudal. După părăsirea Daciei, obștea și-a continuat în mod firesc existența ei veche de multe secole ea nu s-ar fi menținut în evul mediu, dacă ar fi fost distrusă de stăpânirea romană.12 Loturile familiale (delnițe) ale membrilor obștei nu sunt proprietăți ale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prefeudal. După părăsirea Daciei, obștea și-a continuat în mod firesc existența ei veche de multe secole ea nu s-ar fi menținut în evul mediu, dacă ar fi fost distrusă de stăpânirea romană.12 Loturile familiale (delnițe) ale membrilor obștei nu sunt proprietăți ale familiilor respective, deoarece ele se trag la sorți în fiecare an (în Moldova, lotul se numește jrebie, de la jreb-slavon-sorț ). Părțile folosite de o familie nu pot fi înstrăinate prin vânzare sau donație, decât cu voia întregii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nu sunt proprietăți ale familiilor respective, deoarece ele se trag la sorți în fiecare an (în Moldova, lotul se numește jrebie, de la jreb-slavon-sorț ). Părțile folosite de o familie nu pot fi înstrăinate prin vânzare sau donație, decât cu voia întregii obști. Terminologia privitoare la obște, în limba română, ce cuprinde și cuvinte relative la stăpânirea pământului, prezintă aceeași particularitate observabilă și la terminologia agricolă. Concret: un substrat străvechi daco-roman, peste care s-a depus un strat mai nou de termeni împrumutați
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
familiilor respective, deoarece ele se trag la sorți în fiecare an (în Moldova, lotul se numește jrebie, de la jreb-slavon-sorț ). Părțile folosite de o familie nu pot fi înstrăinate prin vânzare sau donație, decât cu voia întregii obști. Terminologia privitoare la obște, în limba română, ce cuprinde și cuvinte relative la stăpânirea pământului, prezintă aceeași particularitate observabilă și la terminologia agricolă. Concret: un substrat străvechi daco-roman, peste care s-a depus un strat mai nou de termeni împrumutați din slavonă și alte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de sânge. În secolul al XVI-lea, cuvântul gint este înlocuit, în cărțile bisericești, cu rod, comunitatea de sânge, seminție, cu înțelesul arhaic de descendență, moș, cuvânt de origine autohtonă illiro-tracică, cu sensul de ascendentul cel mai depărtat (vechi) al obștii, sat (în forma arhaică fsat) din latinul fossatum, loc întărit cu un șanț, din vremea când satele se apărau, cătun, termen autohton cu același înțeles ca și sat. Aceasta înseamnă că obștea țărănească la noi s-a continuat fără întrerupere
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sensul de ascendentul cel mai depărtat (vechi) al obștii, sat (în forma arhaică fsat) din latinul fossatum, loc întărit cu un șanț, din vremea când satele se apărau, cătun, termen autohton cu același înțeles ca și sat. Aceasta înseamnă că obștea țărănească la noi s-a continuat fără întrerupere, de la obștea primară (primitivă) la cea dacică, sub stăpânirea romană, și, în sfârșit, la cea din vremea migrațiilor, prefeudală, obștea clasică, ce a dăinuit o mie de ani (secolele III-XIII), până la întemeierea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în forma arhaică fsat) din latinul fossatum, loc întărit cu un șanț, din vremea când satele se apărau, cătun, termen autohton cu același înțeles ca și sat. Aceasta înseamnă că obștea țărănească la noi s-a continuat fără întrerupere, de la obștea primară (primitivă) la cea dacică, sub stăpânirea romană, și, în sfârșit, la cea din vremea migrațiilor, prefeudală, obștea clasică, ce a dăinuit o mie de ani (secolele III-XIII), până la întemeierea statelor medievale. Dar, subliniem, obștea s-a împotrivit și adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cătun, termen autohton cu același înțeles ca și sat. Aceasta înseamnă că obștea țărănească la noi s-a continuat fără întrerupere, de la obștea primară (primitivă) la cea dacică, sub stăpânirea romană, și, în sfârșit, la cea din vremea migrațiilor, prefeudală, obștea clasică, ce a dăinuit o mie de ani (secolele III-XIII), până la întemeierea statelor medievale. Dar, subliniem, obștea s-a împotrivit și adesea a reușit, chiar și după întemeierea statelor, în secolul al XIV-lea, încercărilor de supunere ale boierilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a continuat fără întrerupere, de la obștea primară (primitivă) la cea dacică, sub stăpânirea romană, și, în sfârșit, la cea din vremea migrațiilor, prefeudală, obștea clasică, ce a dăinuit o mie de ani (secolele III-XIII), până la întemeierea statelor medievale. Dar, subliniem, obștea s-a împotrivit și adesea a reușit, chiar și după întemeierea statelor, în secolul al XIV-lea, încercărilor de supunere ale boierilor și mănăstirilor.13 Structura obștii țărănești. Satul românesc medieval este rezultatul așezării unei obști, reunită prin legături de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]