3,917 matches
-
lungime: cca 4 km pe direcție nord-sud, lățime: cca 2 km pe direcție est-vest). Sarea gemă de la Ocna Dejului s-a exploatat în 2 sectoare: a) nordic (în zona Dealului Cabdic, între Dej și Ocna Dejului) b) sudic (în zona Ocna Dejului) În sectorul nordic au existat exploatări romane de suprafață (cariere) și exploatări medievale subterane (aici sunt lacurile sărate Toroc-Cabdic de 41 m adâncime și nr.1, colmatat). Începând cu Evul Mediu târziu exploatarea sării (sub forma unor camere subterane
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
au fost exploatate în cursul vremii următoarele mine (de la nord spre sud): mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Mare", mina "Ciciri", mina "Ferdinand" (mina "23 August"), mina "1 Mai", iar (cu începere din anul 1979) mina "Transilvania". În anul 1780 la Ocna Dej existau următoarele mine ogivale de sare:<br> - ""St. Josephi"" ("mina "Iosif""): 63 m adâncime, 129 m perimetru bazal.<br> - ""St. Stephani"" ("mina "Ștefan""): 42 m adâncime, 67 m perimetru bazal. În trecut, în perimetrul minelor "Iosif" și "Ștefan" s-
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
Ștefan""): 42 m adâncime, 67 m perimetru bazal. În trecut, în perimetrul minelor "Iosif" și "Ștefan" s-a străpuns incidental culcușul masivului de sare, de unde a pătruns apă în excavațiile miniere subterane, formându-se local o grotă cu apă. Despre ocnele de sare active sau inactive de la a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Ocna Dej era deschisă o singură ocnă de sare. Unele mine vechi din sectorul sudic s-au prăbușit, pe locul lor
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
culcușul masivului de sare, de unde a pătruns apă în excavațiile miniere subterane, formându-se local o grotă cu apă. Despre ocnele de sare active sau inactive de la a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Ocna Dej era deschisă o singură ocnă de sare. Unele mine vechi din sectorul sudic s-au prăbușit, pe locul lor formându-se în cursul timpului fie conuri active de surpare (mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Ciciri", mina "Ferdinand"), fie lacuri
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
pătruns apă în excavațiile miniere subterane, formându-se local o grotă cu apă. Despre ocnele de sare active sau inactive de la a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Ocna Dej era deschisă o singură ocnă de sare. Unele mine vechi din sectorul sudic s-au prăbușit, pe locul lor formându-se în cursul timpului fie conuri active de surpare (mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Ciciri", mina "Ferdinand"), fie lacuri sărate (lacul mina Mare). În prezent
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
pe locul lor formându-se în cursul timpului fie conuri active de surpare (mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Ciciri", mina "Ferdinand"), fie lacuri sărate (lacul mina Mare). În prezent mai este în funcțiune numai mina "Transilvania". Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Lacuri antroposaline s-au format pe locul unor foste exploatări de
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Lacuri antroposaline s-au format pe locul unor foste exploatări de sare surpate. a) sectorul nordic: Lacul Toroc-Cabdic și fostul Lac nr.1. b) sectorul sudic: Lacul
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
construit o biserică și o mănăstire și au așezat sub turnul bisericii statuia Sfântului Nepomuk. Cum populația de confesiune evanghelică a orașului nu lua în seamă acest sfânt, ba chiar îl ridiculiza, statuia a fost așezată pe podul din fața Porții Ocnei. Când vechea poartă s-a dărâmat, sfântul a fost îngropat sub ruinele ei. Generalul comandant contele Franz Wallis a ordonat atunci așezarea statuii în Piața Mare."" După amplasarea statuii, sibienii de confesiune luterană au încercat, în repetate rânduri, să deterioreze
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
pentru depozitarea muniției și adăpostirea trupelor. Bastionul Haller a fost construit în perioada 1551-1553, în timpul primariatului lui Peter Haller. Lucrările au fost coordonate de meșterii Peter Nürnberger și Georg Waahl. Odată cu el a fost construit și bastionul plasat la Poarta Ocnei (Cizmarilor), astăzi dispărut. Pentru a finaliza cât mai repede această construcție, Dieta Transilvaniei a impus orășenilor și țăranilor români și sași din satele învecinate să presteze muncă obligatorie și să contribuie cu bani. Cu toate acestea, țăranii și orășenii au
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]
-
Haller și Soldisch din Sibiu, precum și cetatea bastionară din Oradea (1569-1618). În a doua jumătate a secolului al XVI-lea și prima jumătate a secolului al XVII-lea au fost construite cinci bastioane și anume: Bastionul Haller, bastionul din fața Porții Ocnei (Cizmarilor), bastionul din fața Porții Turnului, bastionul din fața Porții Cisnădiei și Bastionul Soldisch. Dintre acestea, mai există doar bastioanele Haller și Soldisch. Bastionul Soldisch (al Mercenarilor) a fost construit în perioada 1622-1627, fiind ultimul dintre cele cinci bastioane (din punct de
Bastionul Soldisch () [Corola-website/Science/323943_a_325272]
-
întăririi fortificațiilor orașului, precum și o organizare mai eficientă a apărării cetății. În anul 1457, cele patru porți ale orașului au fost repartizate breslelor înstărite și bine organizate, care urmau să le apere. Poarta Turnului a fost dată breslei croitorilor, Poarta Ocnei - breslei cizmarilor, Poarta Elisabeta (sau a Gușteriței) - breslei cojocarilor, iar Poarta Cisnădiei a revenit breslei măcelarilor. În caz de asediu, această poartă urma să fie apărată de 33 de oameni. În anul 1577 s-a construit o rondelă de artilerie
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
Corneliu Onilă al Hușilor și episcopul Visarion Bălțat al Tulcii. Alături de aceștia, în soborul preoților slujitori s-au mai aflat pr. prof. dr. Nicolae D. Necula de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, arhim. Epifanie Bulancea, duhovnicul Mănăstirii „Măgura Ocnei” din județul Bacău, precum și slujitori din administrația eparhială și numeroși preoți de la parohiile învecinate în frunte cu protopopul Gheorghe Joghiu. Sfânta Liturghie a fost săvârșită pe un podium special amenajat în fața bisericii. Cu acest prilej, lăcașul de cult a primit
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
legătură pe Valea Trotușului și prin Pasul Ghimeș-Palanca era inițial avută în vedere, fără a avea însă un caracter obligatoriu. În anul 1875 antreprenorul englez George B. Crawley a primit concesiunea pentru construirea liniilor Ploiești-Predeal și de la Adjud către Târgu Ocna. El a început lucrările, dar a trebuit să le oprească în 1876, deoarece guvernul român nu reușea să facă față obligațiilor de plată. Calea ferată de la Adjud la Târgu Ocna a fost deschisă în cele din urmă în 1884. După
Calea ferată Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud () [Corola-website/Science/319884_a_321213]
-
concesiunea pentru construirea liniilor Ploiești-Predeal și de la Adjud către Târgu Ocna. El a început lucrările, dar a trebuit să le oprească în 1876, deoarece guvernul român nu reușea să facă față obligațiilor de plată. Calea ferată de la Adjud la Târgu Ocna a fost deschisă în cele din urmă în 1884. După punerea în funcțiune a căii ferate Brașov-Sfântu Gheorghe-Târgu Secuiesc în anul 1891, Regatul Ungariei - de care aparținea pe atunci Transilvania - a adresat o cerere către guvernul României, din motive strategice
Calea ferată Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud () [Corola-website/Science/319884_a_321213]
-
din motive strategice, pentru construirea unei linii de cale ferată între Transilvania și Moldova. Autoritățile ungare au sugerat o legătură prin Pasul Oituz-Brețcu. România, pe de altă parte, a venit cu proiectul unui traseu prin Pasul Ghimeș-Palanca, adică de la Târgu Ocna, și a propus realizarea acestuia. Construirea acestui traseu feroviar prezenta cerințe tehnice de nivel înalt din cauza terenului greu. În special, pe tronsonul între Mihăileni și Păltiniș trebuiau construite mai multe poduri și tuneluri. Creasta principală a Carpaților a fost traversată
Calea ferată Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud () [Corola-website/Science/319884_a_321213]
-
Miercurea Ciuc a fost pus la dispoziția traficului feroviar la 5 aprilie 1897, iar continuarea până la graniță în localitatea Ghimeș la data de 18 octombrie a aceluiași an. Pe teritoriul românesc, lucrările au durat un pic mai mult; tronsonul de la Târgu Ocna la Comănești a fost finalizat la 27 noiembrie 1898, iar ultima porțiune între Comănești și Ghimeș a fost terminată la 6 aprilie 1899. În Primul Război Mondial Viaductul Caracău a fost parțial avariat de lupte în 1916, grinda sa centrală
Calea ferată Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud () [Corola-website/Science/319884_a_321213]
-
poporului. Ceata de haiduci condusă de Anghel Șaptecai (Florin Piersic), după moartea căpitanului Amza, încearcă să recupereze galbenii smulși cu forța de la oamenii chinuiți. În final, căpitanul de arnăuți Mamulos (Colea Răutu) îl prinde pe Anghel și-l trimite la ocnă. La un an după moartea căpitanului Amza, ceata de haiduci din care făceau parte Răspopitul, Anița, Duduveică, Mitrună, țiganul Parpanghel și femeia sa Fira rătăcește pe drumuri, neavând nici măcar cai. Haiducii văd un voinic la o fântână care avea cu
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
salvată de la moarte de Anghel, care află astfel traseul transportului de bani. Haiducii pleacă pe urmele transportului de aur, dar sunt așteptați de arnăuții lui Mamulos. Anghel aruncă un cuțit în Mamulos, dar este capturat de arnăuți și dus la ocnă. "" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte două filme ale tripticului ("Zestrea domniței Ralu" și "Săptămîna nebunilor"). Filmările au durat 8 luni de zile și s-au desfășurat până în primul trimestru al anului 1971, existând
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
perioada 2000-2007 au atras 54,92 milioane lei, proiectele implementate vizând dezvoltarea zonelor defavorizate (Comănești-Moinești, județul Bacău și Bucovina, județul Suceava) prin stimularea investițiilor productive, crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea turismului în localitățile Slănic Moldova, Bălțătești, Târgu - Ocna, Durău, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei. În perioada 2007-2009 s-au mai implementat un număr de 7 programe de finanțare nerambursabilă de tipul PHARE CES. Acestea au vizat un număr de 50 de proiecte de infrastructură regională, investiții în sectoare
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est () [Corola-website/Science/318911_a_320240]
-
intersecție DJ 125 la Băile Madicsa: 0,3 km Reparații drum de exploatare zona Csergo: 1 buc. Refacere carosabil DC: Elsohegy, Tohely, Oltfalva: DC Pârâul Mare - 4 buc.; DF Juhod și DF Szilas, proprietate u.a.t. - 7 buc.; sat Ocna de Sus - 1 │ │ │ │ │buc.; total - 8 buc. Refacere drumuri sătești în satele Șoimușu Mic și Săcel - 2,5 km Refacere infrastructură de apărare pârâul Vidacut - sat Vidacut; pârul Magyaros - sat Săcel 0,7 km, str. Drum Ieruga Troaca Imbrii: Refacere
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Articolul 10 (1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor, în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor se înființează, se organizează și funcționează penitenciare, penitenciare-spital, penitenciare pentru minori și tineri, penitenciare pentru femei, centre de reeducare, Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna, Centrul de Formare și Specializare a Ofițerilor din Administrația Penitenciară, Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații și Subunitatea de Pază și Escortare Deținuți Transferați. ... ------------ Alin. (1) al art. 10 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272127_a_273456]