5,469 matches
-
înțelegerea operațiunilor logice. Conștiința noastră primește din experiență mai multe reprezentări asupra aceluiași fel de obiecte. Un copil d. e. are, la început, despre obiectul masă o idee sau reprezentațiune potrivită numai cu acea masă unică ce a văzut-o în odaia sa. Mai târziu vede și alte mese, cu patru picioare, cu trei picioare, cu un picior, de lemn, de piatră, de metal, rotunde, pătrate, poligoane etc. Din această sumă de reprezentări relative la acelaș fel de obiecte conștiința lui estrage
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Mănăstirea se compune dintr-o biserică destul de spațioasă, care într-una din despărțiturele sale cuprinde mormintele domnilor Ștefan cel Mare, Bogdan și Rareș ș-a mai multor doamne din epocele gloriei noastre militare. În jurul bisericei sunt rădicate în formă pătrată odăile destinate pentru călugări, odăi dintre cari cele mai multe sunt adevărate saloane. La intrare deasupra zidului este așezată clopotnița c-un turn înalt, înlăuntru din partea dreaptă o altă clopotniță mai mică, ce conține clopotul lui Ștefan cel Mare numit Bugea. Spațiul dintre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o biserică destul de spațioasă, care într-una din despărțiturele sale cuprinde mormintele domnilor Ștefan cel Mare, Bogdan și Rareș ș-a mai multor doamne din epocele gloriei noastre militare. În jurul bisericei sunt rădicate în formă pătrată odăile destinate pentru călugări, odăi dintre cari cele mai multe sunt adevărate saloane. La intrare deasupra zidului este așezată clopotnița c-un turn înalt, înlăuntru din partea dreaptă o altă clopotniță mai mică, ce conține clopotul lui Ștefan cel Mare numit Bugea. Spațiul dintre biserică și edificiul cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
te răpește și te transpoartă în timpurile când viteazul pe care-l celebrăm după patru secole sta cu fierul în mână, ca un zid de apărare al creștinătăței contra furiei musulmane. Târziu noaptea oaspeții se retrag, reprezentanții și damele în odăile din mănăstire, iar ceialaltă parte a publicului pe la casele țăranilor. Duminica la 8 oare dimineața câteva rânduri de salve anunță adunarea publicului în porticul festiv. Președintele comitetului arată în puține cuvinte energice scopul ce-a adunat atâți români la mormântul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
așa cum o vor avea și feciorii săi. Tot gospodari de mijloc credem că erau și Costin Gorgan care, în 8 ianuarie 1900, lasă fiului prin act de vânzare „șapte prăjini loc pe care sunt construite una casă compusă din două odăi, acoperită cu stuf și o altă casă compusă din una odaie acoperită cu tablă”, precum și Neculai Bute care, de asemenea, lasă fiului său tot prin act de vânzare „răzășie veche și o casă cu două odăi și o sală și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
credem că erau și Costin Gorgan care, în 8 ianuarie 1900, lasă fiului prin act de vânzare „șapte prăjini loc pe care sunt construite una casă compusă din două odăi, acoperită cu stuf și o altă casă compusă din una odaie acoperită cu tablă”, precum și Neculai Bute care, de asemenea, lasă fiului său tot prin act de vânzare „răzășie veche și o casă cu două odăi și o sală și un chiler, construcție de pământ, acoperită cu stuh”. Cum înaintașul acestui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
casă compusă din două odăi, acoperită cu stuf și o altă casă compusă din una odaie acoperită cu tablă”, precum și Neculai Bute care, de asemenea, lasă fiului său tot prin act de vânzare „răzășie veche și o casă cu două odăi și o sală și un chiler, construcție de pământ, acoperită cu stuh”. Cum înaintașul acestui Neculai Bute fusese preot, iar fiul său, Gheorghe, dascăl, oameni considerați cu bună stare materială, înțelegem că învelirea caselor cu „stuh”, aflat din belșug în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
M. Strătulat, eliberat de Primăria comunei Umbrărești, pe data de 5 octombrie 1905, în care specifică: „D/omnu/l Ghiță M. Stratulat din această comună de 39 ani, căsătorit, plugar, carte nu știe [...], posedă una casă de locuință cu două odăi și șasă prăjini loc; compusă din două odăi, una sală și două etace acoperite cu tablă; mai posedă una căsoaie și una bucătărie învelite cu stuf, imobil aflat între locuitorii clăcași din cotuna Slobozia-Umbrărărești” (subl.n.). Neștiutorul de carte din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
data de 5 octombrie 1905, în care specifică: „D/omnu/l Ghiță M. Stratulat din această comună de 39 ani, căsătorit, plugar, carte nu știe [...], posedă una casă de locuință cu două odăi și șasă prăjini loc; compusă din două odăi, una sală și două etace acoperite cu tablă; mai posedă una căsoaie și una bucătărie învelite cu stuf, imobil aflat între locuitorii clăcași din cotuna Slobozia-Umbrărărești” (subl.n.). Neștiutorul de carte din acest act ținea, totuși, cârciumă, certificatul solicitat fiindu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bea mult) FEMEIA: Bineînțeles că ești iar la gura pivniței cu must, Unde e putregai, acolo ești și tu ferit de soare Te pui mereu la putrezit pe partea din dos a adevăratei călduri Și mereu întorci spatele tău murdar odăii celei primitoare Bineînțeles că ai dat cu piciorul vieții bune de o sută de ani Unde moartea ascunde viața putredă acolo te simți tu liber de orice chestii mari ale vieții Mereu mori acolo, dedesubt, cu mustul fugind de lumină
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
femeii, claustrarea impusă de societate sau de familie: „femeile ținute în frâu de voia, de porunca ori de bunul plac al taților, al mamelor, al fraților sau soților rămân închise cea mai mare parte a vremii în strâmtele hotare ale odăii lor și, stand așa în huzur, pe de o parte de voie și pe de alta de nevoie, se tot gândesc la câte toate și nu e cu putință ca gândurile lor să fie pururi vesele.” 117 Compasiunea este vădită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al XIX-lea, această dare se evalua la un stup din 50 sau la un leu de stup. Prisăcile erau îngrădite cu garduri din mărăcini sau din nuiele împletite, având o odaie pentru adăpostul prisăcarului 2. Procedeul de extragere a mierii era primitiv. Mierea și ceara cu derivatele respective (miedul, propolisul sau ceara „verde”, boștina) au constituit până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea produse de neînlocuit în lipsa zahărului și a gazului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ultimii 50 de ani, vatra comunei s-a extins spre sud (Dealu- Perjului). Au dispărut casele din paiantă, învelite cu stuf, și au apărut construcții tencuite cu ciment, învelite cu tablă și enternită. De la casele de paiantă cu două odăi, s-a ajuns la case mari, spațioase, cu patru sau mai multe camere, cu construcții anexe: bucătării, crame, magazii, grajduri etc. Există în prezent și 7 case cu etaj, precum și două blocuri de locuințe cu parter și două nivele, ultimele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se împlinească leacul. Scrântitul picioarelor și al mâinilor, entorsele și durerile de șale erau vindecate prin „călcarea’’ de către o femeie care născuse gemeni. Călcatul se făcea trei zile la rând, de câte trei ori consecutiv, în afară de duminică. Pe pragul de la odaia de zi se puneau un lăicer și o pernă pe care se așeza persoana cu partea care trebuia vindecată. Mai întâi se fricționa locul betejit, după care se călca cu piciorul, lăsându-se greutatea corpului cât putea suporta bolnavul. Se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de stuf de la streașină se așeza cu rădăcina în jos, iar ca marginea să iasă dreaptă se așeza un dulap și se bătea „la cheptine”. Acoperișul din paie de grâu se asemăna cu o răchită. La o casă cu două odăi și tindă centrală intra o căruță de paie la acoperiș. Peste paie, din metru în metru, se puneau prăștini legate cu răchită și trecute peste coamă. Pentru ca paiele să nu cadă de pe acoperiș se înfigeau țăruși cam de jumătate de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de cap și piepții de borangic, betele, obiectele de podoabă sau actele de proprietate. Masa cu două scaune era așezată la fereastră, sipetul în colț, lavița și patul pe lângă perete, toate fiind rânduite cu multă grijă. Camera de locuit sau odaia de zi avea o anumită organizare. În partea stângă a ușii de la intrare era amplasată vatra sau soba. Mai recent, aici se află la unele case, soba „oarbă”, având vatra de foc în tindă. În colțul dinspre răsărit se afla
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
femeii, claustrarea impusă de societate sau de familie: „femeile ținute în frâu de voia, de porunca ori de bunul plac al taților, al mamelor, al fraților sau soților rămân închise cea mai mare parte a vremii în strâmtele hotare ale odăii lor și, stand așa în huzur, pe de o parte de voie și pe de alta de nevoie, se tot gândesc la câte toate și nu e cu putință ca gândurile lor să fie pururi vesele.” 117 Compasiunea este vădită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
revizorul școlar al județului Tutova, mai bine zis primul redactor al Stelei. Alături de el: Mitrachi Chiricuță, Vaskov, Pălia, Râmniceanu. * Statutele societăților... Statutele societăților de împrumut și păstrare „Belșugul săteanului" din Puiești Tutova, 1901; „Comoara săteanului" din Șendrești, 1901; „ Grivița" din Odaia Bursucani 1902; „Banul săteanului" din Ivești, 1902; „Albina" din Avrămești, 1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul 174 săteanului" din Bogești, satul Perieni 1902; „Podgoria" din Liești, 1903; „Izvorul Jurăvățului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
primească permanent un număr de cel puțin 30 de orfani. Elevii erau împărțiți în trei grupuri: cei mai mici de la 8 până la 12 ani, cei mijlocii de la 12 ani până la 16 ani, cei mari de la 16 ani în sus; cu odăi de dormit deosebite. Directorul, care reprezenta școala, locuia împreună cu familia în orfelinat. Primul director a fost M. Lupescu, care avea să fie, mai târziu, și administratorul revistei „Ion Creangă". La inaugurarea orfelinatului au fost de față: G. Pallade, ministrul de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se auzea... "la organe"!). Radiourile portabile (cam din 1968), erau minuni ale tehnicii, deci rare pentru 2-3 game și 2-3 posturi. La sate mai erau lămpi piezoelectrice (funcționau cu petrol lampant, scoteau curent continuu pentru un radio stabil și iluminatul odăii) și "galenă", adică o capsulă receptoare cam cât podul palmei pentru care se întindea o antenă de 15-50 de metri și... recepționa cu "purici", obositor și greu. Scumpe, la început, portabilele (inclusiv cele românești fabricate la Iași) s-au diversificat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
decât atât, se vrea a fi o oglindă a gestului pe care-l face, simbolic, însuși autorul romanului, "condamnându-și" personajul să conviețuiască livresc într-un plan dincolo de logica umanului. Ia ține dumneata aghiasma asta, domnule licențiat, și stropește prin odaie, să nu fie pe-aici vreun vrăjitor din cei de mișună prin cărțile astea, că te pomenești că s-apucă să ne mai și farmece, drept pedeapsă că vrem să-i osândim, trimițându-i pe ceea lume!"240, îl îndeamnă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Transilvania, era foarte greu. Trebuia să treacă, pe furiș, în România. Deși își iubea nespus mama, frații, căsuța părintească, satul, Miron a hotărât să plece peste munți. În ceasul plecării, Măria l-a luat de mână, l-a dus în odaia cea curată, a deschis lada în care ținea ce avea ea mai de preț. Și, lăcrimând, a scos dintre pânzeturi de in un steag tricolor. I l-a arătat și i~a spus: -Acolo, peste munți, la frații români, ai
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
viitoare i îm părătese. Elisabeta Petrovna, cea mai mică fiică a lui Petr u I, ajunsă și ea pe tron, s-a dovedit a fi nu numai o „analfabetăʺ, ci și o „foarte lenoasăʺ ființă care „în palatul împărăteseiʺ ocupa „odăile cele mai mici, reci și umede, murdare peste măsurăʺ, din care, nu odată, chiar prin fața soliilor stră ine, care veneau la palat în audiență se ieșea „cu bideul în mânăʺ scos de slugi de la împărăteasa leneșă, dar care era „o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o mână sub cap și cu un zâmbet enigmatic pe buze". Curând însă, în lipsa unui "reper" mai concret, "năluca" seducătoarei femei dispare cu totul, iar Bizu plânge după dânsa "ca după un mort", cu voluptate pervers-fetișistă: "Dibui prin colțuri, prin odaia de baie, și dădu peste un dulap în zid; deschizându-l, găsi pe polița de sus un mic pieptene, pe care își puse buzele fierbinți". Plăcuta reverie, amintind de răsfățurile rafinat senzuale ale doctorului Codrescu, se spulberă însă o dată cu mărturisirea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și izbutește să-și impună în cele din urmă voința (din glasul ei "țâșnea atâta hotărâre, încât înțelese că nu mai putea da îndărăt: sosise momentul"). Înainte de despărțirea inevitabilă, "fata moașei" îl conduce pe nefericitul ei amant undeva, într-o odaie mizeră, la "hanul lui Năstăsache" (loc rău famat), pentru a-și lua rămas bun așa cum se cuvine unei femei îndrăgostite, gata să consimtă la marea jertfă. Preliminariile actului amoros repetă ceremonialul cunoscut: Veronica îi sărută mâna "de vlădică", apoi "se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]