19,586 matches
-
la gleznă Nu mai lăsat să zac în tină Mai scos cu îndrăzneală la lumină Și liniștii lovite în neștire I-ai dat cu grijă altă fire, Iar viselor cu frântul zbor Le-ai dat avânt răsunător. Iar azi,când pâinea-n mâini o frâng, La tine mă gândesc și plâng Plâng astăzi,plâng,dar îmi e bine Și nu știu cum să-ți mulțumesc, Cuvintele sunt prea puține De-atâtea ori se risipesc! Mulțumesc! Citește mai mult MULȚUMESC Părintelui VicențiuM-ai dezvelit
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
m-acoperea din creștet pân’la gleznăNu mai lăsat să zac în tinăMai scos cu îndrăzneală la luminăși liniștii lovite în neștireI-ai dat cu grijă altă fire,Iar viselor cu frântul zborLe-ai dat avânt răsunător.Iar azi,când pâinea-n mâini o frâng,La tine mă gândesc și plângPlâng astăzi,plâng,dar îmi e bineși nu știu cum să-ți mulțumesc,Cuvintele sunt prea puțineDe-atâtea ori se risipesc!Mulțumesc!... XXVII. DA-MI DOAMNE, de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1728
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
de Anul Nou, cu moșii? Nu vă duceți și voi ca tinerii, în Piața Universității? - Tanti Lidia, îți explicăm noi mai târziu cam cum stă treaba. Acum, dacă nu te superi, n-ai ceva de-ale gurii, o coajă de pâine... ceva.. acolo? - Am de toate, și sarmale și aperitive și friptură și desert. Am și de băut! Așezați-vă odată la masă că mai e puțin până la gongul noului an! Ne-am așezat, am mâncat, am băut iar când a
REVELION PE DRUMURI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382867_a_384196]
-
păsări și la leu De aceea tot pământul Te numește Dumnezeu. Tu ești Cel ce faci să crească Iarba verde pentru vite Și la om Tu-i dai să aibă Cele sieși potrivite. Vin ce-nveselește trupul, Untdelemn pentru iertare Pâinea cea întru ființă Și de viață dătătoare. Codri mari țin sub frunzișuri Cuibul păsărilor toate Și sub stânci e adăpostul Vietăților ciudate. Ai pus luna să vestească Vremea rea și vremea bună Soarele ce știe, însuși, Să răsară și s-
PSALMUL 104 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382906_a_384235]
-
mea ființă? cuvintele mă împresoară, ard. mai târziu, cuminți, se aștern. hălăduiește sufletul între somn și trezie. poetul, care tot mai așteaptă ca El să împartă darurile, rămâne ascuns după firimitura din tâmpla stângă a Uriașului de iarbă. el devine pâine în cuvânt, lăsând așteptării dreptul la vers, la curgere, la încercare, la tăcerea lumilor lui, între doi pumni aproape deschiși. el poate deveni azimă a propriei sale împărtășanii dezvoltându-și harul întru împlinirea ființei. fagurele de miere crește, mierea uneori
CĂUTĂRI CĂLĂTORII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382920_a_384249]
-
2014 MULTE ȘI MĂRUNTE DESPRE VIAȚA LA TIMIȘOARA GN: La voi acasă se ținea cașer? Iudit: La noi în casă, nu. Bunicul mânca la noi în farfurii speciale. Fratele lui mama, deci fiul lui, n-a mâncat nicio felie de pâine la noi. Nu am fost cașer. Era și greu de ținut și lipsea convingerea... La noi se țineau sărbătorile, mergeam la biserică, ne ducea cu școala la biserică. Duci (iritat, o corectează): La sinagogă! Iudit: La sinagogă! Se respectau sărbătorile
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
niciodată n-am fost bogați. Am fost odată foarte, foarte săraci. Când am terminat Medicina, n-am mai avut bursă, iar Duci avea 300 de lei salariu ca preparator la Politehnică. Cu trei lei am rămas! Patru lei costa o pâine. M-am dus cu cei trei lei la loterie și am câștigat! (Râdem) Duci îmi spune: „Ești nebună?!” GN: Să dai ultimii bani pe un bilet de loto! Iudit: Da. Asta-s eu. Jucăușă. Homo ludens. GN: Mama mi-a
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
râdem fără teamă de ursită, de necaz Și să facem din durere un tablou pictat cu haz, Pe obrazul care plânge să-nflorească doar bujorii, Să ne fie viața viață până ne apucă zorii... Hai să râdem fraților, chiar de pâinea nu-i pe masă, Chiar de lemne nu avem și pereții-s reci în casă, Râsu-i dat de Dumnezeu, nu vă fie teamă, râdeți, Eu vă spun zâmbind amar că mai multe vieți n-aveți! Haideți...râdeți!... Râdeți!... Râdeți!... Referință
ODĂ RÂSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382945_a_384274]
-
Bunul Dumnezeu. Te caut mamă-n amintiri pe prispă îți văd chipul umbrit și plâns de dor, Durerea ți-ai ascuns-o adesea-n batistă Când sufletul tău a fost umbrit de nor. Azi în cuptor nu mai miroase a pâine caldă și cozonacul nu are cine-l frământa, Macatele nu-și mai au locul de altădată țesute în război, cu trudă, de mâna ta. A nins ieri și ninge iar măicuță în mine ninge viscolit de două ierni, Cu tălpi
A NINS MĂICUŢĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382998_a_384327]
-
în brațele mamei. Le zâmbea-n somn îngerilor. Noaptea a trecut încet Magdalena neputând să adoarmă până la mijirea zorilor. Dimineața a venit aducând cu ea aceeași stare de spirit. După micul dejun la care a participat îmbucând căteva bucătele de pâine fără poftă, una dintre doamnele internate în salonul alăturat, care întâmplător a fost prezentă la tot ce s-a întâmplat îi spune: -Știi?...copilul meu a murit la naștere, știu că soțul tău nu-și dorește acest copil, dacă vrei
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
aceeași pricepere, eseuri savante, ori proză realistă, și unele și cealaltă sprijinite pe energia generatoare de emoții superioare, și de reflecții arborescente a Ideii (Basmul cu Soarele și Luna, 1988; Folclor din satele de pe Burdea, 1994; Cultul grâului și al pâinii la români, 1997; Reporter în stepa tranziției sau zece prilejuri de deontologie, 2003; Semioză și deictica semnului în credințele românești, 2006; Studii și articole de etnologie, 2007; Homo Moralis. Mari paradigme etice și etosul românesc, 2008; Spiritul pendulator. Eseurile de la
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
mai simțit acest fenomen ca în Australia, unde vecinii nu se cunosc între ei. Cuvântul PRIVAT e Dumnezeul lor, adică e... gardul izolării! - Ai lucrat în diferite meserii; ce ne poți spune despre aceasta, cât de greu se câștigă o pâine ca emigrant? - În Australia nu există fenomenul emigrant decât în „perioada soldatului” din lagărul în care ai fost primit. Odată ieșit din „Hostel”, că așa se cheamă locul în care ești cazat și pregătit pentru Australia, nu mai ești diferit
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
sunt de legat de Sofia iar Vladimir dacă Dumnezeu nu mi l-ar fi scos în cale adevărul este că nu supraviețuiam el a fost ca o călăuză pentru mine ba mai mult m-a ocrotit,” gândi Mihai. Sofia aduse pâine, ceai pusese de asemenea o oală mare cu apă pe sobă pentru ca Mihai să se poată bărberi și să facă baie. Iar în momentul când îi aduse o farfurie cu supă de pasăre Mihai stătea puțin aplecat deasupra mesei tremurând
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
drum. Cînd dau și eu să fluier pocnește fericirea, și, înjurînd de mamă, plec ca să spăl statui, dar cînd ajung acolo, ce mare mi-e uimirea: cică e-n “fără plată”, și azi statuia nu-i. Hei, tu, care pe pîine întinzi untura milei, tu, osul cel molatec al vreunui zavergiu, că-i roz-muștar sau galben, pe șobolanul zilei pune pariu, că altfel, nu ieși din iarnă viu. Referință Bibliografică: RĂMĂȘAG / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2199, Anul
RǍMǍŞAG de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383061_a_384390]
-
nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului V-am spus de mult, nu ciocăniți în trunchiuri goale de copaci, în vremurile astea se poate interpreta orice, mai ales că bătrînii boieri ai speculației mai mănîncă și azi o pîine prin conace în ruină, îmbibate de igrasia mucedă a filozofiei, strînși în halatele de mătase ciuruite de molii, visînd și azi că trag din narghileaua arborelui genealogic. A avut și pașa de Vidin odată un tort al lui, l-a
CHEF ÎN SECŢIA DE NUIELE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383066_a_384395]
-
urgent”. Cui îi mai păsa de secetă și inundații? Nimeni nu se mai gândea că versatilul monstru natural al încălzirii globale, persuasiv și viclean, mușca periodic și pe neașteptate din viețile oamenilor și economia țării. Lanțul evenimentelor dramatice dădea o pâine albă doar jurnaliștilor și celor din industria mediatizării. Iar lumea, doar jelea resemnată, cu brațele frânte, îndreptate spre cerul neîndurător: ce să facem? Ne-a bătut Dumnezeu, că prea s-au înrăit oamenii! Sigur că era un adevăr, dar atitudinea
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
de durere! Pelin și răzvrătire; Puhoaie revărsate peste grădini în floare. În loc s-aduci lumină și cântece de slavă, Te-ai înecat în gloduri Și patimă deșartă! Vrei să-ți hrănești durerea, În lacrimă de sânge! Nu muști din miezul pâinii, Nici din bucate-alese! Lași buzelor, otrava Ce-ai adunat în minte! Ești zgură,-n loc de flăcări! Iar templul de-nchinate, Ți-e noaptea cu tenebre! Citește mai mult Otravă ai picurat pe tâmplaAmorțită de durere!Pelin și răzvrătire;Puhoaie revărsate
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
tâmplaAmorțită de durere!Pelin și răzvrătire;Puhoaie revărsate peste grădini în floare. În loc s-aduci lumină și cântece de slavă,Te-ai înecat în gloduriși patimă deșartă!Vrei să-ți hrănești durerea,În lacrimă de sânge!Nu muști din miezul pâinii,Nici din bucate-alese!Lași buzelor, otravaCe-ai adunat în minte!Ești zgură,-n loc de flăcări! Iar templul de-nchinate,Ți-e noaptea cu tenebre!... VII. TE AȘTEPT, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Ți-e noaptea cu tenebre!... VII. TE AȘTEPT, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017. Străine, mi-ai bătut la poartă, Umil, cu palme sângerânde; Înfrigurat sub ploaia rece, Flămând, cerșind un colț de pâine. Nu ți-am deschis, am tras zăvorul, Să nu-ți aud chemarea blândă! Dar n-ai plecat, ai stat de veghe, Strigându-mă, încet, pe nume. Am zăbovit o viață-ntreagă, Nepăsătoare, împietrită, La geamul casei ducând norii! În loc de flori
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
să-mi stâmperi dorul! Te chem să vii să-mi bați la ușă, Un cerșetor, desculț, flămând, Cu ... Citește mai mult Străine, mi-ai bătut la poartă,Umil, cu palme sângerânde;Înfrigurat sub ploaia rece,Flămând, cerșind un colț de pâine.Nu ți-am deschis, am tras zăvorul,Să nu-ți aud chemarea blândă! Dar n-ai plecat, ai stat de veghe,Strigându-mă, încet, pe nume.Am zăbovit o viață-ntreagă,Nepăsătoare, împietrită,La geamul casei ducând norii! În loc de flori
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
anilor zvârlim O ultima privire înapoi, Un vis stingher ne prinde tot mai des Șoptind înfrigurați „rămâi cu noi” Rămâi cu noi căci soarele, pe-o dungă, Răzleți ne trece-n seara de apoi; De-aceea frânge colțul sfânt al pâinii Și-n noaptea asta să rămâi cu noi! ------------------- Daniel IONIȚĂ Sydney, Australia noiembrie 2016 =========== Daniel IONIȚĂ, poet, scriitor și translator (română-engleză), născut la București în 1960. A părăsit România în 1980 împreună cu părinții și cu sora sa, stabilindu-se în
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
se ridică de pe saltea și se îndreptă spre măsuța mică de lemn cu un singur scaun. Marioara pusese farfuriile cu ciorbă de perișoare și cu câte o lingură pe măsuță. Apoi scoase dintr-o plasă pe care scria Billa, o pâine mare pe care o rupse în două. După aceea se puse jos și își strânse picioarele sub ea. O parte din ea o puse lângă farfuria căpitanului și pe cealaltă, alături de-a ei și începu să mânânce. Căpitanul o
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
de ce era încă pe saltea, când adineaori era cu Marioara lui și voia să mănânce sarmale, în timp ce vorbea cu ea. Își întoarse ochii spre măsuța de lemn și scaunul cu spătar, care erau neatinse. Pe măsuță era un colțișor de pâine uscată, care rămăsese acolo de când fusese ultima oară, acasă. Își aminti brusc că voise să-l ia cu el, dar îl strigase Pepsi de afară și-l uitase. Apoi privi spre geamul vechi și spart într-un colț. Era liniște
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
nefiresc; Așa că precupețesc Colț din albastrul ceresc Și-aștept și eu să plesnesc Pe ramul primăvăresc. Aș vrea să îmi vând din tăcere. Pe străzi mi se vinde plăcere Și acasă nimeni nu-mi cere Să îmi coc iar o pâine din grâu, Să aduc apă rece din râu, Să îmi țin calul negru în frâu, Să umplu stupina cu miere, Să fac ciocârlia să zbiere, Să văd cum din mine, tot, piere Zăvoiul. - Iar munții și ... Citește mai mult Zăvoaiele
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
dezgolescAtunci când toate privescCu ochii-nchiși nefiresc;Așa că precupețescColț din albastrul cerescși-aștept și eu să plesnescPe ramul primăvăresc.Aș vrea să îmi vând din tăcere.Pe străzi mi se vinde plăcereși acasă nimeni nu-mi cereSă îmi coc iar o pâine din grâu,Să aduc apă rece din râu,Să îmi țin calul negru în frâu,Să umplu stupina cu miere,Să fac ciocârlia să zbiere,Să văd cum din mine, tot, piereZăvoiul. - Iar munții și ... IX. RUGĂMINTE, de Lorena Georgiana
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]