5,611 matches
-
paie" nu se bazează pe o asociere, ci pe o anaforă infidelă care plasează referentul într-o altă categorie: aveam de-a face cu o metaforă pe care cititorul o deduce dintr-un anumit număr de seme comune coloanei și paiului. 7.12. Un început de povestire Începuturile povestirilor sunt interesante în ceea ce privește anafora. Pentru a-și situa universul ficțiunii, naratorul trebuie să introducă un anumit număr de elemente noi în domeniul de cunoaștere propriu cititorului. Să analizăm primele rânduri din Capodopera
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
contrast. În acest sens, demonstrativul păstrează aici o valoare deictică, arată oarecum cu degetul coreferința dintre două grupuri nominale dintre care primul este fizic perceptibil în context. Astfel, în descrierea pe care Huysmans o face bisericii, dacă am înlocui "aceste paie" cu "paiele", coreferința cu "coloanele" ar deveni mai nesigură: cititorul ar fi nevoit să reconstituie o relație metaforică pe care el o consideră evidentă prin "aceste". Această legătură directă făcută de demonstrativ, care impune coreferința, explică faptul că anaforele cu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
acest sens, demonstrativul păstrează aici o valoare deictică, arată oarecum cu degetul coreferința dintre două grupuri nominale dintre care primul este fizic perceptibil în context. Astfel, în descrierea pe care Huysmans o face bisericii, dacă am înlocui "aceste paie" cu "paiele", coreferința cu "coloanele" ar deveni mai nesigură: cititorul ar fi nevoit să reconstituie o relație metaforică pe care el o consideră evidentă prin "aceste". Această legătură directă făcută de demonstrativ, care impune coreferința, explică faptul că anaforele cu acest S
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
puțin el nu desluși pe nimeni, uluit de privirea ochilor ei. Când trecu el, ea ridică fruntea; el își strânse umerii fără să vrea. După ce se așeză ceva mai departe pe aceeași latură, o privi. Avea o pălărie mare de paie, cu panglici roz care-i palpitau în vânt la spate. Bandourile negre îi conturau coada sprâncenelor lungi, coborau foarte jos și păreau a-i strânge drăgăstos ovalul chipului [...]281. Evident, acest text încalcă obiceiurile narațiunii canonice, de vreme ce necunoscuta este numită
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
câțiva viticultori s-au sfătuit și au hotărât să dea o nouă viață vechilor plantații. Așa se face că, din acel sol pietros, alb, a răsărit și O mie și una de pietre, dar și admirabilul Vin Paillé, adică vinul pai. Ceea ce, într-o înțelegere profană, ar putea să însemne vin făcut din paie. Ei bine, nu e deloc așa. Amabila noastră gazdă, și el fost elev al lui Henri, ne lămu- rește. Vin pai e, în fond, o metaforă. Cum
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
vechilor plantații. Așa se face că, din acel sol pietros, alb, a răsărit și O mie și una de pietre, dar și admirabilul Vin Paillé, adică vinul pai. Ceea ce, într-o înțelegere profană, ar putea să însemne vin făcut din paie. Ei bine, nu e deloc așa. Amabila noastră gazdă, și el fost elev al lui Henri, ne lămu- rește. Vin pai e, în fond, o metaforă. Cum se face el, și din ce se face el? Tot din struguri. Doar
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
și admirabilul Vin Paillé, adică vinul pai. Ceea ce, într-o înțelegere profană, ar putea să însemne vin făcut din paie. Ei bine, nu e deloc așa. Amabila noastră gazdă, și el fost elev al lui Henri, ne lămu- rește. Vin pai e, în fond, o metaforă. Cum se face el, și din ce se face el? Tot din struguri. Doar tehnologia diferă. Strugurii proaspăt culeși nu se zdrobesc imediat. Ei se înșiră pe straturi de paie bine uscate. Se lasă acolo
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Henri, ne lămu- rește. Vin pai e, în fond, o metaforă. Cum se face el, și din ce se face el? Tot din struguri. Doar tehnologia diferă. Strugurii proaspăt culeși nu se zdrobesc imediat. Ei se înșiră pe straturi de paie bine uscate. Se lasă acolo, sub atentă supraveghere, până se stafidesc. Abia după aceea se storc, iar ce iese capătă numele de botez Vin Paillé. Randamentul, adică cantitatea de lichid obținută este de 50% față de metoda obișnuită. Calitatea, însă... Aceasta
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
eu, dacă e să-l parafrazez pe nenea Iancu, habar nu au. Iar Boris, care se cam dă oleacă de specialist - că el a băut până acum vreo trei iazuri - nu știe cam ce fel de băutură poate fi Vinul Pai. Cu toate că acest vin nu seamănă cu Grasa noastră de Cotnari, eu îl savurez cu aceeași plăce- re, găsind similitudini pe care, din pă-cate, nu sunt în stare să le explic. În... crama preferințelor mele, ele stau alături și
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
mașina copilăriei mele. Da, o batoză ce semăna perfect cu cele din acel depărtat timp. Pe loc, au prins a se răscoli amintirile. Văd omul de sus care taie legăturile snopilor de grâu cu o seceră, după care îm- pinge paiele cu spice în gura mașinii. Mașina îi înfulecă într-o clipă, iar omul îi dă un alt snop. Și tot așa, în timp ce, din când în când, câte unul din cei ce îl alimentau pe cel de sus cu snopi îndemna
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
când în când, câte unul din cei ce îl alimentau pe cel de sus cu snopi îndemna, mai mult a glumă: - Dă-i la val! Dă-i la val! Iată și pestelca. Adică spatele mașinii, pe unde ies pleava și paiele scuturate de boabe. Acestea, boabele, ies pe o laterală. Deși eram crudan, am trudit și eu la pestelcă. Până ce, într-o zi, am le-șinat, de căldură și de colb. Drept care am fost... promovat la căratul paielor cu tragla trasă de
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
unde ies pleava și paiele scuturate de boabe. Acestea, boabele, ies pe o laterală. Deși eram crudan, am trudit și eu la pestelcă. Până ce, într-o zi, am le-șinat, de căldură și de colb. Drept care am fost... promovat la căratul paielor cu tragla trasă de boi. WEEKEND LA BERGERAC Așa cum am mai spus și în alte rânduri, Michel are foarte mulți prieteni și printre copiii din cartierul în care locuiește. Și știe o sume- denie de întâmplări hazlii, în care aceștia
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
originea plebee (fecior de cârciumar), complicele său îl dojenește: „Ce nătărău ești! Ce puțin cunoști lumea... Da’ bine, ăst droi de oameni mai răsăriți care-i vezi, gândești c-așa s-a născut?... E! nene, nu-mi spui că mănânci paie? Sofragii, ciocoi după caleșci, pescari, cojocari, cârciumari, pantofari, arnăuți... Ș-apoi cu norocu și cu împrejurările s-au făcut cum îi vezi, unii pă drept, alții pă nedrept, unii prin slujbă, alții prin lingușire, unii prin vrednicie, alții prin nevrednicie
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
1836. N-a fost începător în cariera literară care să nu afle coloanele lui deschise, ospitaliere și amicale. Sublim, mediocru, copilăresc, tot era bun pentru Curierul român, ce încuragia pe toți. Aur, argint, aramă, fier, lemn, piatră, cărămidă, var, lut, paie însuși, tot era bun pentru edificiul literar și național ce se prepara.“ (Heliade, Biblicele) Proba, mă grăbesc să adaug, nu e doar Curierul românesc, cu presupusul îndemn al redactorului, „Scrieți, băieți, numai scrieți!“, despre care ar fi bine să se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
e de o subtilă stângăcie, lipsa cuvenitei paranteze interioare echivalând amorul cu dragostea și ura! Altă glosă e de-a dreptul eronată: „Despre pedanți sau copilăroși“; Anton Pann își închipuia de bună seamă că vorba pedant ar deriva din grecescul pai~j, paidÒj „copil“. Cine ar putea spune că această etimologie fantezistă nu cuprinde totuși o fărâmă de adevăr? Pedantismul, mai totdeauna, are și o latură puerilă, tradusă într-un consum deviat al energiei: „Povestea ăluia: Zile înșirate, fire încurcate, Pânză
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
în țara hyperboreenilor. E vorba deci despre un loc paradisiac comparabil cu Insulele Fericiților unde se duceau sufletele eroilor. Herodot (IV, 32-35) consemnează informațiile date de delieni privind ofrandele pe care Apollon le primea de la hyperboreeni: anumite obiecte învelite în paie de grâu erau transmise din om în om și dintr-o țară în alta până ce ajungeau la Delos. Ar fi în zadar să se caute o eventuală amintire istorică în această tradiție, care, printre altele, plasa în țara hyperboreenilor măslinul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
înțelege de ce Dumnezeu se înverșunează împotriva propriei sale creații (10: 8-22), căci Iov nu se îndoiește deloc de caracterul derizoriu al oricărei existențe umane: "Vrei oare să înspăimânți o frunză pe care o bate vântul, să te îndârjești împotriva unui pai uscat?" (13: 25). Dar el nu reușește să identifice natura greșelii sale: "Câte greșeli și câte păcate am săvârșit? Dă-mi pe față călcarea mea de lege și păcatul meu!" (13: 23) l3. Unul dintre prietenii lui Iov condamnă acest
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
realitate, în fond, la Tonegaru nu poate fi vorba de așa ceva. E un "noi" care pune o pecete asupra generației de creatori și care le definește modalitatea de creație: "Ne adunasem himerici coborând din viața viitoare/ ca să murim drepți ca paiul grâului". Se păstrează și ceva din tonalitățile exersate de grupul de la Sibiu, o impresie de deplasare în spațiul legendei, al visului care anunță onirismul de mai târziu. Revolta e până la urmă împotriva încremenii lumii în tipare, totul e clișeu și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
instructive aceste imersiuni în apele vulgului romînesc” 13). E adevărat, la acea dată, Bacovia era singur, n-avea nevastă și patru fete ca părintele Galaction, dar pîinea era nevoit s-o procure la fel ca acesta. Aceeași pîine, „pîine cu paie”, din cauza căreia s-a îmbolnăvit de „o eczemă nemiloasă”14). în ciuda antifrazei din titlu, poemul „Belșug” redă ceva din deruta și dezolarea trăite în acea epocă a vieții sale. „Plînset mondial...” Reacție inevitabilă după un război cu cîteva milioane de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cinci ori mai mare decît al citatului de mai sus. Procedeul e - s-ar părea - inevitabil și va fi întrebuințat, cu alt suflu, și de Bacovia în poemul în proză „Iarmaroc”: „Căruțe dejugate stau în drum, drumul e plin de paie, țăranii cinstesc rachiu, vin cald, bere caldă, bragă și limonadă colorată; prin crîșme, soldații strîng în brațe țărance și servitoare grăsune și pline de sudoare”. Poemul e ritmat de exclamația „I... haa...”, pusă la începutul a patru paragrafe. Ea sugerează
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poate constata iarăși de la o primă privire comparativă, este neperseverența la lucrul început. Românul este greu până se apucă de ceva, că de lăsat se lasă ușor, zice un scriitor popular. Activitatea românului o compară mulți cu un foc de paie. În Apus, omul se înfige adânc cu munca sa în natură; românul rămâne la suprafață. Omul din Apus face opere durabile, pe când românul improvizează. Și cu toate acestea, tot despre român se afirmă, cu aceeași dreptate, că este îndelung răbdător
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
urmele a 16 case, de formă rectangulară, cu dimensiuni variabile, la cele mai mari, cu latura de 6-7 m, la cele mici, 3-4 m, construite din bârne și nuiele lipite cu lut, unele parțial îngropate, cu acoperiș de trestie sau paie și, cu toate că erau dispuse neregulat, erau apropiate, dând aspectul unui sat grupat . Pentru perioada amintită, spațiul românesc prezintă mai mult asemănări cu spațiul germanic, și mai puțin deosebiri, care se vor accentua după integrarea germanilor rămași între Rhin și Elba
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o geacă mișto, dar e de o prostie incredibilă... ?? Nu vreau să-l ofensez, dar probabil că va fi ceva asemănător cu Stratan. Pe cine nu vrei să ofensezi? Pe ta-su sau pe Stratan? Unde-l filmezi? Tot acolo? Pai da, acolo am toate mijloacele, actorii moldoveni... E un actor „fetiș“ al tău, care apare în toate cele trei scurtmetraje... Da, un băiat, Sergiu Voloc. Va apărea și în următorul, deși va fi retrogradat... Și-a cam luat nasul la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă) (d) ,,Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: Le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul". Vezi ce bine-i șade lui zice mam'mare cu costumul de marinel?" (I. L.Caragiale, D-l Goe...) (e
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
patru enunțuri în care conjuncția dacă să introducă subordonate diferite de cea din text. (g) Realizați structura morfematică a cuvintelor oamenilor și am desenat. Testul nr. 4 Se dă textul: ,,Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: Le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul". Vezi ce bine-i șade lui zice mam'mare cu costumul de marinel? Mamițo, nu ți-am spus că
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]