KorAP: Find »[drukola/base=paradigmă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...143 144 145 ...338 >

8,430 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

247 9.2.1. De la cercetarea-acțiune la acțiunea-cercetare / 247 9.2.2. Acțiunea-formare-cercetare a educatorului practician / 252 Concluzii / 261 Referințe bibliografice și webografice / 263 Abstract / 273 Résumé / 277 Introducere Acest demers reprezintă continuarea logică a volumului anterior Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", publicat în 2009, la aceeași editură. El propune o schimbare de optică în abordarea științei educației (pedagogia), o modificare a interpretării sale clasice încă pozitiviste, acum prin prisma conceptelor reconsiderate recent în epistemologia științei paradigmă

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", publicat în 2009, la aceeași editură. El propune o schimbare de optică în abordarea științei educației (pedagogia), o modificare a interpretării sale clasice încă pozitiviste, acum prin prisma conceptelor reconsiderate recent în epistemologia științei paradigmă și știință normală, potrivit fundamentalei contribuții a lui Th. Kuhn (în Structura revoluțiilor științifice, 1962, 1970). Dar pedagogia are și un puternic caracter practic, prin domeniul său de studiu educația, când conceperea și realizarea ei, pe criterii de eficiență și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
lui Th. Kuhn (în Structura revoluțiilor științifice, 1962, 1970). Dar pedagogia are și un puternic caracter practic, prin domeniul său de studiu educația, când conceperea și realizarea ei, pe criterii de eficiență și eficacitate, reclamă, nu numai aplicarea și verificarea paradigmelor generale identificate anterior pentru știința pedagogică, ci și paradigme derivate, de ordin metodologic, acțional. Acestea dau acum identitatea demersului educațional efectiv, în plan metodologic și constituie tocmai obiectul prezentului volum. Scopul este echilibrarea imaginii complexității teoretice și practice a educației

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Dar pedagogia are și un puternic caracter practic, prin domeniul său de studiu educația, când conceperea și realizarea ei, pe criterii de eficiență și eficacitate, reclamă, nu numai aplicarea și verificarea paradigmelor generale identificate anterior pentru știința pedagogică, ci și paradigme derivate, de ordin metodologic, acțional. Acestea dau acum identitatea demersului educațional efectiv, în plan metodologic și constituie tocmai obiectul prezentului volum. Scopul este echilibrarea imaginii complexității teoretice și practice a educației, dar și sublinierea dinamicii modalităților de abordare, cu efecte

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
identitatea demersului educațional efectiv, în plan metodologic și constituie tocmai obiectul prezentului volum. Scopul este echilibrarea imaginii complexității teoretice și practice a educației, dar și sublinierea dinamicii modalităților de abordare, cu efecte majore în plan metodologic. În plan strict științific, paradigmele care definesc identitatea pedagogiei (a complexității, a integrativității, a construcției cunoașterii, a modernității, a postmodernității, a reflecției și interpretării, a cercetării calitative, a discursului științific, a identității) s-au dovedit a fi de natură metateoretică. În plan metodologic efectiv, constatăm

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a integrativității, a construcției cunoașterii, a modernității, a postmodernității, a reflecției și interpretării, a cercetării calitative, a discursului științific, a identității) s-au dovedit a fi de natură metateoretică. În plan metodologic efectiv, constatăm însă și alte schimbări importante de paradigme derivate, pe care le putem analiza grupat în jurul principalelor probleme ale practicii educaționale (devenind și capitole ale lucrării), ca macroși microparadigme. În volum, această ipoteză specifică evidențiază că metodologia educației reale poate deveni câmpul prioritar al conturării și dinamicii schimbărilor

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
pe care le putem analiza grupat în jurul principalelor probleme ale practicii educaționale (devenind și capitole ale lucrării), ca macroși microparadigme. În volum, această ipoteză specifică evidențiază că metodologia educației reale poate deveni câmpul prioritar al conturării și dinamicii schimbărilor de paradigme (pornind inductiv de la faptul educațional care provoacă o tensiune, o criză și apoi tranziția la o altă abordare a practicii): Însăși esența educației ca acțiune socio-umană poate fi reinterpretată prin prisma criteriilor de calitate și eficiență praxiologică. • Noile realități și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
criteriilor de calitate și eficiență praxiologică. • Noile realități și situații educaționale pot solicita și alte moduri de înțelegere, de explicare, de soluționare, de reașezare conceptuală, de schimbare paradigmatică. • Mai ales în planul practicii metodologice poate avea loc afirmarea și diversificarea paradigmelor (micro-, macroși metaparadigme) în fiecare dintre structurile procesului educațional. Dar această complexitate nu poate fi realizabilă eficient decât prin alternanță flexibilă și integrată a soluțiilor de abordare efectivă, în spiritul căreia trebuie format și educatorul însuși. Pe acest fond interpretativ

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
cei implicați: educați și educatori). Opt dintre capitolele demersului (2-9) sunt afectate construirii argumentelor în găsirea unei soluții actuale pentru o eficientă și de calitate metodologie a conceperii și realizării educației, prin ajungerea la un consens privind semnificația schimbărilor de paradigme, în principalele ei probleme: • finalitățile (prioritatea formării competențelor vs. transmiterea cunoștințelor); • curriculumul (centrarea pe sistemul integrat al elementelor necesare formării competențelor vs. centrarea pe conținutul informațional); • actorii educației (centrarea pe educat, pe învățare vs. centrarea pe educator, pe predare); • metodele

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de dezvoltare și orientare conceptuală (ca finalizare), de analiză critică și explicativă (ca funcție), de reflecție și interpretare (ca metodologie), de sistematizare și generalizare de experiențe și de cercetări-acțiune-formare (ca organizare). Elena JOIȚA, noiembrie 2009 Capitolul 1 De ce schimbări de paradigme și în metodologia educației? 1.1. Metodologia câmpul prioritar al schimbărilor de paradigme în educație Metodologia (gr. méthodos-cale ce duce înspre; logos-știință) este corelată cu conceperea globală și realizarea activității educative, dar în practica efectuării ei, intervin metodele la nivelul

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
funcție), de reflecție și interpretare (ca metodologie), de sistematizare și generalizare de experiențe și de cercetări-acțiune-formare (ca organizare). Elena JOIȚA, noiembrie 2009 Capitolul 1 De ce schimbări de paradigme și în metodologia educației? 1.1. Metodologia câmpul prioritar al schimbărilor de paradigme în educație Metodologia (gr. méthodos-cale ce duce înspre; logos-știință) este corelată cu conceperea globală și realizarea activității educative, dar în practica efectuării ei, intervin metodele la nivelul acțiunilor componente ale activității și secvențele derivate sunt rezolvate prin procedee ale acestora

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
nu numai în instruire, învățare, cunoaștere, formare) și a cercetării ei (analize contextuale, studii comparative sau analize calitative ș.a.). Aceasta tocmai pentru a identifica și a interpreta problematica utilizării lor în realitatea practicii educației, mai ales că există astăzi variate paradigme în abordarea esenței educației, ca studiu teoretic al pedagogiei (Joița, 2009). Într-un proiect real de formare-dezvoltare a educaților (cu accent pe instruire sau pe educare sau combinat), din perspectiva diferitelor finalități și așteptări, găsim că sunt articulate într-un

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
unor norme și reguli în obținerea performanțelor, de folosire a oportunităților, de dozare și combinare, de articulare și depășire a dificultăților (ca tehnologie sau problemă de inginerie educațională sau de conducere, prin leadership). 1.2. De ce schimbări la nivel de paradigme? În SUA, este remarcată amplificarea unei mișcări în ultimii ani, care vehiculează ca slogan "Imperativul educației: conturarea noilor sale paradigme", mai ales după orientarea cercetării pedagogice către schimbările din epistemologia științei, prin definirea rolului paradigmelor (Th. Kuhn). Motivarea o regăsim

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
dificultăților (ca tehnologie sau problemă de inginerie educațională sau de conducere, prin leadership). 1.2. De ce schimbări la nivel de paradigme? În SUA, este remarcată amplificarea unei mișcări în ultimii ani, care vehiculează ca slogan "Imperativul educației: conturarea noilor sale paradigme", mai ales după orientarea cercetării pedagogice către schimbările din epistemologia științei, prin definirea rolului paradigmelor (Th. Kuhn). Motivarea o regăsim în corelarea cu nevoia reformării educației, după dinamica modificărilor în viața social-economică, în afirmarea rolului cunoașterii și al științei, în

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
De ce schimbări la nivel de paradigme? În SUA, este remarcată amplificarea unei mișcări în ultimii ani, care vehiculează ca slogan "Imperativul educației: conturarea noilor sale paradigme", mai ales după orientarea cercetării pedagogice către schimbările din epistemologia științei, prin definirea rolului paradigmelor (Th. Kuhn). Motivarea o regăsim în corelarea cu nevoia reformării educației, după dinamica modificărilor în viața social-economică, în afirmarea rolului cunoașterii și al științei, în reconceperea formării resursei umane, în schimbarea modului de concepere și administrare a sistemului educațional ș.a.

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
după dinamica modificărilor în viața social-economică, în afirmarea rolului cunoașterii și al științei, în reconceperea formării resursei umane, în schimbarea modului de concepere și administrare a sistemului educațional ș.a. S-a conturat atunci și nevoia identificării, precizării, folosirii și a paradigmelor practicii educației, în acord cu cele ale științei ei, pentru a înțelege mai bine așteptările și realitatea educației, a metodologiei ei în obținerea eficienței, eficacității, performanței. Ele ar arăta reprezentarea, imaginea a cum știința pedagogică trebuie s-o organizeze, care

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
dinamismul, adaptarea la așteptări, rezolvarea anticipată a direcțiilor formative conturate de către evoluția însăși a societății, odată cu dinamica în timp a diferitelor sale aspecte. Anterior am acordat atenție studiului explicit al fundamentării epistemologice actuale a științei educației, am putut desprinde valoarea paradigmelor privind educația și constituirea identității științei ei, a matricei disciplinare (Joița, 2009, pp. 295-330). Atunci s-a dovedit a fi necesară găsirea, precizarea și a altei categorii de paradigme complementare, aparținând practicii. Aceasta, pentru că este de făcut distincția între cercetarea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
al fundamentării epistemologice actuale a științei educației, am putut desprinde valoarea paradigmelor privind educația și constituirea identității științei ei, a matricei disciplinare (Joița, 2009, pp. 295-330). Atunci s-a dovedit a fi necesară găsirea, precizarea și a altei categorii de paradigme complementare, aparținând practicii. Aceasta, pentru că este de făcut distincția între cercetarea despre educație (ca probleme care definesc identitatea științei ei pedagogia) și cercetarea pentru realizarea efectivă a educației, în variatele contexte reale și mai ales identificând evoluția schimbărilor de sens

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
făcut distincția între cercetarea despre educație (ca probleme care definesc identitatea științei ei pedagogia) și cercetarea pentru realizarea efectivă a educației, în variatele contexte reale și mai ales identificând evoluția schimbărilor de sens ale acestora, cu importante repercursiuni în practică. Paradigmele abordate anterior ale științei educației-pedagogia (câteva dintre cele mai importante: a complexității, a integrativității, a construcției cunoașterii, a modernității, a postmodernității, a reflecției, reflexivității și interpretării, a cercetării calitative, a discursului pedagogic, a profesionalizării educatorului, a identității sale științifice) analizează

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a reflecției, reflexivității și interpretării, a cercetării calitative, a discursului pedagogic, a profesionalizării educatorului, a identității sale științifice) analizează educația din perspective epistemologice. Dar dimensiunile realizării ei efective, în raport cu evoluția realității practice, solicită și o altă abordare, precum schimbări în paradigmele specifice: ale abordării esenței educației practice, ale definirii finalităților, ale curriculumului, ale relațiilor educator-educați, ale designului, ale evaluării, ale conducerii, ale perfecționării ei, ale relației educație-autoeducație. Și deși sunt de categorii diferite, constatăm că paradigmele propriu-zise ale științei educației susțin

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
altă abordare, precum schimbări în paradigmele specifice: ale abordării esenței educației practice, ale definirii finalităților, ale curriculumului, ale relațiilor educator-educați, ale designului, ale evaluării, ale conducerii, ale perfecționării ei, ale relației educație-autoeducație. Și deși sunt de categorii diferite, constatăm că paradigmele propriu-zise ale științei educației susțin pe cele ale practicii ei, clarifică fondul conceptual, științific, explică contextul teoretic, epistemologic și devin modalități generale de abordare (ca expresie a nomoteticului, a generalului). După cum cele ale practicii educației oferă, prin cercetări inductive, analize

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
dar și limitele analizei paradigmatice a practicii educaționale, dincolo de cea teoretică a ei, este necesar să sintetizăm câteva dintre notele sale esențiale, operație realizată anterior, împreună cu formularea de ipoteze privind aplicarea lor în cunoașterea pedagogică (Joița, 2009, pp. 47-83). Astfel, paradigma și sub acest aspect: ► Este o reprezentare a realului practicii, un mod de a vedea, cum se structurează, cum interrelaționează diferitele elemente ale contextului, dar și dimensiuni teoretice implicate, pentru a propune un mod de interpretare, ce se concretizează într-

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a vedea, cum se structurează, cum interrelaționează diferitele elemente ale contextului, dar și dimensiuni teoretice implicate, pentru a propune un mod de interpretare, ce se concretizează într-un model teoretic, un curent de gândire practică și o deosebește de altă paradigmă. Unifică elementele acestei viziuni asupra practicii din diferite contexte, pe baza raționării, a reflecției, a valorizării, a construirii unei interpretări, modelări, care poate fi recunoscută apoi prin consens în grup. Dezvoltă un set de norme, reguli, proceduri în definirea și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
așteptărilor, iar nu numai unele aspecte, pentru a sublinia calitatea preconizată. ► Rămâne validă atât timp cât dă o explicație logică, argumentată acestei probleme critice, arată soluții pentru depășirea obstacolelor, câștigă adeziunea grupului și generează căi de dezvoltare, până la o altă schimbare de paradigmă. Nu poate fi recunoscută dacă nu este construită pe realitatea obiectivă a practicii, nu pe cea subiectivă, oferă soluții pertinente de înțelegere a problematicii, nu oferă deschideri viabile mai generale, nu oferă abordări argumentate, generalizabile, facilitatoare de transfer pentru alte

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a practicii, nu pe cea subiectivă, oferă soluții pertinente de înțelegere a problematicii, nu oferă deschideri viabile mai generale, nu oferă abordări argumentate, generalizabile, facilitatoare de transfer pentru alte rezolvări practice eficiente. Reținem că ulterior și alți autori subliniază valoarea paradigmelor specifice în construirea unei anumite viziuni despre realitatea practicii educative, în abordarea cunoașterii ei, a metodologiei variate de rezolvare a situațiilor practice, generate de o problemă dificilă, evidențiind și noi note caracteristice (Fourez și Larochelle, 2004, pp. 14-18; Waren și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]