13,759 matches
-
de o antenă, centrul structurii electronice fiind același cu cel al structurii protonilor ce alcătuiau nucleul. Ulterior au fost luate și alte imagini ale atomilor altor substanțe, precum atomii de tungsten. Louis de Broglie arăta în anul 1923 că toate particulele aveau și proprietăți ondulatorii. Modelul său era însă prea simplist și nu putea explica toate rezultatele observațiilor făcute asupra atomilor. Transformând modelul său bidimensional (2DĂ în model tridimensional (3D, așa cum au încercat Kenneth Snelson și Milo Wolff - avea să dezvolte
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
puncte: 1. Universul nu este compus din materie sau vacuum, ci din unde electromagnetice libere și unde electromagnetice staționare. O undă staționară posedă atât inerție cât și moment atunci când interacționează cu altă undă staționară, ceea ce ne creează impresia a două particule palpabile lovindu-se una de alta; 2. Toate experimentele care au căutat să afle structura internă a electronului au eșuat, astfel că electronul este considerat a fi o particulă elementară, fără structură internă; 3. Substanțialitatea masei este improprie, întrucât ea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
interacționează cu altă undă staționară, ceea ce ne creează impresia a două particule palpabile lovindu-se una de alta; 2. Toate experimentele care au căutat să afle structura internă a electronului au eșuat, astfel că electronul este considerat a fi o particulă elementară, fără structură internă; 3. Substanțialitatea masei este improprie, întrucât ea poate fi întotdeauna convertită în energie electromagnetică; 4. Nici o teorie din mecanica cuantică nu a putut prezice mărimea electronului, masa sa ori sarcina electrică; 5. Nucleul atomic și norul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
undă electromagnetică staționară posedă inerție și moment, evidențiate în timpul interacțiunii cu altă undă electromagnetică staționară sau cu o undă electromagnetică nestaționară. Asta înseamnă că nu poate exista mișcare în afara undelor staționare - deci nu putem observa mișcarea dacă nu există nici o particulă care să fie observată; 8. Rezonanța sferică este cea care creează întregul univers observabil. Rezonanța determină „înghețarea” undelor electromagnetice sub formă de particule atomice cât și comportamentul electronilor în atomi - numai acele orbite care creează unde staționare fiind stabile, undele
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
că nu poate exista mișcare în afara undelor staționare - deci nu putem observa mișcarea dacă nu există nici o particulă care să fie observată; 8. Rezonanța sferică este cea care creează întregul univers observabil. Rezonanța determină „înghețarea” undelor electromagnetice sub formă de particule atomice cât și comportamentul electronilor în atomi - numai acele orbite care creează unde staționare fiind stabile, undele nestaționare dezintegrându-se imediat. Dacă încercăm să aflăm masa unei unde sferice staționare având același diametru și sarcină cu a electronului: * * * Pentru a
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Aceste structuri sunt numite osciloni. Imaginile obținute de Lioubashevski seamănă foarte bine cu imaginile atomilor de tungsten obținute la microscopul electronic. Oscilonii ar putea fi cheia înțelegerii lumii subatomice - însă acest lucru impune atât renunțarea la conceptul newtonian conform căruia particulele elementare sunt punctiforme, cât și a celui mai modern, relativist, conform căruia particulele elementare ar putea fi asimilate unor bile rigide. Nici unul dintre aceste modele nu este viabil, neputând explica în totalitate fenomenele care se produc în realitate. Un al
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
imaginile atomilor de tungsten obținute la microscopul electronic. Oscilonii ar putea fi cheia înțelegerii lumii subatomice - însă acest lucru impune atât renunțarea la conceptul newtonian conform căruia particulele elementare sunt punctiforme, cât și a celui mai modern, relativist, conform căruia particulele elementare ar putea fi asimilate unor bile rigide. Nici unul dintre aceste modele nu este viabil, neputând explica în totalitate fenomenele care se produc în realitate. Un al treilea model, inspirat de modelul oscilonilor, ar presupune că nu există materie solidă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
explica în totalitate fenomenele care se produc în realitate. Un al treilea model, inspirat de modelul oscilonilor, ar presupune că nu există materie solidă la nivel cuantic, ci numai oscilații. Oscilațiile cuantice staționare ar forma, similar oscilonilor, ceea ce noi numim particule elementare - în fapt, fiind vorba de simple unde staționare ! Oscilonii reprezintă un fenomen relativ nou, descoperit experimental la Universitatea din Austin, Texas. Cauzele producerii acestora sunt încă puțin cunoscute în prezent. Se pare însă că există conexiuni cu teoria matematică
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Cauzele producerii acestora sunt încă puțin cunoscute în prezent. Se pare însă că există conexiuni cu teoria matematică a haosului. Asemănările mari ale acestora cu modul de organizare și interacțiune al atomilor ar putea oferi indicii serioase pentru înțelegerea lumii particulelor elementare. Procedeul de producere al acestor osciloni este similar cu cel folosit de Chladni pentru obținerea imaginilor produse de sunete. Cercetătorii au mai descoperit că acești osciloni pot avea o durată de viață extrem de mare (milioane de cicliă, putând fi
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
este similar cu cel folosit de Chladni pentru obținerea imaginilor produse de sunete. Cercetătorii au mai descoperit că acești osciloni pot avea o durată de viață extrem de mare (milioane de cicliă, putând fi considerați a fi „stabili”. Mai mult, similar particulelor elementare modelele folosite prezic faptul că oscilonii ar putea avea o masă proprie - masa reprezentând în acest caz o proprietate a structurii spațiului și nu o constantă a oscilonului. În fine, oscilonii se pot „atrage” sau „respinge” între ei în funcție de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
că oscilonii ar putea avea o masă proprie - masa reprezentând în acest caz o proprietate a structurii spațiului și nu o constantă a oscilonului. În fine, oscilonii se pot „atrage” sau „respinge” între ei în funcție de fazele relative dintre ei - similar particulelor elementare încărcate cu sarcini electrice ! Dacă particulele numite elementare nu ar fi decât unde staționare tridimensionale stabile în timp, acesta ar impune existența a două fronturi de undă: unul dinspre particulă spre exterior și altul spre particulă, venind din exterior
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
proprie - masa reprezentând în acest caz o proprietate a structurii spațiului și nu o constantă a oscilonului. În fine, oscilonii se pot „atrage” sau „respinge” între ei în funcție de fazele relative dintre ei - similar particulelor elementare încărcate cu sarcini electrice ! Dacă particulele numite elementare nu ar fi decât unde staționare tridimensionale stabile în timp, acesta ar impune existența a două fronturi de undă: unul dinspre particulă spre exterior și altul spre particulă, venind din exterior. Ce rol joacă ceea ce noi percepem și
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
respinge” între ei în funcție de fazele relative dintre ei - similar particulelor elementare încărcate cu sarcini electrice ! Dacă particulele numite elementare nu ar fi decât unde staționare tridimensionale stabile în timp, acesta ar impune existența a două fronturi de undă: unul dinspre particulă spre exterior și altul spre particulă, venind din exterior. Ce rol joacă ceea ce noi percepem și numim timp în această nouă concepție ? Inginerul belgian Xavier Borg, unul dintre mentorii unor noi teorii revoluționare în fizica modernă, afirma că: „Noi măsurăm
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
dintre ei - similar particulelor elementare încărcate cu sarcini electrice ! Dacă particulele numite elementare nu ar fi decât unde staționare tridimensionale stabile în timp, acesta ar impune existența a două fronturi de undă: unul dinspre particulă spre exterior și altul spre particulă, venind din exterior. Ce rol joacă ceea ce noi percepem și numim timp în această nouă concepție ? Inginerul belgian Xavier Borg, unul dintre mentorii unor noi teorii revoluționare în fizica modernă, afirma că: „Noi măsurăm timpul cu ajutorul ceasurilor, dar ceasurile nu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
temporal de referință și un alt sistem. Dar atunci cum am putea determina dacă timpul își inversează cursul ? Xavier explică că în acest caz am putea observa o inversare a direcției undelor în spațiu care „intră” și care „ies” din particulă. Sensul pozitiv, ales convențional, ar fi acela dinspre particulă spre universul exterior. Inversarea sensului undelor ar duce deci la o inversare a timpului sau a entropiei, convertind totodată particula în antiparticulă. Antiparticula ar fi, de fapt, imaginea în oglindă a
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cum am putea determina dacă timpul își inversează cursul ? Xavier explică că în acest caz am putea observa o inversare a direcției undelor în spațiu care „intră” și care „ies” din particulă. Sensul pozitiv, ales convențional, ar fi acela dinspre particulă spre universul exterior. Inversarea sensului undelor ar duce deci la o inversare a timpului sau a entropiei, convertind totodată particula în antiparticulă. Antiparticula ar fi, de fapt, imaginea în oglindă a particulei noastre, având evident și sarcina opusă acesteia. Dacă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
a direcției undelor în spațiu care „intră” și care „ies” din particulă. Sensul pozitiv, ales convențional, ar fi acela dinspre particulă spre universul exterior. Inversarea sensului undelor ar duce deci la o inversare a timpului sau a entropiei, convertind totodată particula în antiparticulă. Antiparticula ar fi, de fapt, imaginea în oglindă a particulei noastre, având evident și sarcina opusă acesteia. Dacă o particulă s-ar ciocni cu o antiparticulă, cele două unde staționare ar dispărea, apărând în schimb două unde electromagnetice
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Sensul pozitiv, ales convențional, ar fi acela dinspre particulă spre universul exterior. Inversarea sensului undelor ar duce deci la o inversare a timpului sau a entropiei, convertind totodată particula în antiparticulă. Antiparticula ar fi, de fapt, imaginea în oglindă a particulei noastre, având evident și sarcina opusă acesteia. Dacă o particulă s-ar ciocni cu o antiparticulă, cele două unde staționare ar dispărea, apărând în schimb două unde electromagnetice nonstaționară (fotoniă, procesul acesta numindu-se anihilare. Mergând mai departe, dacă două
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
universul exterior. Inversarea sensului undelor ar duce deci la o inversare a timpului sau a entropiei, convertind totodată particula în antiparticulă. Antiparticula ar fi, de fapt, imaginea în oglindă a particulei noastre, având evident și sarcina opusă acesteia. Dacă o particulă s-ar ciocni cu o antiparticulă, cele două unde staționare ar dispărea, apărând în schimb două unde electromagnetice nonstaționară (fotoniă, procesul acesta numindu-se anihilare. Mergând mai departe, dacă două asemenea unde electromagnetice produse prin anihilarea a două particule cu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
o particulă s-ar ciocni cu o antiparticulă, cele două unde staționare ar dispărea, apărând în schimb două unde electromagnetice nonstaționară (fotoniă, procesul acesta numindu-se anihilare. Mergând mai departe, dacă două asemenea unde electromagnetice produse prin anihilarea a două particule cu două antiparticule s-ar afla defazate cu jumătatea lungimii lor de undă atunci prin suprapunerea lor, s-ar anula reciproc ! Fenomenul se numește interferență distructivă a undelor. Paradoxal, din cele 4 particule elementare am obține ... nimic ! Nu este vorba
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
unde electromagnetice produse prin anihilarea a două particule cu două antiparticule s-ar afla defazate cu jumătatea lungimii lor de undă atunci prin suprapunerea lor, s-ar anula reciproc ! Fenomenul se numește interferență distructivă a undelor. Paradoxal, din cele 4 particule elementare am obține ... nimic ! Nu este vorba de o violare a principiului conservării masei sau energiei, ci de faptul că materia poate trece într-o stare nemanifestată. Cu alte cuvinte, zero sau nimicul nu înseamnă întotdeauna zero, ci poate însemna
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
poate însemna și echilibrul perfect, simetria perfectă a două (sau mai multe entități. Implicit, dacă inversăm fenomenul prin ruperea simetriei vom obține doi fotoni. Acești fotoni, în prezența unui câmp electric foarte intens ar da naștere fiecare câte unei perechi particulă antiparticulă, revenind la situația inițială printr-un proces de rupere a simetriei. Însă nu putem crea o particulă fără a crea și antiparticula sa. Totuși, în anul 1964, fizicienii s-au confruntat cu o surpriză atunci când, la Laboratorul DOE din
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
ruperea simetriei vom obține doi fotoni. Acești fotoni, în prezența unui câmp electric foarte intens ar da naștere fiecare câte unei perechi particulă antiparticulă, revenind la situația inițială printr-un proces de rupere a simetriei. Însă nu putem crea o particulă fără a crea și antiparticula sa. Totuși, în anul 1964, fizicienii s-au confruntat cu o surpriză atunci când, la Laboratorul DOE din Brookhaven s-a descoperit, studiind particula numită kaon neutru și antiparticula sa, că există o asimetrie între acestea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
printr-un proces de rupere a simetriei. Însă nu putem crea o particulă fără a crea și antiparticula sa. Totuși, în anul 1964, fizicienii s-au confruntat cu o surpriză atunci când, la Laboratorul DOE din Brookhaven s-a descoperit, studiind particula numită kaon neutru și antiparticula sa, că există o asimetrie între acestea, asimetrie numită violarea parității de sarcină. În anul 1999 Laboratoarele Fermi au obținut o măsurătoare exactă a acestei violări de paritate. Acest fapt ne explică de ce trăim într-
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
gravitația ar fi produsă de radiația electromagnetică de înaltă energie, din zona superioară a spectrului electromagnetic, explicând și defectul de masă existent în galaxii fără a fi nevoie de ipotetica materie neagră. În fizică este bine cunoscută apariția așa numitelor particule virtuale ce apar în vacuum în prezența unui câmp electric, pentru o scurtă perioadă de timp (sub 10-25 să, întotdeauna sub formă de perechi particulă-antiparticulă. Ulterior acestea se recombină și dispar, la fel de subit precum au apărut. Toate aceste fenomene ne
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]