10,871 matches
-
controlului social). Freidson susține însă că, dacă medicul are autoritate absolută asupra bolii, el are posibilitatea să creeze boli și bolnavi ... Teoria propusă de Thomas Szasz și Marc Hollender 365 identifică trei tipuri de relație medic-bolnav: • medicul activ și pacientul pasiv fapt vizibil mai ales în cazurile de urgență: comă, răni grave, hemoragii etc., prototipul relației fiind cel dintre mamă și bebeluș: medicul are control absolut asupra situației, își exercită meseria fără nici o restricție din partea pacientului; • bolnavul vine la medic pentru că
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a sănătății nu neagă acest model biomedical, dar propune un model explicativ mai complex, multifactorial și interacționist: trebuie să recunoaștem rolul antecedentelor biologice "declanșatoare", dar este necesar să luăm în considerare și activitatea și traiectoria socială a indivizilor care suportă pasiv sau activ factorii determinanți (biologici, psihici, sociali), care adoptă strategii diferite pentru a face față și a răspunde adecvat amenințării bolii etc. Strategiile adoptate de către indivizi pot modera impactul bolii, pot încetini sau accelera dezvoltarea acesteia. Cercetări de finețe în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a fi sensibil la emoții, la sentimente; • a fi vigilent la intențiile interlocutorului de a se eschiva etc. Ascultarea oamenilor nu este un lucru ușor. Nu e vorba doar de a lăsa pe ceilalți să vorbească, nu este un proces pasiv, este nevoie de implicare într-o conversație și de atenție neprefăcută acordată interlocutorului. Nu vă prefaceți că sunteți interesați, acest lucru este remarcat și nu va avea efect benefic asupra cercetării. Trebuie sa fiți cu adevărat interesați de persoana cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în El. Dar Hristos nu e despărțit în aceste daruri ale bunătăților Sale, de noi. Ci e activ și El însuși prezent direct în noi prin alții, sau în comunicarea acestor daruri, prin alții, fără să-i facă unelte pur pasive pe cei prin care ni Se comunică, ci dându-le și acestora puterea să fie activi, cum spune Sf. Apostol Pavel în continuare. Dacă Hristos e torentul-izvor nesfârșit al darurilor, preoții și credincioșii, care comunică altora darurile primite, sunt râuri
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
între care acestea se stabilesc să fie egale exclusiv în privința puterii economice, și asta pentru că influența economică a unui stat poate fi contrabalansată de influența culturală sau politică a altui stat. Pe de altă parte, introduc și conceptul de globalizare pasivă, care înseamnă existența unor relații univoce între state sau grupuri de state între care există diferențe sesizabile de natură economică, politică sau culturală. Apare astfel discrepanța dintre statele sau grupurile de state care impun anumite valori și cele care doar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
că, din unghi politic, globalizarea proces dezvoltat în logica universalismului și a particularismului impune existența a două lumi ale relațiilor inter-naționale: lumea etatocentrică și lumea multicentrică. Acestor două lumi li se asociază cele două tipuri de globalizare amintite, activă și pasivă. Răspunzând la întrebarea relativă la rezistența statelor-națiune în fața avansului globalizării pe dimensiunea sa politică, mă refer la faptul că este vorba despre două mecanisme orientate din interior: un anumit sens al suveranității și renașterea naționalismului. La modul general, această rezistență
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ale globului să fie mult mai implicate în procesul global decât altele, iar unele state-națiune sau grupuri de state să fie mult mai bine integrate în ordinea globală decât altele. Din această perspectivă, se poate vorbi și despre: 2) globalizare pasivă, care trimite la existența unor relații unilaterale între state sau grupuri de state între care există vizibile diferențe de natură economică, politică sau culturală. Apare astfel discrepanța între statele sau grupurile de state care impun anumite valori și cele care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
avea aceeași formă la nivel economic și socio-cultural în cazul fiecărei societăți naționale, înseamnă a ne situa în eroare 522. Globalizarea este, prin excelență, un proces inegal. Tocmai în acest sens am insistat asupra distincției dintre globalizarea activă și globalizarea pasivă. Pentru a stabili o relație între cele două tipuri de globalizare și cele două lumi ale politicii mondiale, apelez la ipoteza că globalizarea activă e un fenomen caracteristic lumii multicentrice, în vreme ce globalizarea pasivă reprezintă unul specific lumii etato-centrice. Trebuie totuși
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
asupra distincției dintre globalizarea activă și globalizarea pasivă. Pentru a stabili o relație între cele două tipuri de globalizare și cele două lumi ale politicii mondiale, apelez la ipoteza că globalizarea activă e un fenomen caracteristic lumii multicentrice, în vreme ce globalizarea pasivă reprezintă unul specific lumii etato-centrice. Trebuie totuși subliniat că, paradoxal, erodarea principiului suveranității este mult mai pronunțată în contextul lumii etatocentrice, acolo unde "operează" globalizarea pasivă. Interacționând economic, politic și socio-cultural, actorii lumii multicentrice își pot menține, până la un punct
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
apelez la ipoteza că globalizarea activă e un fenomen caracteristic lumii multicentrice, în vreme ce globalizarea pasivă reprezintă unul specific lumii etato-centrice. Trebuie totuși subliniat că, paradoxal, erodarea principiului suveranității este mult mai pronunțată în contextul lumii etatocentrice, acolo unde "operează" globalizarea pasivă. Interacționând economic, politic și socio-cultural, actorii lumii multicentrice își pot menține, până la un punct, suveranitatea. În orice caz, experiența contemporană demonstrează că un anumit tip de angajament față de sistemul economic global, fie acesta unul activ sau pasiv, este inevitabil 523
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
implică recunoașterea unui stat-națiune de către comunitatea internațională, precum și acceptarea sa ca o entitate egală din punct de vedere legal. În mod formal, nici acest sens al suveranității nu a fost erodat de către procesul globalizării, deși se poate considera că globalizarea pasivă este o expresie a reducerii importanței acestui sens al suveranității. Ultimul sens al suveranității este cel propriu "modelului westfalian", care include principiul non-intervenției și care, în contextul actualelor relații globale, este deja depășit. Se poate deci observa că, din cele
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
societățile aflate într-un stadiu al globalizării active din perspectivă economică și politică). Pe de altă parte, cea de a doua tendință este opusă dimensiunii culturale a globalizării, fiind caracteristică acelor societăți care se află într-un stadiu al globalizării pasive. Se pare deci că, într-adevăr, cultura globală își poate regăsi resurse de dezvoltare doar în mod artificial, încât "dificultatea centrală a oricărui proiect de construcție a identității globale și, așadar, a unei culturi globale este aceea că identitatea colectivă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Vol. 8 (5), 1998, p. 635). 340 Terry Eagleton, op. cit., p. 15. 341 Se afirmă chiar că "judecățile despre realitatea socială reflectă perspectiva proprie a cuiva, un punct de vedere evaluativ și motivat. Cel care percepe nu este neutru sau pasiv, ci obiectiv implicat în societate. Nicio judecată despre societate (sau natură) nu este posibilă decât dintr-o perspectivă umană reflectată prin valori și ideologii. Realitatea este surprinsă nu numai prin idei, scheme cognitive etc., ci, de asemenea, prin valorile noastre
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
natura diazocomponentei. Diazoderivați stabilizați Pentru simplificarea procesului de vopsire, respectiv de imprimare și realizarea de economii de azonaftoli s-au sintetizat diazocomponente stabilizate, care pot fi active (își păstrează capacitatea de cuplare, aplicându-se prin simpla dizolvare în apă) și pasive (își pierd temporar această capacitate și pentru a fi aplicabile trebuie să fie readuse în forme cuplabile). Din categoria diazocomponentelor active fac parte sărurile de diazoniu rezistente, care din punct de vedere chimic pot fi sulfați sau cloruri de diazoniu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
trebuie să fie readuse în forme cuplabile). Din categoria diazocomponentelor active fac parte sărurile de diazoniu rezistente, care din punct de vedere chimic pot fi sulfați sau cloruri de diazoniu (I) săruri duble (II), arilsulfonați (III), iar din categoria diazocomponentelor pasive fac parte nitrozaminele (IV), diazosulfonații (V) și diazoaminele (VI). 1.8. Pigmenți Pigmenții utilizați în sectorul industriei textile sunt substanțe colorate, cristaline, fin divizate, insolubile în mediile uzuale folosite în tehnologia chimică textilă (apă, soluții alcaline, acide, reducătoare, oxidante). Ei
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
biosorbție” și “bioacumulare” care ține cont de starea biomasei de natură microbiologică (Kaushik și Malik, 2009; Vijayaraghavan și Yun, 2008a). Biosorbția se bazează pe utilizarea biomasei neviabile cât și a celei viabile și are la bază un mecanism de reținere pasivă a substanțelor toxice de către biosorbenții microbiologici neviabili/inactivi sau derivați ai acestora. Biosorbția se datorează unui număr de procese independente de metabolism, care în esență au loc în peretele celular, adsorbție fizică și chimică (schimb ionic, complexare, chelatizare și microprecipitare
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
o formă de rezistență și de finalitate a răspunsului lor la efectul substanțelor toxice care apar în mediul de viață. Reținerea coloranților de către microorganisme, are drept rezultat concentrarea lor și poate implica o combinație a mecanismului de transport activ sau pasiv, începând cu difuzia componentului adsorbit la suprafața celulei microbiene. Legarea la situsurile suprafeței celulare pentru care manifestă afinitate chimică nu este dependentă de metabolism, producându-se pentru ambele tipuri de celule microbiene viabile și inactivate, fapt semnalat de mult timp
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
azo, sau biodegradarea lor, care stau la baza unor tehnologii de tratament destructiv (dos Santos și al., 2007; Kaushik și Malik, 2009; Pearce și al., 2003; Rodríguez Couto, 2009). Precizăm că în acest capitol se tratează strict biosorbția (activă sau pasivă), fără abordarea biodegradării microbiologice a coloranților, care se bazează pe principii și mecanisme specifice. 4.2. Obținerea și modul de întrebuințare a biosorbenților microbiologici 4.2.1. Tipuri de biosorbenți microbiologici utilizați pentru reținerea coloranților În cazul biosorbției unor coloranți
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
particularități legate de natura microorganismului. Coloranții pot interacționa cu aceste grupe active de pe suprafața celulelor în mod diferit. Pentru microorganismele viabile, capabile să se dezvolte pe parcursul experimentelor, acumularea coloranților de către biomasă poate implica o combinație a unui mecanism de transport pasiv, începând cu difuzia solutului adsorbit la suprafața celulei microbiene și a unui mecanism activ dependent de metabolism (Aksu și Tezer, 2000; O’Mahoni și al., 2002; Veglio și Beolchini, 1997). Odată ce colorantul a difuzat la suprafață el se va lega
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
între două faze, dintre care una este un schimbător de ioni, iar cealaltă o soluție care conține compuși ionizabili, presupune un proces de schimb ionic. Studiul interacțiunilor dintre microorganisme neviabile și coloranți a demonstrat că fenomenele de adsorbție au loc pasiv, independent de activitatea metabolică. În general, peretele celular și membrana externă a celulei acționează ca o trapă pentru substanțele toxice prin intermediul unei multitudini de situsuri de adsorbție. Totuși, pe lângă acest echilibru, nu trebuie ignorate distribuțiile, care se desfășoară fără participarea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
mai multă biomasă pe parcursul dezvoltării în prezența fiecărui colorant, la concentrații mari și temperatură ridicată. În aceste condiții, o cantitate mai mare de ioni de colorant poate fi reținută pe situsurile active prezente pe suprafețele filamentoase ale Phormidium sp. (reținere pasivă sau biosorbție) și trec în celulă de la membrana celulară prin ciclul metabolic al celulei (proces activ). În mediul de cultură caracteristic care conține coloranții testați, biomasa cianobacteriei nu s-a dezvoltat proporțional cu creșterea concentrației colorantului adăugat, ceea ce înseamnă că
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
adăugat, ceea ce înseamnă că nu a fost utilizat colorantul drept sursă de carbon. Datorită acestor considerente și a culorii biomasei (negru, albastru, roșu) la sfârșitul experimentelor se poate trage concluzia că reținerea coloranților a avut loc prin asocierea unor procese pasive și active (Sadettin și Dönmez, 2007). Mecanismul de îndepărtare a coloranților cu microorganisme viabile depinde de condițiile de mediu în care acestea se dezvoltă (Fu și al., 2002c). De exemplu, s-a utilizat un nămol aclimatizat pentru îndepărtarea colorantului Reactive
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
altunde, nu altcând și nu altcum, ci în casa lui, înțelegând prin asta nu finitul ostil și opac, în cruda și oarba lui particularitate, oricărui alt finit; nici finitul deficitar și plictisit de sine, visând steril, în febra unei exaltări pasive a sufletului, mereu alte finituri, ci universalul concret, o formă a universalului istoric-determinată, o structură completă, dar deschisă, imperfectă, dar atotperfectibilă, contingent specifică, însă ideal generică, un loc ale cărui legi și al cărui trecut nu sunt întoarse spre sine
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
altunde, nu altcând și nu altcum, ci în casa lui, înțelegând prin asta nu finitul ostil și opac, în cruda și oarba lui particularitate, oricărui alt finit; nici finitul deficitar și plictisit de sine, visând steril, în febra unei exaltări pasive a sufletului, mereu alte finituri, ci universalul concret, o formă a universalului istoric-determinată, o structură completă, dar deschisă, imperfectă, dar atotperfectibilă, contingent specifică, însă ideal generică, un loc ale cărui legi și al cărui trecut nu sunt întoarse spre sine
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
67 Ibidem, p. 23 68 cadrul acestui sistem instituind impozite și asigurând mobilizarea la buget a sumelor datorate de contribuabili Începând cu emiterea de legi, regulamente, proceduri, metode etc. și realizează lucrările privind administrarea impozitelor, În timp ce contribuabilii acționează În mod pasiv prin executarea obligațiilor de a plăti sau suporta impozitele stabilite În sarcina lor68. O componentă complexă a sistemului fiscal poate fi considerată asieta, concepută, de regulă, ca un ansamblu al modalităților și procedeelor tehnice folosite de organele fiscale la așezarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]