13,371 matches
-
redusă la vârstnici (11,12). Tabloul atipic este mai frecvent la vârstnici, incidența acestuia crescând odată cu înaintarea în vârstă, independent de sexul pacientului. Tabloul clinic poate fi dominat de simptome ale insuficienței cardiace acute, accidentului vascular cerebral (AVC) sau emboliei periferice. Există mai multe ipoteze care explică incidența scăzută a durerii anginoase tipice la vârstnici: creșterea pragului dureros, tablou clinic dominat de simptomele asociate, confuzia, negarea durerii, disfuncția sistemului nervos autonom (DZ, AVC ischemic în antecedente) ( tabelul 18.3) (11-13). Existența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
glucocorticoizi). Prezența DZ la vârstnici reprezintă un factor important de morbiditate și mortalitate. Într-un studiu cu o durată de 6 ani, efectuat în Oxford, s-a raportat o incidență a cardiopatiei ischemice, accidentului vascular cerebral (AVC) și bolii arteriale periferice (BAP) de 56, 22 și respectiv 146 de cazuri la 1.000 persoane/an (14). Insulinorezistența este un bine cunoscut factor asociat cu profilul metabolic proaterogenic, care include LDL mici și dense, scăderea HDL-colesterolului și creșterea lipoproteinelor cu densitate foarte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
reducere a perfuziei cerebrale. Hipotensiunea ortostatică este influențată de efort fizic, de anumite medicamente (antihipertensive, diuretice, antipsihotice), dar și de ritmul circadian, fiind mai pronunțată dimineața și în perioadele postprandiale. Edemele declive Apariția lor a fost explicată prin afectarea simpaticului periferic cu deprimarea răspun - sului vasoconstrictor, favorizând astfel debitul sanguin distal. Aceste anomalii pot agrava o arteriopatie preexistentă a membrelor inferioare. Infarctul miocardic indolor Nu de puține ori, infarctul miocardic este descoperit pe ECG efectuată de rutină sau, în eventualitatea nefericită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
cerebral. Boala cerebrovasculară și boala coronariană s-au dovedit princi- palele cauze de deces la pacienții diabetici. Diagnosticarea lor precoce permite intro ducerea- tratamentului de specialitate și crește șansele de supraviețuire ale pacienților diabetici- (64-67). 6.5.6. Boala arterială periferică Din punct de vedere epidemiologic, BAP afectează aproximativ 20% dintre adulții peste 55 de ani. Se estimează că 20-30% dintre persoanele cu simptome de BAP asociază diabet. Principalii factori de risc pentru BAP sunt: fumatul, diabetul, vârsta înaintată, HTA, disli
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
scăderii tonusului vascular. De multe ori, modificările vasculare pot fi prezente înaintea diagnosticării diabetului și se agravează odată cu durata bolii metabolice și controlul precar de durată. Diagnosticul precoce al BAP permite prevenirea extensiei afectării la întregul membru inferior. Leziunile arteriale periferice la diabetici îmbracă unele particularități față de non-diabetici, ceea ce le conferă un grad sporit de gravitate: ‒sunt localizate preponderent distal; aceasta face ca frecvent să existe stenoze ale arterei poplitee sau la emergența arterelor cu localizare distală de genunchi, artera tibială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
dintre decesele de cauză cardiovasculară se produc la pacienții cu vârsta peste 65 de ani (4,5). Studii ample au arătat că dislipidemia reprezintă un important factor de risc atât pentru boala coronariană, cât și pentru boala cerebrovasculară, boala arterială periferică sau pentru demență la vârstnic. De asemenea, Manolio și colaboratorii săi au realizat o meta --analiză care a inclus 22 de studii de cohortă, arătând că valorile crescute ale LDL-colesterolului și ale colesterolului total se asociază semnificativ cu mortalitatea de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
și o reducere dublă a riscului absolut comparativ cu adultul tânăr (44). Heart Protection Study (HPS) a inclus 20.536 pacienți cu vârsta cuprinsă în intervalul 40-80 ani, 28% cu vârsta peste 70 ani, diagnosticați cu boală coronariană sau vasculară periferică, randomizați pentru a primi simvastatin sau placebo și urmăriți timp de 5 ani. Rezultatele studiului au arătat o scădere importantă a mortalității globale, precum și a celei cardiovasculare, a incidenței IMA, a accidentului vascular cerebral și a terapiei de revascu - larizație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
este o vitamină liposolubilă aparținând complexului de vitamine B, cu efect hipolipemiant la doze mari. Tratamentul cu niacină poate fi inițiat în monoterapie sau în combinație cu statinele. Mecanismul hipolipemiant constă în inhibarea mobilizării acizilor grași liberi din țesu - turile periferice, cu scăderea sintezei hepatice a trigliceridelor și a secreției de VLDL-colesterol și conversia la LDL-colesterol. Acidul nicotinic determină modificări ale tuturor compo- nentelor profilului lipidic, inducând scăderea colesterolului total și a LDL-colesterolului cu 15%, reducerea trigliceridelor cu 25-30%, creșterea HDL-colesterolului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
a unei suspiciuni clinice încă din stadiile precoce ale insuficienței renale cronice. Tratamentul evenimentelor acute cerebrovasculare la pacientul renal nu diferă în mare de cel aplicat în populația generală, o atenție particulară trebuind însă acordată statusului volemic. VI.2. Boala periferică arterială la pacientul renal Introducere Boala periferică arterială (BPA) reprezintă o afecțiune frecventă la pacientul cu insuficiență renală cronică terminală (IRCT), asociindu-se cu o morbi-mortalitate importantă. Totuși, în comparație cu alte complicații ale aterosclerozei, această afecțiune reprezintă o cenușăreasă, fiind deseori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
precoce ale insuficienței renale cronice. Tratamentul evenimentelor acute cerebrovasculare la pacientul renal nu diferă în mare de cel aplicat în populația generală, o atenție particulară trebuind însă acordată statusului volemic. VI.2. Boala periferică arterială la pacientul renal Introducere Boala periferică arterială (BPA) reprezintă o afecțiune frecventă la pacientul cu insuficiență renală cronică terminală (IRCT), asociindu-se cu o morbi-mortalitate importantă. Totuși, în comparație cu alte complicații ale aterosclerozei, această afecțiune reprezintă o cenușăreasă, fiind deseori neglijată în practica clinică. înțelegerea impactului clinic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
sunt limitate; studiile largi privind complicațiile BPA (ulcerații, amputații etc.) și prevenția acestora sunt rare; datele care să ghideze practica clinică în ceea ce privește deciziile terapeutice (revascularizație versus amputație) în situațiile cu ischemie severă a membrelor sunt de asemenea limitate. Prevalența bolii periferice arteriale Diagnosticul de boală periferică arterială (BPA), se realizează pe seama simptomelor, examenului fizic și a testelor diagnostice. Estimările prevalenței BPA în populația renală variază foarte mult, depinzând de precizia metodelor diagnostice utilizate. Estimările prevalenței BPA pe baza simptomelor și semnelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
complicațiile BPA (ulcerații, amputații etc.) și prevenția acestora sunt rare; datele care să ghideze practica clinică în ceea ce privește deciziile terapeutice (revascularizație versus amputație) în situațiile cu ischemie severă a membrelor sunt de asemenea limitate. Prevalența bolii periferice arteriale Diagnosticul de boală periferică arterială (BPA), se realizează pe seama simptomelor, examenului fizic și a testelor diagnostice. Estimările prevalenței BPA în populația renală variază foarte mult, depinzând de precizia metodelor diagnostice utilizate. Estimările prevalenței BPA pe baza simptomelor și semnelor fizice sunt în general lipsite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
transplantul renal este de numai 3,2% [US Renal Data System]. De asemenea, un studiu epidemiologic important (CHOICE) la pacienții nou intrați în hemodializă (pacienți incidenți) indică o frecvență de 13% [Longenecker et al., 2002], criteriul de diagnosticare a bolii periferice arteriale fiind diagnosticul anterior de BPA. Pe de altă parte, într-o investigație de mari dimensiuni la pacienții dializați prevalenți [Studiul HEMO, Cheung et al., 2000], prevalența BPA este semnificativ mai mare: 25%. în acest studiu, criteriile de diagnostic au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
studiu, criteriile de diagnostic au fost reprezentate de existența istoricului de BPA, a istoricului de claudicație, de amputație sau revascularizație, de gangrenă. Utilizarea criteriilor de diagnostic al BPA în studiile CHOICE sau HEMO subestimează cu certitudine amploarea reală a bolii periferice arteriale în populația renală. Această afirmație este susținută de utilizarea, în investigații de mai mici dimensiuni, a indexului gleznă-bra] drept criteriu de diagnostic, la care prevalența BPA a fost de 30-38% la pacienții hemodializați [Al Zahrani et al., 1997]. Epidemiologia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
sensibilitate și specificitate bune în screening-ul BPA. Din păcate, nu s-a stabilit cu certitudine dacă utilizarea indicelui gleznă-brahial reprezintă un test la fel de fidel în populația uremică. Explicația constă în faptul că pacienții renali prezintă frecvent calcificări extensive ale arterelor periferice, iar utilizarea IGB nu ar reflecta în acest context amploarea reală a ischemiei periferice. IGB estimează mai exact prevalența bolii în comparație cu diagnosticul bazat pe simptome sau pe examenul fizic [McDermott et al., 2001]. Mai mult, un index gleznă-brahial redus se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
certitudine dacă utilizarea indicelui gleznă-brahial reprezintă un test la fel de fidel în populația uremică. Explicația constă în faptul că pacienții renali prezintă frecvent calcificări extensive ale arterelor periferice, iar utilizarea IGB nu ar reflecta în acest context amploarea reală a ischemiei periferice. IGB estimează mai exact prevalența bolii în comparație cu diagnosticul bazat pe simptome sau pe examenul fizic [McDermott et al., 2001]. Mai mult, un index gleznă-brahial redus se corelează nu numai cu prezența claudicației intermitente (simptomul cardinal al BPA), ci și cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
et al., 2001]. Totuși, și acești parametri sunt grevați de inexactități la pacientul uremic; astfel, IHB poate fi fals crescut în condițiile calcificării importante a arterelor digitale. Măsurarea volumului pulsului la nivelul halucelui este mai utilă pentru cuantificarea progresiei ischemiei periferice la un anumit pacient; pe de altă parte, același parametru, din cauza variabilității mari între pacienții cu afectare vasculară similară, este mai puțin util în compararea amplorii fenomenelor ischemice la subiecți diferiți. Măsurarea transcutană a oxigenării tisulare (MTOT) este probabil cea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
cu diagnosticul de BPA tabelul I [Cheung et al., 2000]; în aceeași investigație, vârsta a reprezentat un factor de risc pentru BPA la non-diabetici, nu însă și la diabetici. Pacienții de rasă caucaziană prezintă o prevalență mai crescută a ischemiei periferice cronice decât afroamericanii. Interesant este faptul că hipercolesterolemia, sexul masculin și HTA factori de risc recunoscuți în populația non-renală nu sunt asociați cu un risc crescut de BPA la pacienții hemodializați. La pacienții dializați cuprinși în US Renal Data System
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
Trebuie remarcat însă că în cele două studii mari prezentate mai sus au fost analizate, de manieră cross-sectional, asocieri între prezența BPA și anumiți factori de risc cardiovascular; aceste asocieri nu pot fi folosite cu acuratețe pentru cuantificarea progresiei ischemiei periferice cronice și apariția complicațiilor [OHare et al., 2002]. în fine, o altă problemă puțin cunoscută este aceea a relației dintre BPA și factorii de risc cardiovascular neconvenționali la pacienții uremici. Deși verosimilă, asocierea dintre inflamația cronică sau tulburările metabolismului fosfocalcic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
cu neuropatie trebuie examinați la nivelul membrelor inferioare la fiecare vizită la medic. Recomandările ADA prevăd ca toți pacienții diabetici să fie supuși screening-ului pentru BPA și să fie îndrumați spre consultul chirurgului vascular, dacă s-a diagnosticat prezența ischemiei periferice cronice. Implementarea acestui ghid presupune: abordarea multidisciplinară în ceea ce privește îngrijirea piciorului; constituirea de clinici/secții specializate în îngrijirea piciorului diabetic, vizitate frecvent de pacienții de mare risc pentru complicații la acest nivel; programe de autoîngrijire a piciorului; programe educative adresate atât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
revascularizare relativ precoce, nu același lucru este valabil și pentru pacienții cu uremie cronică [Reddan et al., 2001]. Ca urmare, riscul și beneficiile procedurilor de revascularizare la această populație nu pot fi deocamdată estimate cu acuratețe. La pacienții cu ischemie periferică critică, procedurile chirurgicale economicoase, precum by-pass-ul (asociat câteodată cu amputația unor degete), reprezintă în prezent cele de elecție, în încercarea de a salva funcția membrului. La pacienții cu IRCT, această procedură este grevată de dificultăți semnificative; uremicul cronic prezintă o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
al., 2001]. Rezultatele acestor analize au fost contradictorii, conducând la opinii divergente asupra indicației de revascularizare chirurgicală la pacientul uremic. Unii autori susțin necesitatea amputării per primam în locul revascularizării la pacienții cu BPA avansată. Alți autori conchid că managementul ischemiei periferice cronice la pacienții cu IRCT nu trebuie să fie diferit față de populația generală. Un review al 16 serii retrospective de cazuri în care s-a practicat by-pass infrainghinal la pacienți cu IRCT arată o funcționalitate a by-pass-ului la un an
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
amputație post-TR [Mäkisalo et al., 1998]. Ca urmare, în practica curentă, decizia de revascularizare sau amputare trebuie individualizată. Nu există încă algoritmi clari de tratament care să aleagă procedura terapeutică de elecție, variabilitatea practicii clinice în ceea ce privește pacienții renali cu boală periferică arterială fiind deocamdată inevitabilă. Direcții viitoare Din cele expuse mai sus rezultă clar că îngrijirea pacientului cu boală periferică arterială trebuie îmbunătățită în mai multe sensuri. în primul rând, prevenția BPA trebuie să devină o prioritate, atât prin înbunătățirea îngrijirii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
există încă algoritmi clari de tratament care să aleagă procedura terapeutică de elecție, variabilitatea practicii clinice în ceea ce privește pacienții renali cu boală periferică arterială fiind deocamdată inevitabilă. Direcții viitoare Din cele expuse mai sus rezultă clar că îngrijirea pacientului cu boală periferică arterială trebuie îmbunătățită în mai multe sensuri. în primul rând, prevenția BPA trebuie să devină o prioritate, atât prin înbunătățirea îngrijirii preventive a piciorului, cât și prin combaterea factorilor de risc pentru BPA modificabili. De asemenea, sunt necesare date privind
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
În al doilea rând, se impune cu necesitate stabilirea unor algoritmi clinici și a unor metode investigaționale de identificare prin screening a pacienților renali cu mare risc de BPA. Aceste metode ar permite estimarea mai precisă a prevalenței bolii ischemice periferice și a impactului metodelor de revascularizare la această populație. în fine, sunt necesare în continuare studii privind decizia chirurgicală optimă de revascularizare/amputație. Din păcate, acești pacienți prezintă o rată de supraviețuire și un prognostic funcțional foarte reduse. În general
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]