9,309 matches
-
părul i se zbârlește, pupilele i se dilată; mai mult animalul se repede la un șobolan sau la un alt obiect plasat În cușca sa. Stimularea unei arii a hipotalamusului produce un comportament diferit: În loc să manifeste răspunsuri ca cele enumerate, pisica va sta la pândă și va ucide cu sânge rece șobolanul. Prin tehnici similare s-au obținut comportamente agresive și la șobolani. Un șobolan crescut În laborator, care nu a omorât niciodată un șoarece și nici nu a văzut un
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
patologică a unor bolnavi de microbi, boli interne, boli contagioase, în special cele veneriene, turbare, frică de bolile psihice etc. d) Fobii raportate la factorii fizici naturali: apă, mare, munte, tunet, întuneric etc. e) Fobii pentru ființe vii: păianjeni, câini, pisici, șoareci, șerpi etc. f) Fobii legate de funcții biologice: somn, mers, respirație, deglutiție, teama de a nu roși în public, mirosuri neplăcute etc. g) Fobii legate de relațiile publice: fobia de a nu comite gafe, impolitețe, de a nu uita
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formă clinică a acestei boli. Ulterior, se constată că elementele catatoniei pot apare atât în cazul schizofreniei, cât și în psihozele toxi-infecțioase, confuzionale sau în melancolie. K Baruk și de Jong au realizat tablouri experimentale de catatonie prin injectarea la pisică a bulbocapninei. Stări catatonice mai pot apare în cursul terapiei cu neuroleptice, ca efecte secundare (sindromul neuroleplic extrapiramidal). Bolnavul catatonic are un aspect înțepenit, ca de statuie. El este fie așezat în decubit lateral, fie chircit, fie în poziție fetală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de rolul decisiv al conștiinței. Prin definiție, educația este un proces conștient. Ea diferă de dresaj și de învățarea animală tocmai prin „surplusul” decisiv adus de conștiință și subiectivitate. El nu poate fi sesizat prin experimente de laborator asupra cobailor, pisicilor și porumbeilor, precum cele organizate de Thorndike, Guthrie și Skinner. Mult mai „penetrantă” este fenomenologia. Husserl a conceput-o ca o metodologie de cercetare obiectivă a... subiectivității, urmând modelul cartezian, dar detașându-se de acesta; locul „evidenței” carteziene a fost
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Palo Alto); „arta solubilului” (Medawar); teoria rizomului (Deleuze și Guattari) și teoria biologică a autopoiesisului (Jantsch, Maturama și Varela); teoria ordinii din haos (Prigogine); teoria hiperciclului (Eigen și Schuster); modelizarea complexității (Waddington, Gould); teoria structurilor disipative (Prigogine); paradoxurile mecanicii cuantice: „pisica lui Schrödinger”, „prietenul lui Wigner”, „universurile multiple ale lui Everett” ș.a.; „monopolul lui Dirae”; „antimateria”; „universul ambidextru” al lui Gardner; „creodele” lui Waddington; „sistemele ergodice” (Birchoff, von Neumann, Hopf, Kolmogoroff); „cronogeografia” (Parks și Thrift); „lanțurile lui Markov”; „sfârșitul omniscienței” (Prigogine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
desigur că băieții de la „Divertis” ar fi ajuns la Canal, iar acum ar fi fost membri AFDPR. Ar fi pățit-o ei și atunci, dacă frica politrucilor n-ar fi păzit bostănăria. De altfel, acest joc de-a șoarecele și pisica cu cenzura nu era complet lipsit de riscuri. O mulțime de regizori, după vreo montare îndrăzneață, au plecat să monteze în altă parte. După ce te prindeau că „i-ai fentat”, cenzorii deveneau mult mai vigilenți și-ți tăiau și ceea ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dintre actorii și spectatorii scenelor desfășurate anterior. Ceea ce rezultă e o secțiune transversală în existența unei comunități rurale mai curând anistorice. Până la trecerea succesivă prin sat a unor detașamente militare inamice, singurul „eveniment” consemnat este, în afară de venirea „străinului”, dispariția unei pisici și căutarea ei obstinată. Situații propriu-zis epice apar după venirea primei subunități militare: doi țărani, acuzați de complicitate cu inamicul, sunt aruncați din turnul bisericii și împușcați în timpul căderii; alți trei se angajează cu ostașii într-un joc de popice
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
5. Terapia cu ajutorul animalelortc "10.5. Terapia cu ajutorul animalelor" O orientare mai puțin convențională în terapia persoanelor cu dizabilități, în ultimii ani, încearcă să valorifice interacțiunea și contactul direct cu o serie de animale. Pentru mulți dintre noi, animale precum pisicile, câinii, peștii, caii, păsările, hamsterii devin personaje obișnuite în viața de zi cu zi. Nu de puține ori s‑a demonstrat că animalele nu sunt doar prieteni și tovarăși ai omului, ci că prezența lor are efecte surprinzătoare și asupra
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ci că prezența lor are efecte surprinzătoare și asupra stării de sănătate 1. Iată câteva exemple: se cunosc cazuri când câinii au anticipat apariția unei crize de epilepsie; tovărășia papagalilor vorbitori atenuează durerile cardiace; joaca sau numai simpla companie a pisicilor 2 ajută la scăderea presiunii arteriale și diminuează semnificativ stările de anxietate, depresie sau chiar schizofrenie; delfinii pot comunica ușor cu copiii autiști; peștii induc stări de relaxare atunci când sunt priviți mișcându‑se în acvariu; călăria ajută la detensionare și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
al oamenilor, pot mări încrederea în sine și pot îmbunătăți calitatea vieții. Mai multe studii au arătat că persoanele care sufereau de depresie au devenit mult mai interactive și optimiste după ce au petrecut o perioadă în compania unor câini și pisici. De asemenea, este cunoscut faptul că pisicile și câinii i‑au ajutat pe bolnavii de cancer aflați în stare terminală să‑și învingă sentimentul de frică, disperare, singurătate și izolare. Animalele de companie sunt excelenți parteneri sociali și tind să
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și pot îmbunătăți calitatea vieții. Mai multe studii au arătat că persoanele care sufereau de depresie au devenit mult mai interactive și optimiste după ce au petrecut o perioadă în compania unor câini și pisici. De asemenea, este cunoscut faptul că pisicile și câinii i‑au ajutat pe bolnavii de cancer aflați în stare terminală să‑și învingă sentimentul de frică, disperare, singurătate și izolare. Animalele de companie sunt excelenți parteneri sociali și tind să fie adevărați magneți pentru toți cei care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
obiecte pe un desen în care sunt suprapuse mai multe contururi de obiecte (figurile Abelson). 2.2. Să recunoască imagini: - să recunoască imagini simple (cerc, pătrat); - să discrimineze între imagini aproximativ similare (între o lebădă și o gâscă, între o pisică și un iepure); - să descrie un șir de imagini în ordine logică; - să descrie, din memorie, obiecte; - să completeze desene lacunare; - să recunoască desene schematice. 2.3. Să recunoască culorile: - să numească culorile unor obiecte; - să grupeze obiecte după culoare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
s‑a bucurat de o mare popularitate în țările occidentale; subiectul nu era o noutate, pentru că încă din Antichitate erau cunoscute și apreciate capacitățile terapeutice/vindecătoare ale reprezentanților regnului animal. 2. Mulți s‑au întrebat cum se poate ca o pisică să aibă efecte terapeutice asupra omului. O explicație plauzibilă ar fi aceea că felinele au un câmp electromagnetic foarte puternic. De asemenea, se vorbește în unele cercuri despre așa‑numita terapie ondulatorie informațională care are la bază convergența undelor electromagnetice
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
momente din istoria națională (Povestea Unirii, focalizată pe perioada premergătoare unirii Moldovei și Munteniei din 1859 și reprezentată în premieră în contextul centenarului evenimentului) ori universală (Zorile Parisului, evocare dramatică a Comunei din 1871). O „dramatizare liberă”, Ce naște din pisică, după Ciocoii vechi și noi de N. Filimon, redactată cu iscusință și cu oarecare farmec în restituirea atmosferei, a fost reprezentată în 1954, la Iași. Tot atmosfera este punctul forte al ultradocumentatului roman istoric Cântece și flăcări, compunere altfel stufoasă
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
B. Marian, „Furtună în Olimp”, „Argus”, 1946, 9 968; Silvian Iosifescu, „Când înfloresc anemonele”, CNT, 1948, 85; Radu Beligan, Teatrul Municipal: „Afaceriștii”, CNT, 1953, 22; Ecaterina Oproiu, „Afaceriștii”, RMB, 1953, 2 675; Virgil Brădățeanu, Spectacolul cu piesa „Ce naște din pisică”, CNT, 1955, 24; Paul Costin, „Ciocoii vechi și noi” în dramatizarea lui T. Șoimaru, IL, 1955, 5; Vicu Mîndra, „Zorile Parisului”, GL, 1956, 1; Radu Popescu, „Zorile Parisului”, CNT, 1956, 1; Valeriu Râpeanu, Tudor Șoimaru la 60 de ani, GL
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
angajații, neangajații și aparițiile misterioase în sistem. Odată stabiliți potențialii adversari, vor fi identificate modurile în care ei ar fi atrași de valorile patrimoniale ale firmei. După împerecherile adversar-valoare patrimonială tentantă, începe o simulare a jocului de-a „șoarecele și pisica”, încercând să stabilim modurile prin care ei ar putea să intre în posesia a ceea ce îi interesează sau să producă o pagubă. De regulă, ei apelează la cinci metode: prin forță, pe ascuns, prin înșelătorie (obținând credibilitatea de acces), diversiune
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
O crimă în pași de dans, București, 1992, Domnișoara cu ochii verzi, București, 1992; Pierre de Coulevain, Obsesia iubirii, București, 1991, Nobilimea americană, București, 1998, Triumful Evei, București, 2000; Archibald Joseph Cronin, Doamna cu garoafe, București, 1991; Hermann Sudermann, Puntea pisicii, București, 1993; Guy de Téramond, Banda așilor de pică, București, 1994; Frumoasa cu plete de aur. Basme clasice franceze, București, 1997; Germaine Acremant, Doamnele cu pălării verzi, București, 1998. T.A.
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
este urmat decât accidental. Firea lui nu este înclinată către violența ce ține de „estetica țipătului”, ci mai degrabă către sugestia imponderabilă, încărcată de sensuri întunecate, de un insinuant tragism. Poetul, solar, dar privilegiind lumina crepusculară, filtrată, blândă - omul-Flacără, în Pisicile din Torcello (1997) -, excelează în arta sugestiei evanescente, a pastelului alegoric-simbolic. Tendința, firească pentru o astfel de natură poetică, este de manierizare. Începând chiar de la Focul și sărbătoarea și din ce în ce mai pregnant în următoarele cărți, se simte cum poemele se desfășoară
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
cu polen, Cluj-Napoca, 1984; Vocea interioară, Cluj-Napoca, 1987; Călătoria continuă, București, 1989; Spuma și stânca, Cluj-Napoca, 1991; Tânărul Francisc, Cluj-Napoca, 1992; Lancea frântă. Lirica lui Radu Gyr, București, 1995; Cortegiul magilor, Cluj-Napoca, 1996; Italia subiectivă, pref. Marian Papahagi, Iași, 1997; Pisicile din Torcello, București, 1997; Fără vârstă, pref. Dan Cristea, București, 1998; Poezii, București, 1998; Umbria, pref. Ștefan Borbély, București, 2000; Revelații despre poezie, Cluj-Napoca, 2001; Drumul strâmt, Cluj-Napoca, 2001; Ucenicul ascultător, postfață Dan Cristea, București, 2002. Traduceri: Eugenio Corti, Calul
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
complex conține climatul vieții de familie în Pasărea Shakespeare, unde o tânără, Irina, asemenea unui crin răsărit într-o cloacă, nu izbutește să iasă din acest mediu decât prin sinucidere. Mediul familial devine spațiul unei acțiuni epico-dramatice terifiante și în Pisica în noaptea Anului Nou, unde un tată, smuls din familie în perioada condamnărilor arbitrare, reapare în mijlocul ei după douăzeci de ani, în noaptea Anului Nou, travestit în Moș Gerilă. Reacțiile convivilor, după spulberarea „mistificației”, definesc calitatea morală a fiecăruia. Altă
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
arbitrare, reapare în mijlocul ei după douăzeci de ani, în noaptea Anului Nou, travestit în Moș Gerilă. Reacțiile convivilor, după spulberarea „mistificației”, definesc calitatea morală a fiecăruia. Altă familie, cea din Ca frunza dudului din rai, nu își acoperă murdăria, ca pisica, ci o etalează, ca porcii. Șeful acesteia, Ionel, e, de altfel, director al unei ferme de râmători. Dramaturgul rescrie aici tragedia legată de Medeea, adusă într-un sat românesc din epoca socialistă. Un fenomen de „porcire” prezintă și piesa cu
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
istorică, Serenada din trecut, jucată la Teatrul Național de aici (1917), și, împreună cu avocatul Costică Solomonescu, compune textul pentru spectacolul de revistă Di granda (1919), care va avea un succes de public notabil, ca și altă revistă, Ce naște din pisică (1920). În colaborare cu Alfred Moșoiu, alcătuiește o „fantazie în versuri într-un act și un prolog”, O noapte la Mircești (1920). Cu o intuiție sigură a formulei de succes, construiește piese cu subiect atractiv și decoruri fastuoase, valorificând senzaționalul
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
vizibilă, sunt pătrunse de o senzualitate de circumstanță, oarecum mimată: „Răul de tine e mai rău ca răul de mare / când te apropii unduioasă să stingi lampa / miracolului râsului, șoaptele unse cu suava / salivă, sfiala grație aștrilor traversând ochii / de pisică și uite, acolo auzi căzând fulgi peste / munții îndepărtați, de parcă aici nu ai fi natură, / pulsează pașii tăi luminoși pe orizont”. Versul plin de fervoare al lui N. închide frecvent, în pofida unei imaginații copleșitoare și a sensibilității aparte, un text
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
forța versurilor de început, contrabalansată acum de o luciditate amară, poemul cu implicație existențială, socială și religioasă substituind poezia elanului cosmic din adolescență. SCRIERI: Nașterea mea în poezie, Slobozia, 1969; Jungla marină, București, 1971; Muntele, București, 1975; Investigații, București, 1984; Pisica din vis, Miloșești, 1990; Povestea vântului turbat, București, 1999; Povestea calculatorului îndrăgostit, București, 1999; Povestea planetei gânditoare, București, 1999; Povestea prințesei Maria, București, 1999; Povestea fetiței vrăjite, București, 1999; Povestea câinelui zburător, București, 1999; Povestea tatălui risipitor salvat de Moș
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
cu evocări paseiste, menținute la nivelul sugestiei; destule poeme amintesc de Blaga, cel din În marea trecere (un poem e intitulat chiar Despre Trecerea-cea-mare). Notabile sunt câteva crochiuri discret exotice, cu recuzită orientală: Zugrăveli dintr-un chioșc (ceramică chineză), Panopticul pisicii mele. Varietatea prozodică și tematică a operei acestui poet sumbru și luminos, tensionat și calm, nocturn și solar, contemplativ și „activ” e cumpănită de omniprezența unificatoare a unei stări de nostalgie domolită, fără accente acute, preponderent melancolică. SCRIERI: Pridvoare, București
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]