4,027 matches
-
4, │- Reg. III/13, │- Rez. MSC.81 A.1/1.13 │Plute de salvare rigide │- Reg. III/4, │- Reg. III/21, │- Rez. MSC.81 A.1/1.14 │Plute de salvare cu │- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.15 │Plute de salvare │- Reg. III/4, │- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.17 │Bărci de salvare: │- Reg. III/4, │- Reg. III/21, │- Rez. MSC.81 (70) a IMO. │B + D a) bărci de salvare │- Reg. X/3. │- Reg. A.1
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
1.34 │Compas pentru bărci A.1/1.35 │Echipament portabil A.1/1.36 │Motoare de propulsie │- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.37 │Motoare exterioare de │- Reg. III/4, │- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.39 │Plute de salvare │- Reg. III/4, │- Reg. c) plute de salvare; │ │- Rez. MSC.97(73)-(Cod HSC d) bărci de urgență; │ │2000) 8 a IMO. A.1/1.42 │Scară pentru pilot Punctul a fost mutat la A.1/4.49
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
35 │Echipament portabil A.1/1.36 │Motoare de propulsie │- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.37 │Motoare exterioare de │- Reg. III/4, │- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.39 │Plute de salvare │- Reg. III/4, │- Reg. c) plute de salvare; │ │- Rez. MSC.97(73)-(Cod HSC d) bărci de urgență; │ │2000) 8 a IMO. A.1/1.42 │Scară pentru pilot Punctul a fost mutat la A.1/4.49. A.1/1.43 │Bărci de urgență │- Reg.
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
fost, în ceea ce privește răspândirea și cuprinderea afacerii, de departe cea mai importantă din Reghinul Săsesc, chiar cea mai importantă din Transilvania. Această situație a fost favorizată în primul rând de poziția favorabilă a localității pe valea Mureșului, râu pe care veneau plutele din Munții Călimani. Comerțul cu lemnul și cu plutele a fost una din cele mai importante activități desfășurate de locuitorii vechiului Reghin. Poziția favorabilă a localității în apropierea munților Gurghiu și Călimani, cu suprafețele lor întinse de pădure, erau o
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
mai importantă din Reghinul Săsesc, chiar cea mai importantă din Transilvania. Această situație a fost favorizată în primul rând de poziția favorabilă a localității pe valea Mureșului, râu pe care veneau plutele din Munții Călimani. Comerțul cu lemnul și cu plutele a fost una din cele mai importante activități desfășurate de locuitorii vechiului Reghin. Poziția favorabilă a localității în apropierea munților Gurghiu și Călimani, cu suprafețele lor întinse de pădure, erau o adevărată provocare pentru spiritele întreprinzătoare din această localitate. În
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
importante activități desfășurate de locuitorii vechiului Reghin. Poziția favorabilă a localității în apropierea munților Gurghiu și Călimani, cu suprafețele lor întinse de pădure, erau o adevărată provocare pentru spiritele întreprinzătoare din această localitate. În anul 1853 mai mulți negustori cu plute din Reghinul Săsesc s-au asociat într-o societate, conformându-se principiului care spune că unirea dă putere. Fiecare membru primea, pentru funcția sa, o remunerație potrivită. Deja în următorul an, 1854, mai mulți lipoveni contribuiau la această societate, astfel
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
-se principiului care spune că unirea dă putere. Fiecare membru primea, pentru funcția sa, o remunerație potrivită. Deja în următorul an, 1854, mai mulți lipoveni contribuiau la această societate, astfel că cei din Reghin se ocupau cu procurarea și transportul plutelor iar lipovenii cu vinderea lor; dar pentru că lipsea coeziunea și o anumită conducere, nimeni nu mai asculta, fiecare voia să conducă după opinia sa. În anul 1855 mai mulți membri au ieșit afară din această așa zisă "companie" și împreună cu
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
pentru ca în vârful Dealului Viilor să atingă 308 m. Vegetația teritoriului face parte din formațiunea floristică de silvostepă, vegetația ierboasă fiind în cea mai mare parte artificializată prin culturile agricole. Pe lunca Oltului a existat o vegetație tipică: păduri de plută, arin, răchită, care au fost defrișate făcând loc culturilor agricole. Municipiul are în componența sa și următoarele localități: Capu Dealului, Zlătărei, Zărneni și Valea Caselor. Teritoriul municipiului este străbătut de două cursuri de apă: râul Olt în partea de est
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
aflau la petrecerile pe care le dadeau în "prăvăliile" din apropiere. strezeni (cehă) = păzit (română) Strejeni, cătun, al com. Tisăul, jud. Buzău, cu 480 locuitori si 98 case. In vatra satului, pe malul stîng al izvorului Pietrosul, se afla o plută (plop), al căreia trunchiu, la mijloc, are o grosime de 9,67 m. pag. 478 din "Marele Dicționar geografic al Romîniei, 1902". Existența schitului de pe pârâul Căprița vine în susținerea celor descrise anterior. Acest schit a dispărut, nemaipăstrându-se urme
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
familiei Movilă. Spre vile se mergea pe alei și poteci, care plecau din șoseaua centrala Constanța-Mangalia. Prin 1920, un om de inițiativă - Constantinescu (i se spunea Căpitanul) a organizat transportul cu pontonul pe lacul Techirghiol. Pontonul era de fapt o plută mare, fixată pe niște bacuri, și mișcată de un motor cu ardere internă, ce făcea 20 de minute de la Techirghiol la Movilă (azi, Eforie Sud), depunându-și pasagerii pe malul unde Ioan Movilă ridicase sanatoriul pentru băi calde și nămol
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
provinciei daco-ilirice cu provincia central-europeană est carpatica, în circumscripția Carpaților Meridionali Cristalini. Din punct de vedere al vegetației, regiunea se încadrează în etajul gorunului, care ocupă cea mai mare parte din suprafața împădurita. Speciile cele mai frecvente sunt: gorunul, carpenul, pluta sau plopul cenușiu, fagul, șovarul, păiușul, cucuta de pădure etc. În lunca Ialomiței și ale pâraielor întâlnim zăvoaie în care predomina speciile de anin, plop alb, plop negru, salcie și rachița. Cu secole în urmă pădurile acopereau peste 70% din
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
oferă materiale de construcții formate din nisipuri și pietriș. Pădurile au contribuit și în acest sens amintim că pe Siret a existat o fabrică de cherestea în perioada interbelică care folosea atât lemnul din localitate cât și cel dus cu plutele. Pădurea Cuhalm care se întindea pe o lățime de 5-7 km astăzi a rămas doar în lungul Șiretului pe o lungime de 2km. Pânzele de apă captivă a constituit principala sursă de alimentare cu apă potabilă. Din cele mai vechi
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
ca la Jan Bruegel: „Orfeu în infern” (1594), în Palazzo Pitti, Galleria Palatina, Florența . Peter Paul Rubens descrie scena în infern într-un tablou din 1636, azi în Prado, Madrid, foarte amănunțit, arătându-i pe lângă Orfeu și Euridice și pe Pluto cu Proserpina. Aceste reprezentări se referă la descrierea dantescă a iadului și se află în tradiția iconografică a tondo-ului pictat de Luca Signorelli în domul din Orvieto (1503), care înfățișează coborârea în infern și despărțirea de Euridice. Barocul târziu
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
Mirăslău este situată în zona Dealurilor Aiudului, pe dreapta Văii Mureșului. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 139) localitatea apare sub numele de „"Miriszló"”. La sud-est de sat pe harta este însemnată cu ""Saltz-Niederlaag"" stația de încărcare pe plute a sării aduse de la Salina Turda. Transportul sării de la Turda se făcea cu căruțe cu cai (10-30 blocuri de sare încărcate într-o căruță, în funcție de starea căruțelor și a căilor). De aici sarea era transportată pe râul Mureș spre Banat
Mirăslău, Alba () [Corola-website/Science/300252_a_301581]
-
un sat în comuna Iordăcheanu din județul Prahova, Muntenia, România. Cadrul geografic. Localitate dispusă în sudul comunei Iordăcheanu, pe malul stâng al râului Cricovul Sărat. Denumirea localității derivă din slavonul « Plavi » = ceva ce plutește sau « plavie »=insulă plutitoare formată din plute, nămol și pietroaie. În sanscrită « plava »=a înota, a pluti, a fi ajutat. Istoricul, în general, necunoscut. S-ar putea să fi luat ființă prin secolul al XVIII-lea. Prima atestare documentară, cunoscută nouă, se află în memoriile generalului Bauer
Plavia, Prahova () [Corola-website/Science/301704_a_303033]
-
A observat acest lucru și împăratul Iosif al II-lea cu ocazia vizitei sale la Gheorgheni. La Dieta Transilvaniei din 1626 s-a menționat că cel mai căutat material lemnos erau scândura și dranița din Gheorgheni transportate pe Mureș cu pluta. Nu se știe când anume au început locuitorii din Remetea să se ocupe de plutărit, dar se știe că în 1714, primipilus (lófő) István Laczkó, la vârsta de 50 de ani, declara: „sunt 35 de ani, de când am început să
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
de plutărit, dar se știe că în 1714, primipilus (lófő) István Laczkó, la vârsta de 50 de ani, declara: „sunt 35 de ani, de când am început să plutăresc”. András Fodor nota în 1838: „cel mai mare loc de adunare a plutelor cumpărate din Gheorgheni, de unde se obișnuiește să se pornească în țară, este Remetea.” Toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea exploatarea pădurilor. Iarna, lemnele tăiate erau transportate cu săniile pe malul Mureșului, unde se legau în plute. Aici se întâlneau negustorii
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
loc de adunare a plutelor cumpărate din Gheorgheni, de unde se obișnuiește să se pornească în țară, este Remetea.” Toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea exploatarea pădurilor. Iarna, lemnele tăiate erau transportate cu săniile pe malul Mureșului, unde se legau în plute. Aici se întâlneau negustorii armeni, sași și secui, angajau argații și pregăteau grupurile de plutași. Între aprilie și iunie, când apele Mureșul creșteau datorită ploilor de primăvară și topirii zăpezii, zilnic porneau câte 150-200 de plute spre Reghin, Târgu Mureș
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
unde se legau în plute. Aici se întâlneau negustorii armeni, sași și secui, angajau argații și pregăteau grupurile de plutași. Între aprilie și iunie, când apele Mureșul creșteau datorită ploilor de primăvară și topirii zăpezii, zilnic porneau câte 150-200 de plute spre Reghin, Târgu Mureș, Alba Iulia, sau chiar la Arad ori Seghedin. Exploatarea forestieră și plutăritul erau munci grele, aspect este ilustrat și de declarațiile preotului János Bocskor din Remetea (1838): „Pe când alții își dorm liniștiți somnul dulce, în brațele
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
fiecare punct plăteau câte o poltură. Viața plutașilor era îngreunată și de moșierii locali, dar și de acțiunile arbitrare ale negustorilor. Iată câteva din numeroasele plângeri: plutașul Mihály Ivácsony spunea în 1749, că negustorii din Reghin nu au permis trecerea plutelor sale în repetate rânduri, pentru ca ei, să poată cumpăra acestea mai ieftin. János Farkas spune, că la vama de la Petelea, a avut loc un adevărat conflict armat între plutașii din Remetea și oamenii moșierului. Plutașul Miklós Bege a fost bătut
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Petelea, a avut loc un adevărat conflict armat între plutașii din Remetea și oamenii moșierului. Plutașul Miklós Bege a fost bătut de trei ori de oamenii lui Ádám Rhédei și i-au luat 24 de fire de scânduri de pe zece plute. Miklós Dávid se plângea că la Gornești a fost reținut personal de contele Sándor Teleki timp de șapte zile. I-au fost confiscat două scânduri de pe fiecare plută. Aveau loc și accidente, adesea fatale. Totuși, plutăritul a devenit principala sursă
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Rhédei și i-au luat 24 de fire de scânduri de pe zece plute. Miklós Dávid se plângea că la Gornești a fost reținut personal de contele Sándor Teleki timp de șapte zile. I-au fost confiscat două scânduri de pe fiecare plută. Aveau loc și accidente, adesea fatale. Totuși, plutăritul a devenit principala sursă de venit a populației, depășind, în 1820, venitul obținut din agricultură. Majoritatea plutașilor și a celor care le făceau, trebuia să facă armata. Până în 1848 și-au îndeplinit
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
este bogată și e formată din râul Mureș și cei doi afluenți, râul Beica și Râul Habic. Pe râul Mureș se făcea o intensă activitate de plutărit între Lunca Bradului și Arad, începând din 1780, în zonă trecând câte trei plute pe zi. Din monografia localității Petelea reținem interesante date consemnate sub aspect climatologic. Menționăm printre acestea puternica grindină din 20 iulie 1853, consemnată de cantorul bisericii din localitate pe una din cele 15 cărți de cult păstrate de biserică numită
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
și-a schimbat denumirea in Lunca-Bradului, care este și actuala denumire a comunei. Această denumire i s-a dat deoarece în centrul comunei era o luncă în care pe malul râului, există un brad falnic, de care plutașii își legau plutele și la umbra căruia poposeau. În cadrul localității se remarcă o vastă toponimie de origine autohtonă geto dacă, latină, precum și de proveniență slavă:7 Printre toponimele și microtoponimele, în localitate avem : - termeni de proveniență autohtonă: Mureșul de la Maris, Pârâu, Cătun, Stână
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
1848 - 1916). Printre primele sale lucrări a fost "Călărețul de aramă", pe baza căruia a realizat un tablou în ulei de mari dimensiuni. Alte acuarele cunoscute ale sale sunt cele în care a pictat fluviul Enisei, dintre care se amintesc: "Plute pe Enisei" (1862), "Piatră albastră pe Enisei" (1864), "Stepa Minusinskaya", acuarele cu imagini din Krasnoiarsk, "Buchet". Aivazovski (1817 - 1900) a executat numeroase acuarele drept studii pentru marinele sale. Din păcate, lipsa de grijă a dus la folosirea excesivă a culorilor
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]