4,003 matches
-
anunța că joi, 16/29 martie, plec la Pasărea cu auto-ul lui, la ora 9 dimineața, luând cu mine și o servitoare autorizată. Bagajul pornește cu o căruță. Totul este gata. Mama plânge continuu, eu sper că se va potoli când va afla că, cel puțin material, sunt bine acolo. pasărea plecarea la pasărea La ora fixată a sosit auto-ul, noi toți eram în birou, ne-am îmbrățișat acolo, nevoind să ne vadă Moos emoțiunea. De la servitori mi-am
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bani pe ouăle ce îi dete, le promise, spre marea lor bucurie, petrol și zahăr, dar le-a îngrozit prin știrile ce le dete despre o pace separată cu Rusia. Trebui în urmă să le citesc comunicatele germane ca să le potolesc.] (Ediția a II-a, 1996, p. 78.) De la spital mi aduse o scrisoare jalnică de la Lili Fălcoianu: 35 de cazuri de tifos exantematic. Mor bolnavii pe capete. Abia înviorasem pe maici, și sosi altă echipă de spital care amplifică încă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
murit la Fundeni. Cine o fi fost acel tânăr inimos?... De groaza invaziei, multe din călugărițele tinere se ascunseseră. Trei ședeau în pod de două zile, fără mâncare și fără băutură. Zece germani locuiau jos. Starița, văzând că s-au potolit și că nu au omorât pe nimeni, s-a dus și le-a chemat pe gaura podului, ele trăseseră scara în sus și nu mișcau, dar, auzind glasul maicei starițe, au răspuns. Ofițerul, furios, striga: „Acestea sunt urmările jurnalelor dvs.
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să ridice toate vitele din mănăstire, maicele au tras clopotele și au început să se roage cu mătănii către biserică. Impresionați, le-au lăsat vitele. „Tot așa se întâmplă de câte ori este vreo vijelie mare sau vreo grindină, și potopul se potolește.“ Afară de ale mâncării și băuturii, nu le-au luat nimic; este însă adevărat că ascunseseră prin poduri și pivnițe saltelele, pernele, toate lucrurile mai prețioase, și de atunci casele erau dezbrăcate, cum ziceau ele. Vin însă nu a mai rămas
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
eram foarte mișcate de această pomană prietenească pentru sufletul bunicii. Toată mănăstirea mâncă din ea cu mare poftă, mai ales că era o căldură strașnică. Binecuvântările maicelor au atras, desigur, pe când stăteam de vorbă, buna ploaie care răcori aerul și potoli praful pentru drumul lor înapoi. Ce repede trecură cele două-trei ore petrecute împreună, câte întrebări nu le puserăm și câte știri nu aflarăm! Una, mai ales, ne îndureră: moartea lui Dumitru, fiul doctorului Brătianu și al Anei, născută Pherekyde. Băiatul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lume pe ascuns și de nu am primit o scrisoare sâmbătă. Să fi bănuit transportul de la moșia Liei? Nu l am mai văzut, dar am aflat în urmă că el a hărțuit pe Miss Belbin și că nu s-a potolit decât când dânsa, fără să-i cunoască trecutul, l-a întrebat de vrea să facă o a doua ediție Miss Clavel? Acest nume l-a făcut să în gălbenească și să tacă. Miss Belbin a fost închisă și în urmă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
așa mare dor de acasă, încât au plecat cât mai repede. Dar să revenim la Pasărea, în vară. Ne însuflețea mai ales descurajarea germanilor. [La stăriție un ofițer vorbea pe față că sunt pierduți, că se luptă fără nădejde ca să potolească poporul printr-o victorie în Moldova, că mizeria la ei este mare și încercuirea strașnică.]( Ibidem, p. 208. ) [Colonelul din Brănești dispăruse și el, expediat pe front din cauza diferenței de 50 000 lei între casa și registrele etapei. Cel care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fiind 25 bani, o găsii scumpă. „Ja, aber es ist verboten“ (Da, dar este interzisă). „Adevărat, dar pe dumneata nu te costă nimic.“ „Exact, dar pentru un mic bacșiș n-aș face așa ceva, trebuie să am un folos sănătos.“ Mă potolisem și reflecțiunea mă povățuia să nu fac economii la un lucru așa de indispensabil ca lumina. Ne învăță să îndoim benzina cu apă și să punem un pumn de sare în lampă [ca] să nu facă explozie. L-am pus
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
foarte indulgentă pentru păcatele lumești ale cucoanelor care veneau, în veselă sau intimă companie, să petreacă câteva zile la maici, considerând aceasta ca un venit pentru ele. Ea însăși era foarte veselă, cu inimă bună, deși egoistă, autoritară, violentă, dar potolindu-se la cea dintâi vorbă de supunere și iertând chiar prea repede pedepsele ce dădea. Povestea istoriile din trecut cu un haz nespus și descria propriile ei ridicole naivități cu un chef plin de spirit. Era, cum se zice, o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
toată colecția lor de impiegați secreți; a in trat în casă îmbrâncind servitoarea și manifestându-și tare mi rarea că nu ne luaseră lămpile din fiecare birou și suspensiunea de la scară. După mai multe răspunsuri scurte și categorice care-l potoliră puțin, plecarăm. Ajungând la Pasărea, mă urcai repede la Lia și scurt îi anunțai buna știre. Bucuria-i era furtunoasă, danțarăm cu Vintilică prin odaie și începurăm să strângem lucrurile ei. Cum însă a doua zi camionul și auto-ul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe Zoe Romniceanu să nu i lase singuri cu Lili. Bine au făcut căci, plecând din Azil, s-au văzut scăpați de sub autoritatea ei și au refuzat să primească de la dânsa pâinea și slănina date de Crucea Roșie. Ca să-i potolească, le-a împărțit Zoe. Înainte de plecare germanii i-au căutat pe toți ca să nu ducă scrisori, s-au strâns mai multe coșuri pline, care s-au ars. Aceeași prostie persistentă, parcă spusele lor nu erau mai impresionante și mai lămurite
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu-și vorbeau. Doamna Pherekyde, ca să-i aibă la prânzul de familie săptămânal, îi punea pe unul în dreapta ei, pe altul în stânga, astfel că nu se vedeau și puteau să nu știe unul de altul. Bineînțeles, cu timpul, pasiunile se potoliră și francofilii cei mai pasionați, fiindcă aveau dreptul de partea lor, se muiară când au fost definitiv învingători. Dr. Dinu ne povestise cum Averescu era însărcinat să subscrie pacea fără de nici o condiție, dar ajuns aici se înțelesese cu Marghiloman și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-l vadă. Iar regina se duse la rege și îi declară că odată cu Elena Văcărescu părăsește și ea nu numai Curtea, dar și țara. Regele, după povața d-lui Sturdza, găsi că este cea mai bună soluție până se vor potoli și îndrepta lucrurile, ba încurajă zvonul că regina suferea de o zdruncinare nervoasă și are nevoie de o cură specială în străinătate. La Veneția se stabili regina amărâtă, bolnavă de nenorocită ce era, neînțelegând marea nedreptate ce i se făcea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Florica, unde mersei și eu cu dânșii. Acolo, Ionel ceru Elenei să renunțe a mai conduce automo bilul Packard, prea puternic pentru mâinile ei și defectuos ca direcțiune. Refuză categoric și conflictul era să devină neapla nabil de nu o potoleam eu, fără să o bănuiască nici fratele meu, nici Eliza, și împiedicai o plecare din Florica cu scân tei. Tot timpul, George asista mut, doborât într-un fotoliu, la strigătele și hotărârile ce lua și lăsa nevasta lui, care își
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
moștenită de la tata, care îl scăpase și pe el de cuțitul lui Pietraru. Gloanțele, închilozate în oase, rămaseră acolo, primejdia hemoragiilor interne dispăruse, bolnavul se putea hrăni, durerile, mai ales cele pricinuite de lungul traiect din spate până la claviculă, se potoliră încetul cu încetul. Ionel era scăpat, spre fericirea noastră și binele țării, căci abia începuse opera mare ce trebuia să săvârșească. Tot orașul și toată țara manifestă cu iubire. Regele, ținut continuu în curentul mersului boalei, voi să-l vadă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că putea, prin urmare, după ce avea la posturile de mare răspundere pe devotații lui, să proclame dictatura lui Averescu, Goga și alții. În fața acestui eșec, Uică, în fine, își dă demisia, impus de atâtea luni în cabinetul liberal. Lucrurile se potolesc câtva, dar ideea nu era schimbată. Dinu fiind încă la Kissingen, regele spune lui Tătărescu că vrea să schimbe guvernul, să modifice Con stituția ca să-și mărească prerogativele, și intră în tratative cu Argetoianu și Averescu. Se vede însă că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
toianu. Se înțelesese ce greșeală se înfăptuise și cum, în loc să stârpească Garda de Fier, se înmulțise numărul [membrilor] ei, făcând din fiecare centru de omor un focar de extensiune însuflețit de răzbunare. octombrie 1939. guvernul argetoianu Argetoianu, încrezător că va potoli furtuna și, nedându-și seama cât de neputincios va fi față de astfel de porunci, se instală, își rezervă Ministerul de Interne și publică un program de destindere. Iluzii își făceau toți miniștrii. Când m-am dus la d. Petre Andrei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la masă nu se astâmpără, scrie și lucrează toată ziua și toată noaptea.“ „Nu mă supăr, doamnă, dar sunt îngrijorată și mâhnită văzând în ce stare este, și mă doare, căci pe dânsul credeam că ne putem asigura viitorul țării. Potoliți-l, căci va ajunge să fie doborât. Nu credeam că gl An to nescu, chiar furios, ar putea fi atât de nepoliticos. E un semn rău. Trebuie îngrijit.“ Și am plecat, într-adevăr, foarte îngrijorată. Îi vorbisem și de arătarea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
doar nu era regele să-și ție țiitoarea într-o cocioabă la mahala».“ Peste câteva zile, într-adevăr, s-au închis casele Lupeascăi și s-a dat ordin la propagandă să mai domolească pe a legionarilor. Două zile s-a potolit, dar pe urmă au luat-o ei înainte și scandalul a mers crescând, cu dezgroparea oaselor lui Codreanu și înmormântarea ridicolă și rușinoasă ce i se făcu, cu guvernul în cap, generalul Antonescu în cămașă verde, legațiile germană, italiană, japoneză
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
același răspuns, notificând că hrana era dată de la bucătărie și hainele (o șubă și un cojoc) erau ale lui Dinu, ca să nu înghețe soldații așa ușor îmbrăcați pe gerul mare. Amândouă gărzile au fost ridicate, deși legionarii nu s-au potolit. Din sarcina acestei taxe foarte mari, Ralea s-a mutat la Argetoianu și Ghelmegeanu la Tătărescu, ca să împartă cheltuielile. La Iași au asasinat pe prefect, găsit prea slab de ei. La Dolj, un subprefect. Se zice că au fost cuprinși
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
împartă cheltuielile. La Iași au asasinat pe prefect, găsit prea slab de ei. La Dolj, un subprefect. Se zice că au fost cuprinși de un nou zel, până nu pleacă Fabricius, protectorul lor, și nu vine Killinger, care trebuie să potolească anarhia și dezordinea generală, care le vor secătui toate foloasele ocupației. Iată ce ni s-a spus la radio[ul] englez de Killinger: El a fost unul din asasinii mișcării naziste; după ce a omorât pe Erberger, pe Rothenau și pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
omorî pe oricine li se va porunci, fie-le tată sau frate. Copii de 14 ani alergau cu sticle de benzină ca să stropească pe soldați și să le dea foc. Mulți au pierit astfel. În fine, duminică 26 ianuarie se potolise focul cel mare, dar tot se mai trăgea din blocuri cu mitraliere de către legionari, cu pușca, de soldații din stradă. De ar fi fost organizați militarii să fie destul de numeroși și pentru a lua cu asalt casele și a prinde
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Doream ca în tabără să fiu bine dispus și să uit de toate necazurile și supărările pe care le aveam în suflet. M-am trezit cu picioarele înțepenite datorită poziției incomode și transpirat din cauza căldurii din compartiment. După ce mi-am potolit setea, am ieșit pe culoar, unde era puțin mai răcoare datorită geamurilor ce erau deschise. Trenul străbătea un sat. Pe geam casele alergau una după alta ca într-o horă, în acordul trăncănitului de tren. Nu știam pe unde mă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
auzeau urechile, faptul întâmplându-se în incinta Comitetului Central. Eu însumi am fost odată martor, de față mai fiind Jebeleanu, Horea și Adrian Păunescu, la o astfel de scenă. Am văzut descumpănirea acelor funcționari care nu știau cum să-l potolească, cum să-l facă să nu mai spună ce spunea, adică să nu mai amenințe cu emigrarea, tocmai el, Zaharia Stancu, și tocmai acolo, la C.C. Dar episodul l-am mai povestit. Îl și amuzau pe Stancu, prin efectul lor
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
mai puternice decât ale sale, se înmuia brusc: — Roger, te rog, Roger, liniștește-te, ești nervos, ce Dumnezeu, ești prea nervos. — Cum să nu fiu nervos, dacă m-ați adus în halul ăsta. V-am spus, căutați-vă altul. — Bine, bine, potolește-te, Roger, vorbim mai târziu. Dar oricum, să vină Mia mai repede, pe unde umblă? Mia era curiera redacției. Cealaltă tactică, de semn opus, cum spuneam, era folosită de Mihai Pascu, atunci când îl suplinea pe Roger la secretariatul de redacție
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]