4,025 matches
-
o prăpastie foarte adâncă. Acolo trebuia atrasă, acolo trebuia să-și găsească sfârșitul. Namila, datorită lungimii și forței de care dispunea, când se sprijinea în coadă, ajungea cu picioarele pe malul celălalt și, în felul acesta, ar fi sărit peste prăpastie și i-ar fi strivit pe toți ca pe niște furnici. Alta ar fi situația dacă, acest inamic uriaș ar cădea fără să observe în gol. L-ar strivi propria lui greutate. Pentru a-și îndeplini planul, făcut cu lux
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ar fi situația dacă, acest inamic uriaș ar cădea fără să observe în gol. L-ar strivi propria lui greutate. Pentru a-și îndeplini planul, făcut cu lux de amănunte, la care au contribuit toți vânătorii bărbați, după ce au acoperit prăpastia cu crengi și frunze verzi, s-au împărțit în două cete egale. Ei trebuiau să alerge în taină, pe ocolite, unii prin stânga, alții prin dreapta, până dincolo de prăpastie; odată ajunși acolo, să ocupe poziții strategice și să atragă fiara
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
amănunte, la care au contribuit toți vânătorii bărbați, după ce au acoperit prăpastia cu crengi și frunze verzi, s-au împărțit în două cete egale. Ei trebuiau să alerge în taină, pe ocolite, unii prin stânga, alții prin dreapta, până dincolo de prăpastie; odată ajunși acolo, să ocupe poziții strategice și să atragă fiara spre pieire. Aveau de străbătut o imensă câmpie sălbatică. Iarba, de un verde crud, era atât de înaltă și încâlcită, încât îi împiedecau la alergat, trebuiau să ridice sus
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și azi aceleași întrebări fără răspuns!... Astfel murmura moșierul de Fălciu, „Boierul nebun“-, lucruri sinistre din ochiul bolnav și mintea lui smintită. Și, câtă dreptate avea!... O mulțime de ani au trecut de atunci... din pragul adolescenței lui, și o prăpastie s-a deschis între el și trecutul său... - Înțălegi tu, ceva din ce-ți spun, măi, Fanachi? îl întrebă boierul pe fostul hăitaș, țintindu-l cu ochiul lărgit. - Dă, boierule.. cât mă duci mintea, că mari‟i Dumnezău!... Și, cu
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vânjoasă și viguroasă, este măreț... nu poți sa nu-l admiri. Sfiala față de oameni, înrădăcinată milenar în specia lui, teama nedefinită de inexplicabila superioritate a omului, de firea acestuia cu totul streină animalului, îl oprește totuși... Astfel, se redeschidea acea prăpastie datorită căreia rațiunea umană ține la distanță forța animalică. Nu trecuseră patru-cinci bătăi de inimă, de la sosirea primului lup, că, de după creastă, se ivi al doilea... care tot se opri din alergare și cu mers lung, prudent, privind sfios în
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
când și când un foșnet în șoaptă. Pe copacii uriași zace masiv întunecimea... S-ar zice că‟ntunericul și tăcerea vuiesc... Doar bufnița pufnește neîncetat. Neîncetat pufnește bufnița, rar și monoton... ca bătaia orelor nopții în pădure. De jur-împrejur, prin prăpăstii, stăruie o întunecime adâncă, de nepătruns. De undeva se aude un urlet.... Era în ajunul Sf. Trei Ierarhi... Afară viscolul nu înceta... Un crivăț năpraznic mugește de trei zile zi și noapte... Când se oprește puțin, începe din nou cu
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ajunse la liziera pădurii și se afundă în întunericul dintre trunchiuri. Începu colindul după pradă. Noaptea asta va trebui să-și astâmpere foamea pe mai multe zile; știa că urma vremea grea a foametei, în care prădătorii stateau ascunși prin prăpăstii. Cu șuier ascuțit, vântul izbea zăpada în trunchiurile fagilor uriași. Doar șoapta zăpezii se auzea... încolo, o liniște deplină stăpânea în padurea întunecată. Niciun sunet nu se înălța deasupra pământului... nici bufnițele nu mai pufăiau, doar, din depărtare, de pe crestele
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
străină animalului, îl mai opreau... Rămase încremenit... Lupul se trezi parcă... își înălță mai sus fruntea, ochii, urechile și ascultă... Doar privirea omului, parcă îi paralizase dintr-o dată puterea de voință cu care-l înfruntă, și astfel se redeschidea acea prăpastie datorită careia rațiunea umană ține la distanță forța animalului. - Pleacă! ... Pleacă! repetă fata cu același glas îngroșat, fără să strige. De necrezut!.. ...Cu statura imensă, fiara se pregătește, parcă, să plece încet cu pas ușor. Se răsucește docil și liniștit
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
recompus, și pe care doar fatalitatea supremă - moartea - o mai poate închega la loc, așa cum fusese ea dintru început, căci gândirea este cel mai agresiv factor de distrugere și adevăratul nimicitor al firii umane. Iar, atunci când nu o împinge în prăpastie, o înalță în lumină... (De altfel, chiar dacă am fost cam neclar aici, până la final se va înțelege foarte bine ce am vrut să spun cu asta.) La data la care m-am hotărât să fac popas cu povestirea mea, Eugen
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
anumite vorbe cu mult meșteșug ticluite, toate doar în numele sfânt al unității ce doream eu să se închege între noi, mai cu seamă din pricină că făceam cu toții parte din aceeași breaslă și chiar nu concepeam că poate să existe acolo o prăpastie într atât de adâncă și cu neputință de trecut, căci, oare - credeam eu -, sub masa care ne desparte, nu ne ținem în taină cu toții de mână? Iar astfel, în slujba acestui scop mi-am pus eu toată puterea și priceperea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
român de tratative secrete austro-bulgare în defavoarea Românie. La 17 / 30 mai 1913 se semna Tratatul de pace de la Londra între membri ai Alianței Balcanice și Turcia, ceea ce a deschis totodată calea spre un nou război. Între aliați se cască o prăpastie în problema împărțirii Macedoniei, care trebuia să devină un condominium între Serbia, Grecia și Bulgaria. Aceasta din urmă, devenită o adevărată ” Prusie a balcanilor” - după expresia diplomatului francez Pinon - ce contribuise hotărâtor la înfrângerea Turciei, considera că a sosit momentul
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93400]
-
oastea lui Ulise și că a văzut Caul Troian la Sevastopol, de-adevăratelea. Toate acestea o mâhneau pe Karin, ea însăși suferind de coxartroză la amândouă picioarele și de un riniche atrofiat, dar ceea ce-o aducea rapid pe buza prăpastiei era disperarea că soțul ei își va pierde într-o bună zi, definitiv, mințile. Dacă nu l-ar fi simțit așa când fusese internat pentru prima dată în spital, n-ar fi trepidat atâta. Când îl vizitase odată la spital
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
specifică gândirii grecești, dar e numai o simplă modalitate a omului antic elen-timpuriu de a percepe imperceptibilul. Așa cum e creștinul, bunăoară. Și nu exagerăm apropiindu-le până la un loc. Între zeitățile antice păgâne și sfinții creștini e însă o mare prăpastie. Primele au acces numai la apariții, la încarnări demonice (după părerea mea, ele se încadrează în ceea ce am putea numi sacrul negativ), pe când ceilalți se bazează pe ancorarea în concret a lui Dumnezeu. Fără antropomorfismul grecilor, n-ar fi fost
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Nu pe ei. Pe evreii care îi voiau pe greci monoteiști. Așa că încreștinarea grecilor de către Apostolul Pavel a fost decisivă pentru viața întregii Europe. Religiile politeiste, prin imoralitatea lor (subliniez) au făcut loc moralității proprii Creștinismului. Nu este pisc fără prăpastie. Poate că te plictisesc... Nu. Nici într-un caz... Într-un cuvânt, domnule Gerard, Maica Domnului n-are ce căuta între astfel de divinități perverse, importate de Atena, Sparta și mai târziu Roma, din Asia mai ales. Sper să rămână
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cârmuiți. Cum să împaci obiceiurile locuitorilor de la țărmul mării cu cele ale muntenilor sau cu cele ale beduinilor și tuaregilor din deșert? Trebuie să punem punct și să începem din nou, impunând o legislație comună; altfel, ne prăbușim într-o prăpastie. Nu înțelegi? — Ba da. Se poate înțelege când ți-ai făcut studiile într-o academie militară, ca mine, sau într-o universitate franceză, ca tine. Făcu o pauză, căută o pipă curbată între cele care atârnau pe un suport de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
amărăciune. Când eram tânăr și luptam pentru libertate. — Și cu toate astea, vrei să lupți din nou, știind că e posibil să fi iarăși trădat și închis? — Aparțin unei categorii de oameni care poate trăi doar pe culme sau în prăpastie. — Cât timp ai fost pe culme? — La putere? Trei ani și jumătate. Nu merită, replică targuí-ul cu convingere, tăgăduind din cap de mai multe ori. Oricât de bună ar fi puterea, nu merită douăzeci și doi de ani de închisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
veche tradiție. Putea fi vorba de înfruntarea între două familii cu forțe egale sau, ca în cazul lui, de un om împotriva unei armate. Rezultatul era același: gri-gri-ul morții punea stăpânire pe o nouă victimă și o împingea, lent, spre prăpastie. Și acolo se afla el, la marginea acelei prăpăstii, resemnat să cadă în adâncul ei, dar întristat, pentru că cei ce aveau să-i descopere cadavrul într-o bună zi urmau să vadă că glonțul îi intrase pe la spate, iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
familii cu forțe egale sau, ca în cazul lui, de un om împotriva unei armate. Rezultatul era același: gri-gri-ul morții punea stăpânire pe o nouă victimă și o împingea, lent, spre prăpastie. Și acolo se afla el, la marginea acelei prăpăstii, resemnat să cadă în adâncul ei, dar întristat, pentru că cei ce aveau să-i descopere cadavrul într-o bună zi urmau să vadă că glonțul îi intrase pe la spate, iar el, Gacel Sayah, știuse întotdeauna să se înfrunte cu dușmanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
care zicea că a cunoscut două ibovnice care-l avuseseră ca apărător chiar pe Zorel, soțul ei drag, dar cu nu știu ce farmece și mătănii făcute la Sfânta Precista de Sus a reușit să-l salveze, în ultima clipă, de pe marginea prăpastiei iadului. Ninetistele deveniseră așa de implicate în acea conversație, încât până și Nineta însăși, atunci când erau rostite cuvințelele iad și ibovnică, își trecea mâna prin părul meu cu asprime, ca și cum ar fi vrut să-l smulgă în clipa imediat următoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
fitness, de-ai îmbârligat mințile cartierului, de unde știi tu, mă, depravat de poveste ce ești, de bordel, de putregaiul occidental de fitness, spune, mă, sămânță de mocirlă ce ești, cine ți-a băgat în tărtăcuța asta seacă și parșivă numai prăpăstii, de ce te-ai îmbârligat, năpârcă afurisită, cu toți zăbreliștii, cu toată ciuma străzii, de ce nu-ți faci limba vioaie și cu noi, dumnezeii și bisericile cui te-o lepădat pe lume ca să stăm noi drepți, ca prostănacii, în fața majurului nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cartierul meu. Doamna, navetistă de centru, departe de glumele răsuflate ale mahalalei... Ei, zice doamna, zi-ne, că nu ne-am prins. Cum l-au dibuit? Când am dat să deschid gura, am simțit că sunt pe buza unei mari prăpăstii. Cei din clasă amuțiseră... Hai, curaj, deschide și tu gura, măcar în limba română, ca să putem trece o notă aici... Mi-am luat inima-n dinți și am spus aproape șoptit: "Spionul american era negru, doamnă..." Doi inși din clasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
paste și-ți trimit și ție promoțional câteva firimituri caraibiene... România văzută din Little Cayman. Miliardari originali, corupție originală, spirit civic original, fericire originală, disperare originală, tristețe originală, democrație originală. Z: Violonist român [talent înnăscut]; excentric de la natură; suflet cu prăpăstii mai mari decât Groapa Marianelor și piscuri doar puțin mai mici decât Everestul; mascul cu performanțe acceptabile și rare; soț modern, de cinci stele, pe o scală de 1 -7 [știi că pentru mine 7 este numărul magic]. A(ndra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Z, cu siguranță mă înțelegi. Am ajuns o specie defectă, dereglată, Doamne! Ce zici de un nou punct zero al aventurii noastre prin lume? Nu se poate să nu vezi că, între proiectul Tău și devenirea noastră, s-au așezat prăpăstii. Nici iadul nu mai este precum infernul din acel proiect, dacă este adevărat ce spune Andra că el a devenit neputința noastră de a iubi. Nu te pune pe gânduri, Doamne, strigătul Andrei, durerea acestei ființe care ne spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
știu s-o facă - privind spre înalturi, a exclamat: ― Doamne! Îți mulțumesc pentru îngăduință. Îți cad la picioare fiindcă mi-ai dat zile să trăiesc până să aflu și aceste amănunte despre nechibzuința noastră care a avut drept urmare drumul către prăpastie... Drum zăgăzuit prin fapte ale destoinicilor noștri înaintași! Pomenește-i, Doamne, de-a pururi și ține-i de-a dreapta ta în veșnicie! După această scurtă implorare a cerului, s-a așezat cu privirea ațintită spre mine. Părea că mai așteaptă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
voi putea ajunge la timp mă făcea să încerc imposibilul... Urcam în câte un copac până în vârful lui, încercând să-l aplec peste vreo râpă pe care altfel nu o puteam trece, dar de fiecare dată eram aruncat în cine știe ce prăpastie... În timp ce mă cățăram pe o stâncă, am lunecat și am căzut într-o apă învolburată... M-am zbătut cu disperare să ies la suprafață... Când, în sfârșit, am reușit să ies, am răsuflat o dată adânc. În acea clipă m-am
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]