19,544 matches
-
între interese aflate în opoziție, care încearcă să construiască coaliții viabile și să aloce recompense. Subiectul nostru îl constituie însumarea preferințelor actorilor în situații în care avem de-a face cu participanți strategici independenți. Mesajul acestuia este acela că însumarea preferințelor în diferite forme - inclusiv regula majorității democratice - este adesea o problemă complicată, întrucât permite obținerea de rezultate multiple, uneori surprinzătoare, și pentru că instituțiile pot funcționa ca mecanisme utile care să facă selecția între mai multe rezultate contrastante. I. Jocurile de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un grup de indivizi separați, care au la dispoziție opțiuni multiple, să se combine astfel încât să producă o organizație socială stabilă. În timp ce modelele cauzale se concentrează în special asupra relațiilor obiective dintre precedent și consecință, modelele de alegere ne dezvăluie preferințele subiective care motivează comportamentul abordat. Astfel, modelele de joc reprezintă o dezvoltare pozitivă în științele sociale. Trebuie să încurajăm inovațiile teoretice care mai pot apărea și trebuie să căutăm aplicații concrete ori de câte ori se poate. În al doilea rând, există multe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și a se reduce potențialul de deviere de la situația existentă. Sensul acestei observații va deveni mai clar pe măsură ce vom investiga anumite probleme concrete, folosind modelele de alegeri raționale drept ghid. În continuarea acestui curs, vom examina modelele de însumare a preferințelor, în special prin negociere și vot strategic. Negocierea este o realitate omniprezentă în viața socială - fie că este vorba de doi sau de mai mulți actori care luptă pentru stabilirea creșterii taxelor, fie de finalizarea exprimării într-o chestiune legislativă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
la acel preț și în ce cantitate. Funcția cererii mele nu este eficientă în promovarea interesului meu - dar suma tuturor funcțiilor de cerere separate ale tuturor cumpărătorilor potențiali este nespus de eficientă. Panta curbei de cerere însumată este constituită din preferințele de preț și cantitate ale tuturor cumpărătorilor potențiali. Cu cât prețul va fi mai mare, cu atât cantitatea cumpărată va fi mai mică. În mod similar, fiecare producător individual de marfă disponibilă pentru vânzare este un „acceptator” de preț. Interesul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
la prețul respectiv și în ce cantitate. La fel cu cererile individuale: o ofertă a unui individ este ineficientă în a promova interesele acestuia, dar suma tuturor ofertelor separate este eficientă, căci forma curbei de ofertă însumată este constituită din preferințele de preț și cantitate ale tuturor furnizorilor individuali potențiali. Cu cât prețul va fi mai mare, cu atât va fi mai mare cantitatea oferită. Este destul de obișnuit să prezentăm curbele de cerere și ofertă în același grafic. Echilibrul de piață
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
produsul unui tipar colectiv de comportament, pe care nu poate să-l influențeze nici un individ singular. Ba mai mult, rezultatul este complet stabil. Fiecare solicitant în parte este complet satisfăcut de cantitatea pe care a cumpărat-o, date fiind bugetul, preferințele sale și neputința sa individuală de a afecta prețul și cantitatea totală. Fiecare furnizor în parte este complet satisfăcut de cantitatea vânzărilor sale, date fiind costurile sale de producție, preferințele și neputința sa individuală de a afecta prețul și cantitatea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de cantitatea pe care a cumpărat-o, date fiind bugetul, preferințele sale și neputința sa individuală de a afecta prețul și cantitatea totală. Fiecare furnizor în parte este complet satisfăcut de cantitatea vânzărilor sale, date fiind costurile sale de producție, preferințele și neputința sa individuală de a afecta prețul și cantitatea totală. Rezultatul este un echilibru optimizant, atât pentru societate, cât și pentru jucătorii din cadrul acesteia. Modelele mai complicate, care reflectă complexitatea reală a comportamentului de piață, sunt în mod normal
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ajută să emitem ipoteza că anumite rezultate, amplasate în afara curbei de contract, nu au șanse de apariție în situații reale. IV. Negocierea în democrațiitc "IV. Negocierea în democrații" Negocierea în jocurile de n persoane constituie un mijloc de însumare a preferințelor. Dacă ne imaginăm că nu există nici un individ capabil să-și impună celorlalți preferințele personale, sarcina de a forma și decide alocarea de rezultate satisfăcătoare cade asupra unei coaliții câștigătoare formate dintr-un grup de membrii. Vom presupune, de asemenea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
șanse de apariție în situații reale. IV. Negocierea în democrațiitc "IV. Negocierea în democrații" Negocierea în jocurile de n persoane constituie un mijloc de însumare a preferințelor. Dacă ne imaginăm că nu există nici un individ capabil să-și impună celorlalți preferințele personale, sarcina de a forma și decide alocarea de rezultate satisfăcătoare cade asupra unei coaliții câștigătoare formate dintr-un grup de membrii. Vom presupune, de asemenea, că luarea de decizii se face cu respectarea regulii majorității. Aceasta presupune: a) neutralitatea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
forma și decide alocarea de rezultate satisfăcătoare cade asupra unei coaliții câștigătoare formate dintr-un grup de membrii. Vom presupune, de asemenea, că luarea de decizii se face cu respectarea regulii majorității. Aceasta presupune: a) neutralitatea între jucători - astfel ca preferințele sociale să depindă de colectarea de preferințe individuale, dar nu de cine anume are acele preferințe; b) neutralitatea între preferințe - astfel că pentru orice opțiuni j și k, dacă toți membrii grupului și-ar inversa preferințele, acestea fiind acum k
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cade asupra unei coaliții câștigătoare formate dintr-un grup de membrii. Vom presupune, de asemenea, că luarea de decizii se face cu respectarea regulii majorității. Aceasta presupune: a) neutralitatea între jucători - astfel ca preferințele sociale să depindă de colectarea de preferințe individuale, dar nu de cine anume are acele preferințe; b) neutralitatea între preferințe - astfel că pentru orice opțiuni j și k, dacă toți membrii grupului și-ar inversa preferințele, acestea fiind acum k și j, tot grupul să prefere acum
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de membrii. Vom presupune, de asemenea, că luarea de decizii se face cu respectarea regulii majorității. Aceasta presupune: a) neutralitatea între jucători - astfel ca preferințele sociale să depindă de colectarea de preferințe individuale, dar nu de cine anume are acele preferințe; b) neutralitatea între preferințe - astfel că pentru orice opțiuni j și k, dacă toți membrii grupului și-ar inversa preferințele, acestea fiind acum k și j, tot grupul să prefere acum k și j; și c) ierarhizarea preferințelor jucătorilor - astfel
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de asemenea, că luarea de decizii se face cu respectarea regulii majorității. Aceasta presupune: a) neutralitatea între jucători - astfel ca preferințele sociale să depindă de colectarea de preferințe individuale, dar nu de cine anume are acele preferințe; b) neutralitatea între preferințe - astfel că pentru orice opțiuni j și k, dacă toți membrii grupului și-ar inversa preferințele, acestea fiind acum k și j, tot grupul să prefere acum k și j; și c) ierarhizarea preferințelor jucătorilor - astfel ca j să depășească
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
între jucători - astfel ca preferințele sociale să depindă de colectarea de preferințe individuale, dar nu de cine anume are acele preferințe; b) neutralitatea între preferințe - astfel că pentru orice opțiuni j și k, dacă toți membrii grupului și-ar inversa preferințele, acestea fiind acum k și j, tot grupul să prefere acum k și j; și c) ierarhizarea preferințelor jucătorilor - astfel ca j să depășească pe k, dacă numărul membrilor grupului care preferă pe j lui k întrece numărul celor care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
are acele preferințe; b) neutralitatea între preferințe - astfel că pentru orice opțiuni j și k, dacă toți membrii grupului și-ar inversa preferințele, acestea fiind acum k și j, tot grupul să prefere acum k și j; și c) ierarhizarea preferințelor jucătorilor - astfel ca j să depășească pe k, dacă numărul membrilor grupului care preferă pe j lui k întrece numărul celor care preferă pe k lui j. Deocamdată vom presupune că avem situația „o persoană - un vot”, dar acest lucru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
celor care preferă pe k lui j. Deocamdată vom presupune că avem situația „o persoană - un vot”, dar acest lucru nu este absolut necesar câtă vreme nici unul dintre jucători nu poate domina jocul. Situația cea mai simplă de însumare a preferințelor a n persoane apare atunci când sunt de ales doar două alternative evidente. Asta înseamnă că toți jucătorii trebuie să voteze fie pentru opțiunea x, fie pentru y. Regula majorității spune că alternativa care are cele mai multe voturi va câștiga. Acesta constituie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
alternative evidente. Asta înseamnă că toți jucătorii trebuie să voteze fie pentru opțiunea x, fie pentru y. Regula majorității spune că alternativa care are cele mai multe voturi va câștiga. Acesta constituie un rezultat de echilibru căci fiecare jucător își va exprima preferința în mod sincer și nici unul nu va avea motive să și-o schimbe. Totuși, trebuie menționat faptul că acesta nu este un echilibru care mulțumește pe toată lumea. Minoritatea, care poate fi chiar de (n-1)/2 dintre membrii, ar putea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dintre membrii, ar putea fi nemulțumită de rezultat. Situația devine mult mai complicată atunci când sunt mai mult de două alternative. Să analizăm următoarea situație cu trei jucători și trei opțiuni evidente, în care fiecare jucător are o ierarhie diferită a preferințelor. Jucătorul A preferă x față de y și față de z. Jucătorul B preferă pe y față de z și față de x. Jucătorul C preferă pe z față de x și față de y. Fiecare opțiune primește un vot pentru locul întâi, ceea ce nu rezolvă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
face câștigător conform regulii majorității. Nu există o soluție simplă la această problemă cunoscută sub numele de „Paradoxul lui Condorcet”, deoarece nici o procedură de vot bazată pe comparația unei perechi nu produce un câștigător după regula majorității. Fiecare ordine de preferințe produce un rezultat diferit, și nici o ordine de preferințe nu poate fi preferată alteia pe criterii raționale sau morale. S-ar putea răspunde că aceasta este o situație excepțională, bazată pe intransigența de grup dintre opțiuni. O schimbare minoră în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
simplă la această problemă cunoscută sub numele de „Paradoxul lui Condorcet”, deoarece nici o procedură de vot bazată pe comparația unei perechi nu produce un câștigător după regula majorității. Fiecare ordine de preferințe produce un rezultat diferit, și nici o ordine de preferințe nu poate fi preferată alteia pe criterii raționale sau morale. S-ar putea răspunde că aceasta este o situație excepțională, bazată pe intransigența de grup dintre opțiuni. O schimbare minoră în ierarhizarea preferințelor, de exemplu simpla schimbare a locului doi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un rezultat diferit, și nici o ordine de preferințe nu poate fi preferată alteia pe criterii raționale sau morale. S-ar putea răspunde că aceasta este o situație excepțională, bazată pe intransigența de grup dintre opțiuni. O schimbare minoră în ierarhizarea preferințelor, de exemplu simpla schimbare a locului doi cu trei în cazul jucătorului C, de la x>y la y>x, ar fi destul ca să producă un câștigător al majorității de echilibru Condorcet (y) indiferent care dintre perechi ar fi selectate mai
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
al majorității de echilibru Condorcet (y) indiferent care dintre perechi ar fi selectate mai întâi. Shepske și Bonchek, în excelenta lor abordare a problemei, au calculat că șansa acestui paradox de a se manifesta, în condițiile unei alocări aleatorii de preferințe între cei trei jucători și cele trei preferințe este doar cu puțin peste 5%. Dar șansele cresc rapid pe măsură ce crește numărul de jucători și numărul de opțiuni.1 Mai mult chiar, nu este neobișnuită nici situația în care ar putea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dintre perechi ar fi selectate mai întâi. Shepske și Bonchek, în excelenta lor abordare a problemei, au calculat că șansa acestui paradox de a se manifesta, în condițiile unei alocări aleatorii de preferințe între cei trei jucători și cele trei preferințe este doar cu puțin peste 5%. Dar șansele cresc rapid pe măsură ce crește numărul de jucători și numărul de opțiuni.1 Mai mult chiar, nu este neobișnuită nici situația în care ar putea rezulta majorități ciclice. Kenneth Arrow a obținut premiul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
putea rezulta majorități ciclice. Kenneth Arrow a obținut premiul Nobel pentru teoria sa conform căreia paradoxul lui Condorcet constituie o problemă potențială pentru orice caz de n persoane cu opțiuni multiple care folosește o regulă rezonabilă a majorității pentru însumarea preferințelor.2 Nu există nici un mecanism care să traducă preferințele individuale separate în decizii de grup coerente și aplicabile la gama de situații plauzibile care pot apărea într-o democrație. Totuși, dacă vreun actor particular ar controla agenda legislativă, paradoxul nu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Nobel pentru teoria sa conform căreia paradoxul lui Condorcet constituie o problemă potențială pentru orice caz de n persoane cu opțiuni multiple care folosește o regulă rezonabilă a majorității pentru însumarea preferințelor.2 Nu există nici un mecanism care să traducă preferințele individuale separate în decizii de grup coerente și aplicabile la gama de situații plauzibile care pot apărea într-o democrație. Totuși, dacă vreun actor particular ar controla agenda legislativă, paradoxul nu ar mai apărea. În exemplul de mai sus, am
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]