3,896 matches
-
lector (1990-1992), conferențiar (1992-2006) și profesor (din 2006) la catedrele de compoziție și muzicologie la Universitatea Natională de Muzică din București. Din 1992, a fost coordonatorul secției de Muzică ușoară și Jazz, a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. A susținut conferințe, prelegeri, emisiuni de radio și televiziune. A publicat articole în Muzica. A fost distins cu Premiul Gaudeamus la Concursul internațional din Olanda (1979), cu Mențiunea specială a juriului Trandafirul de aur de la Montreux/Elveția (1984), cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor
Anton Șuteu () [Corola-website/Science/311990_a_313319]
-
a trecut în rezervă pe toți cei patru directori adjuncți ai SIE - generalii Marcel Alexandru, Niculaie Goia, Dan Chiriac și Constantin Rotaru. În paralel cu activitatea din cadrul SIE, între anii 2001-2005, Niculaie Goia a susținut o serie de conferințe și prelegeri în cadrul Masteratului de Securitate de la Facultatea de Sociologie a Universității București, pe teme de decizie politică și securitate națională, sistemul de securitate națională din România, business intelligence, globalizare și securitate, cooperare regională etc. A prezentat de asemenea comunicări științifice la
Niculaie Goia () [Corola-website/Science/311509_a_312838]
-
din București, Secția Pediatrie (1959). A susținut, vreme de peste 40 de ani, cursuri, conferințe, seminarii și lucrări practice de biofizică la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie "„Carol Davila“" București. Între anii 1963 și 1977, a susținut prelegeri și lucrări practice la secția de Biofizică a Facultății de Fizică a Universității București, secție care își satisfăcea activitatea didactică la Catedra de Biofizică a U.M.F. "„Carol Davila“" București. Personal sau în colaborare, a publicat sau a colaborat la tratate
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
Personal sau în colaborare, a publicat sau a colaborat la tratate, manuale și îndreptare de lucrări practice: "„Profesorul C. Dimoftache , "scrie D.R. în Viața medicală, VI, 31 (241), p. 7, din 5 august 1994", e cunoscut prin arta didactică a prelegerilor sale de biofizică medicală, audiate cu interes de studenți vreme de 30 de ani. Aticismul lor strict e dublat de o vervă intelectuală bine stăpânită și de o permanentă integrare cărturărească, fapt important pentru o disciplină exactă ca biofizica. Totdeauna
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
prezentat comunicări la Congresul mondial de sociologie (Varna, 1970), Congresul european de sociologie rurală (Budapesta, 1983), Seminarul internațional ,Lectura -dimensiuni europene” (Paris, 1992), Conferința internațională de antropologie (București 1998), Congresul mondial de sociologie (Göteborg, 2010). Împreună cu Petre Datculescu, a ținut prelegeri despre teoria și metodologia cercetării sociologice la Consfătuirea științifică a cercetătorilor pe problemele tineretului din China (8-26 mai 1988). În anul 1999, a publicat lucrarea "Sociologie", la Editura Economică, fiind apoi reeditată, în formă revăzută și îmbunătățită, în 2002 și
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
DLR), tomul XIII, partea I, litera V, V veni, Editura Academiei, București, 1997, 325 p. 6. Biblia 1688, Pârș VIII, Paralipomenon I ÎI, în seria Monumenta linguae Dacoromanorum, Editura Universității “Alexandru Ioan. Cuza”, Iași, 2011 (coautor; coordonator). 1. Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe. Coeditor alături de Carmen Gabriela Pamfil, Ioan Oprea și Adrian Turculeț, în ANLL (1992 1993), Iași, 1994 (separatum, 190 p.). 2. Omul și limbajul sau. Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu, Iași, Editura Universității, 1992, (coeditor alături de Dumitru Irimia
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
46. Lexicalizarea în limba română a conceptelor de origine biblică, în „Tabor”. Revista de cultură și spiritualitate românească editata de Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, nr. 1, anul III, aprilie 2009, p. 35 54, retipărit în: Viorel Barbu (ed.), Prelegeri academice, vol. VII, Editura Academiei Române, București, 2009, p. 47 60. 47. Repere ale tradiției biblice romînești (I III), în „Idei în dialog”, anul V. Nr. 4 (55), aprilie 2009, p. 22 24, nr. 5 (56), p. 34 36) și nr.
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
la Institutul de Studii Augustiniene din Paris la data de 12 decembrie 1998. 4. Über den Ursprung der Rumänischen Sprache. Neue Perspektiven, conferința prezentată al Seminarul de Romanistica al Universității din Trier, 27 mai 2001. Universitatea Sorbona-Paris IV (1997 1999). Prelegeri 5. L’histoire de la langue roumaine. Leș débuts. La langue roumaine — langue române. Leș influences succesives (vieux slave, magyare, grecque, turque). Le raports du roumain avec leș langues de culture (le slavon, le latin, le grec). Le processus de modernisation
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Guerres Mondiales. Tradiționalism et “sinchronisme”: N. Iorga et E. Lovinescu. Le român. La poésie. 12. Moments et personalités importantes de la litterature roumaine (V). Le “désert” comuniste. Entre idéologie et valeur litteraire Institutul de Romanistica, Universitatea “Friedrich Schiller”, Jenă (1999 2007). Prelegeri și seminarii Intensiv Ferienkurse Rumänisch, martie 2000: 13. Mitologie românească (I). Miturile originii 14. Mitologie românească (ÎI). Mituri fondatoare. Miorița, Meșterul Manole 15. Constante ale culturii românești moderne (I). Balcanism și occidentalism 16. Constante ale culturii românești moderne (ÎI). Tradiționalism
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
la vârsta de treizeci și doi de ani el s-a întors din nou în Germania, unde a devenit repede celebru datorită tratamentelor reușite pe care le-a aplicat. În 1525 este numit profesor de medicină și chirurgie la Basel. Prelegerile sale nu constituiau, ca cele ale colegilor lui, doar repetarea ideilor lui Galen, Hippocrate și Avicenna, lucru obișnuit în medicina din acele timpuri. A combătut concepția despre boală a lui, Galenus din Pergam (sec II), elaborând o concepție nouă, mai
Paracelsus () [Corola-website/Science/311146_a_312475]
-
îl deosebește de îndrăzneală și temeritate. În continuare el se ocupă de valorile morale care trebuie păstrate în timpul acțiunii: eleganță, politețe, delicatețe, recunoștință, cinste, corectitudine, lealitate. O parte interesantă a volumului este formată din scrisorile care analizează problemele naționalismului. În prelegerile sale Fărcășanu pornește de la noțiunea de patrie, pe care o definește ca "o comunitate istorică, întemeiată pe sacrificii comune, pe idealuri de demnitate și de solidaritate". Nici în definiția sa, nici în discuțiile ulterioare, el nu leagă patria de un
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
țărance în două dimensiuni", nu este mai regulat decât cel negru, apare alungit în sus și la dreapta. Grație acestor deformări, pătratul roșu prinde viață, este parcă în mișcare. Înțelegerea paradoxală a "odihnei dinamice" cu care artistul operează aeseori în prelegerile sale, redă de minune senzația receptorului la vederea "Pătratului roșu". Compoziția ""Suprematism"" - cunoscută totodată și sub numele de ""Cruce roșie pe cerc negru"" (1915) - este organizată pe principiul unui joc îndrăzneț de linii oblice, în care suprafețele cromatice sugerează efecte
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
rămâne până în anul 1923. El formează aici gruparea UNOVIS (prescurtare a expresiei ruse: "Utverditeli Novogo Iskusstva" = "Campionii artei noi"), care avea ca scop promovarea unei viziuni suprematiste în artă și în viața de toate zilele, și ține un ciclu de prelegeri pe tema artei avangardiste, își scoate elevii pe stradă, lucrează împreună la o operă colectivă inspirată de suprematism și pictează zidurile în alb, după care, pe acest fundal așază cercuri verzi, pătrate portocalii și dreptunghiuri albastre. În anul 1924, publică
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
fost compozitor și consilier artistic al Ansamblului „Doina” al Armatei din București între 1947-1957. A fost profesor de armonie la Conservatorul din București, între anii 1951-1979. A scris articole, studii, cronici în Muzica, Scânteia, Contemporanul și România liberă; a susținut prelegeri, conferințe, emisiuni radiofonice și de televiziune și a cules, notat și prelucrat folclor. A întreprins călătorii de documentare în U.R.S.S., Cehoslovacia, Iugoslavia, R.F.G., Bulgaria, Italia, Ungaria, Franța, Polonia și R.D.G. De asemenea, a făcut parte din jurii naționale și
Gheorghe Dumitrescu () [Corola-website/Science/311935_a_313264]
-
nimănui vreodată un medicament care ucide." Pe langă traducerea a numeroase scrieri medicale grecești, la textul cărora și-a adus uneori propria contribuție, lui Ḥunayn bin ’Isḥăq îi este atribuită o lucrare originală intitulată "Al-‘ašr maqălăt fi-l-‘ayn (Zece prelegeri despre ochi)", care este socotita drept cel mai vechi manual de oftalmologie. În domeniul medicinei, prin traducerea lucrărilor lui Galenus, Ḥunayn a subliniat importanța atât a cunoștințelor medicale teoretice, cât și a celor empirice, iar propriile sale scrieri erau minuțioase
Hunayn ibn Ishaq () [Corola-website/Science/312448_a_313777]
-
din piesele lui Shakespeare.( Traducerile au fost întregite ulterior de către Dorothea Tieck și Wolf von Baudissin și sunt și astăzi versiuni standard în literatura germană). Datorită unor polemici, în 1801 Schlegel se mută la Berlin. Aici susține o serie de prelegeri ("Über schöne Literatur und Kunst" - Despre literatura frumoasă și artă, 1884) făcând paralele între literaturile clasice, germană, provensală și romanică (spaniolă si italiană). Dupa despărțirea de Caroline, în 1803, intră în compania celebrei Madame de Staël, pe care o însoțește
August Wilhelm Schlegel () [Corola-website/Science/310868_a_312197]
-
compania celebrei Madame de Staël, pe care o însoțește fie la castelul Coppet ( astăzi o localitate elvețiană lângă granița cu Italia) lângă lacul Geneva, fie în lungi călătorii prin Olanda, Austria, Rusia, Danemarca și Suedia. În această perioadă Schlegel susține prelegerile sale literare privind traducerile pe care le-a efectuat din Shakespeare, Pedro Calderón de la Barca și cele referitoare la literatura clasică, nu numai europeană (Dante, Cervantes), dar și cea orientală. În 1815 a fost ridicat la rangul de nobil. Spre
August Wilhelm Schlegel () [Corola-website/Science/310868_a_312197]
-
a efectuat din Shakespeare, Pedro Calderón de la Barca și cele referitoare la literatura clasică, nu numai europeană (Dante, Cervantes), dar și cea orientală. În 1815 a fost ridicat la rangul de nobil. Spre batrânețe steaua sa a început să apună: Prelegerile despre teoria și istoria artelor vizuale ("Vorlesungen uber Theorie und Geschichte der bildenden Kunste"), ținute la Berlin în 1827, au reprezentat un eșec. Schlegel s-a stins din viață la Bonn la 12 mai 1845. Ca poet Schlegel nu a
August Wilhelm Schlegel () [Corola-website/Science/310868_a_312197]
-
camapania italiană a încetat. În 1916, armatele austro-ungare au reușit să le respingă pe cele italiene până la Verona și Padova. Mai multe motive au determinat eșecul expediției italiene: Pentru a menține ridicat moralul trupei, soldații italieni trebuiau să participe la prelegeri despre importanța războiului. Unele dintre aceste prelegeri erau susținute de naționaliști cu mare popularitate, precum Gabriele D'Annunzio. În ciuda faptului că susținea războiul, Benito Mussolini a fost împiedicat de guvern să susțină astfel de prelegeri, cel mai probabil datorită trecutului
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
austro-ungare au reușit să le respingă pe cele italiene până la Verona și Padova. Mai multe motive au determinat eșecul expediției italiene: Pentru a menține ridicat moralul trupei, soldații italieni trebuiau să participe la prelegeri despre importanța războiului. Unele dintre aceste prelegeri erau susținute de naționaliști cu mare popularitate, precum Gabriele D'Annunzio. În ciuda faptului că susținea războiul, Benito Mussolini a fost împiedicat de guvern să susțină astfel de prelegeri, cel mai probabil datorită trecutului său socialist. În vara anului 1916, armata
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
italieni trebuiau să participe la prelegeri despre importanța războiului. Unele dintre aceste prelegeri erau susținute de naționaliști cu mare popularitate, precum Gabriele D'Annunzio. În ciuda faptului că susținea războiul, Benito Mussolini a fost împiedicat de guvern să susțină astfel de prelegeri, cel mai probabil datorită trecutului său socialist. În vara anului 1916, armata italiană a reușit să cucerească de la austrieci orașul Gorizia, după mai multe ofensive sângeroase. În toaman anului 1917 însă, după ce Rusia Bolșevică a semnat Tratatul de la Brest-Litovsk, germanii
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
văzut în libertatea religioasă acordată de oraș cetățenilor și refuzul comunității de a impune necreștinilor participarea obligatorie la cursurile misionare. Aceste cursuri impuse în nenumărate orașe din împrejurimi - spre exemplu în Kassel unde evreii trebuiau să asculte în mod regulat prelegeri despre creștinism - ca urmare zelului misionar declanșat de refoma protestantă. Unii dintre evreii din Warburg au ajuns cunoscuți în toată lumea. Sinagoga din centrul orașului a fost distrusă în mare măsură în timpul pogromului din noiembrie 1938 de către un Komando SS staționat
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
septembrie 1812 se reîntoarce la Paris. Totuși, în primăvara anului viitor, la solicitarea inginerului Pierre-Simon Girard, participă la lucrările de la râul Ourcq. Dar, influențat de Lagrange și Laplace, ia hotărârea definitivă de a intra în învățământ. Începând cu 1813, ține prelegeri la "École Polytechnique" și "Collège de France", iar în 1815 devine profesor la Școala Politehnică, la Sorbona și la Collège de France. În 1816 devine membru al Academiei Franceze. Abdicarea, în 1830, a lui Carol al X-lea și transformările
Augustin Louis Cauchy () [Corola-website/Science/309624_a_310953]
-
Passariano (Codroipo), un complex arhitectonic monumental din sec. XVI, locuința ultimului doge al Veneției, Ludovico Manin, si care găzduia o amplă retrospectivă a operei picturale a artistului Giuseppe Zigaina (n. 1924 Cervignano del Friuli). Spre sfârșitul lunii mai 2010 ține prelegeri în limba italiană la Florența despre Mario Luzi și Eminescu; conferențiază în prezența autorului Tiziano Scarpa despre românul acestuia "Stabat mater" la Institutul Român de Cultură din Veneția. Călătorește la Cătănia,oraș sicilian al carui simbol este elefantul și a
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
învăluitor și emoționant de Cristiana Lauri; la sfarsitul seratelor, autorul edițiilor bilingve, Bacovia și Mario Luzi, a acordat tuturor celor care au dorit, autografe și dedicații. În anii 2012 și 2013 au avut loc lansări de carte ale subsemnatului și prelegeri despre poezia italiană (de la Dante la Mario Luzi)precum și despre cea românească, modernă și contemporană la Palmă Campania, Bologna, Sân Marino, Brescia, Verona, Como, Milano. Pe 18 septembrie 2013 i-a fost decernat la sediul Ambasadei Republicii Italiene din București
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]