3,831 matches
-
ele proiectează o imagine ideală a unui om aflat într-o comuniune permanentă cu zeii și deci aflat într.o stare de har divin. De aici rezultă caracterul solemn al statuilor egiptene, senzația de măreție pe care aceasta o produce privitorului. Deși artistul egiptean preferă să reprezinte profiluri umane, atunci când configurează chipul uman el respectă o convenție impusă de credințele sale religioase. Omul răposat trebuie să privească fie spre apus, spre lumea de dincolo — spre împărăția lui Osiris, fie spre răsărit
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
rândul ei își îndreaptă atenția spre vâslașul cu pălăria de pai. Vâslașul o privește pe Aline Charigot care își îndreaptă atenția spre cățelul pe care îl ține în brațe, acesta fiind cel care închide spirala. Cadrul creat de Renoir dă privitorului senzația că s-ar putea oricând așeza între meseni. Tabloul „Dejunul vâslașilor” este cumpărat în 1881 de Durand-Ruel care, contrar voinței pictorului, îl expune la cea de-a VII-a ediție a expoziției impresioniștilor.
Pierre-Auguste Renoir () [Corola-website/Science/302384_a_303713]
-
și Biserica Romano-Catolică din România, erau împotriva abrogării. Înainte de votul final, deputaților le-a parvenit o scrisoare din partea PF Teoctist, în care acesta exprima "mâhnirea și îngrijorarea" pe care o produce Bisericii Ortodoxe Române intenția de abrogare a articolului 200 privitor la "practicile contra firii". "Biserica respinge iubirea necurată, tirania patimilor egoiste și fără rod de viață", se spune în scrisoare, în care Teoctist îi roagă pe deputați să "reflecteze" asupra deciziei de abrogare a articolului 200. Abrogarea articolului 200 a
Articolul 200 () [Corola-website/Science/302399_a_303728]
-
vornic Mareș Băjescu, mare feudal și apropiat al Cantacuzinilor. Alegerea locului s-a făcut cu atenție căci, pe de o parte era apropiat de pământurile sale, pe de altă parte, datorită poziției era, la acea vreme, ferit din calea ochilor privitorilor, însă apropiat de granița cu Transilvania, oferind astfel un refugiu ideal pentru ctitor și familia sa în vremurile de restriște ce aveau să vie. Conform pisaniei originale, sculptată în piatră de Albești, arată ca dată a terminării lucrărilor 29 august
Mănăstirea Cornetu () [Corola-website/Science/302116_a_303445]
-
în regulile civilizației, în legile umanității, alte mijloace să vină în ajutorul acestor nefericite populații decât o tăcere insultătoare ?”" Prin aceste acțiuni, s-a încetățenit în România, Bulgaria și Dobrogea sentimentul unei „frății de arme” între cele două popoare, iar privitor la Dobrogea circula în presa vremii ideia unei „împărțiri frățești” a regiunii, ideie concretizată în 1878 prin tratatele de la Yeșilköy (San-Stefano) și Berlin care împart Dobrogea între cele două țări (două treimi României, o treime Bulgariei) la sfârșitul Războiului pentru
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
deci, și nu sunt singurele, care evidențiază necesitata continuării investigației istorice cu privire la revoluția de la 1848. Este și motivul pentru care apar mereu lucrări, studii etc. referitor la acest moment cu totul aparte din istoria Europei, prin urmare și a Transilvaniei, privitor la care ne-am referit deja.
Istoriografia revoluției române de la 1848-1849 din Transilvania () [Corola-website/Science/302494_a_303823]
-
panoramă de jos cu compoziții vaste care se îmbină cu ornamentele delicate ale arhitecturii și sculpturii Rocco. Frescele lui cum ar fi Palazzo Valmarana în Vicenza nu numai că nu au egal în lumea mitologica, dar sunt menite a localiza privitorul în interior. Cel mai timpuriu exemplu al acestuia sunt probabil pânzele pictate în Că' Dolfin care i-au permis lui Tiepolo să introducă costume exuberante, sculpturi clasice și acțiuni care se văd în diferite cadre în cameră. În primul rând
Giovanni Battista Tiepolo () [Corola-website/Science/302757_a_304086]
-
spectacolul policrom al străzii ieșene de ieri și de azi. Autorul a renunțat la ideea de tablouri și-și numește operele, simplu, picturi. Se lasă în voia decorativului impus de subiect, îl tratează cu rigoare și obține efecte eclatante. Adeziunea privitorului e spontană și inechivocă. Iată, Val Gheorghiu, exploratorul universurilor imaginare, se întoarce ca fiul rătăcitor altădată la poarta concretului. E atît de fas- cinat de motiv încît citează cu fervoare din cartea de istorie a clipei. Nu ne miră că
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
și irevocabil exclusă orice aluzie la construcție, secțiunea de aur, simbol sau altă trimitere din același inventar vizual și stilistic intrat acum în evidentă desuetudine. Asemenea structuri au menirea de a ambienta spații publice sau private și de a elibera privitorul de orice efort reflexiv. Concomitent însă sînt voci tot de prin acele locuri care vorbesc despre Noua Figurație, Noua Modernitate, despre nevoia identității și pericolul unui blocaj al artei. Pînă atunci însă, Val Gheo- rghiu nu va înceta să caute
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
o a treia stea, încă nedescoperită, a fost de asemenea propusă pentru a demonstra culoarea roșie. Explicații alternative despre culoarea roșie sunt ori că aceasta este o metaforă poetică pentru averea rea, ori că atunci când se ridica pe cer la stânga privitorului, scânteierea dramatică a stelei provoca impresia că era roșie. Cu ochiul liber, ea apare adesea luminând intermitent cu nuanțe de roșu, alb și albastru lângă orizont. Cu o magnitudine aparentă de -1,46, Sirius este cea mai strălucitoare stea de pe
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
estetice de bază ale imaginii care compun imaginile de film, televiziune și cele generate pe calculator: a) Lumina și culoarea b) Spațiul bidimensional c) Spațiul tridimensional d) Timpul și mișcarea e) Sunetul Meta-mesajele sunt acelea care fixează cadrul perceptual pentru privitori. Acestea nu sunt construite prin narațiuni explicite, ci prin variabilele estetice de producție oferind fundalul, contextul în care privitorii încearcă să interpreteze aspectele evenimentului vizual. Unii teoreticieni precum Lev Kuleshov sau Pudovkin au demonstrat efectele meta-mesajelor prin diverse experimente. Unul
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
culoarea b) Spațiul bidimensional c) Spațiul tridimensional d) Timpul și mișcarea e) Sunetul Meta-mesajele sunt acelea care fixează cadrul perceptual pentru privitori. Acestea nu sunt construite prin narațiuni explicite, ci prin variabilele estetice de producție oferind fundalul, contextul în care privitorii încearcă să interpreteze aspectele evenimentului vizual. Unii teoreticieni precum Lev Kuleshov sau Pudovkin au demonstrat efectele meta-mesajelor prin diverse experimente. Unul dintre acestea presupune juxtapunerea prin montaj a unui close up cu figura lipsită de expresie a unui actor cu
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
Audiența a interpretat expresia actorului în funcție de context, văzând-o fie reflexivă, fie tristă, fie caldă, paternală. Sensul nu este indus de unul dintre elemente, ci de juxtapunerea lor. Sensul nu este spus sau arătat explicit, ci este creat în mintea privitorului. Construcția luminii se referă la controlul culorii și al luminii. Pe lângă rolul său în articularea mediului exterior, a cadrului, a felului în care obiectele arată, lumina are de asemenea o influență directă asupra emoțiilor privitorilor, asupra interiorității. În diferite contexte
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
ci este creat în mintea privitorului. Construcția luminii se referă la controlul culorii și al luminii. Pe lângă rolul său în articularea mediului exterior, a cadrului, a felului în care obiectele arată, lumina are de asemenea o influență directă asupra emoțiilor privitorilor, asupra interiorității. În diferite contexte, lumina poate determina percepția unei imagini, făcând privitorii să recepteze meta-mesaje ce determină atmosfera sau emoția transmisă de o imagine. Cele două tipuri principale de lumină sunt lumina clar obscură și lumina plată. "Lumina clar
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
și al luminii. Pe lângă rolul său în articularea mediului exterior, a cadrului, a felului în care obiectele arată, lumina are de asemenea o influență directă asupra emoțiilor privitorilor, asupra interiorității. În diferite contexte, lumina poate determina percepția unei imagini, făcând privitorii să recepteze meta-mesaje ce determină atmosfera sau emoția transmisă de o imagine. Cele două tipuri principale de lumină sunt lumina clar obscură și lumina plată. "Lumina clar obscură" folosește de obicei fundaluri întunecate, unele zone fiind luminate puternic, iar altele
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
formă de lumină plată care se obține folosind abundent lumini unidirecționale și fundaluri luminoase pentru a genera ideea de energie, vitalitate, veselie. Culoarea îndeplinește trei funcții majore: în primul rând oferă mai multă informație în legătură cu obiectele și evenimentele înfățișate, permițând privitorilor să le distingă mai bine. Este cazul culorilor semaforului sau al obiectelor cărora culoarea le conferă un sens simbolic. În al doilea rând culoarea poate contribui la echilibrul vizual al unei imagini, și, în plus, poate exprima calitatea esențială a
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
artistică a dansatorilor înveșmântați în haine intens colorate. Funcția expresivă a culorilor este asociată cu energia relativă a fiecărei culori. Spre exemplu, culorile saturate atrag atenția și sunt potrivite pentru obiecte mai mici sau spre care vrem să orientăm atenția privitorului. De aceea, obiectele oferite copiilor sunt foarte colorate. În schimb, culorile care îți pierd intensitatea sau strălucirea cum sunt albul, griul, argintiul, negrul, ditrag atenția de la evenimentele exterioare favorizând concentrarea pe perceperea lumii interioare. Tocmai din acest motiv unele fotografii
Estetică () [Corola-website/Science/303271_a_304600]
-
premii internaționale pentru filmele de animație), literară și publicistică, își pune amprenta inconfundabilă asupra epocii. Deși arta sa nu e nici pe departe facilă, ea se dezvăluie cu generozitate și, pe insesizabile trepte de inițiere, spune cu adevărat ceva oricărui privitor. Pe Sabin Bălașa nu trebuie să-l explici ca să-l simți, și abia după ce-l simți începi să-ți explici lumea în care ai simțit. O hermeneutică hipnotică unică și tipică artei lui Sabin Bălașa dezvăluie cu discreție ceea ce autorul
Sabin Bălașa () [Corola-website/Science/303328_a_304657]
-
din întreaga lume. În engleză, sursele din dicționare definesc "anime" ca „stil de animație japoneză a unei imagini în mișcare”. Lucrările non-japoneze care împrumută stilizarea de la anime face referire la „animația influențată de anime”, dar nu este neobișnuit pentru un privitor care nu știe țara de origine a unui asemenea material să îl numească simplu "anime". Unele lucrări sunt coproducții cu companii non-japoneze, cum ar fi seriile "IGPX" sau "Ōban Star-Racers" ale Cartoon Network și "Production I.G", care s-ar
Anime () [Corola-website/Science/303317_a_304646]
-
redea, cât mai apropiat de original, vechea decorație a construcției lui Neagoe Basarab, decorație în care elementele din afară fuseseră armonizate de arta meșterilor locali, într-un stil propriu. Iar cât privește acestă artă, chiar dacă au lucrat alături de meșteri străini, privitorului de azi îi apare clar faptul că localnicii au izbutit nu numai să egaleze, ci adesea să-și impună propria lor personalitate, realizând armonii decorative dintre cele mai originale. În ansamblu, biserica este așezată pe o puternică temelie: un vast
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
a doua zi, toate negativele filmului au fost furate iar corpul a dispărut. Filmul este o meditație asupra naturii realității. Filmele lui Michelangelo Antonioni presupun o complexitate estetică și o ambiguitate a semnificației ce le impune automat atenției critice. Reacția privitorului (pe care mizează stilul său cinematografic) prin tocmai caracterul său ezitant se vede obligată să apeleze la un imaginar personal care să răspundă în mod independent stimulilor creați. Filmele sale se revendică de la o viziune neorealistă asupra lumii și încearcă
Împușcătura (film) () [Corola-website/Science/302895_a_304224]
-
a clarității, respectiv a bogăției folosirii detaliilor ce simbolizează lucruri ce se pot interpreta cu ușurință și lipsă de ambiguitate. Toate aceste elemente sunt folosite de către artiștii genului baroc pentru a produce momente de tensiune, drama, exuberanță și grandoare în privitor, ascultător și/sau participant la actul de cultură. Cuvântul care se folosește astăzi pentru a desemna barocul în toate limbile este de origine portugheză ("barocco"), trecut prin filiera limbii franceze ("baroque"). În ambele limbi, sensul inițial al cuvântului era un
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
figurative începutului anilor 1600 (Caravaggio, Frații Carracci, etc.) s-ar datora mai degrabă funcției artei ecleziastice cu destinație clară decât măiestriei artistice a artiștilor înșiși. Comparativ cu manierismul elevat ce se adresa elitelor și care era aproape obscur celor mai mulți dintre privitori, stilul baroc angaja privitorul într-o "aventură" a înțelegerii care era simplă, evidentă, directă și ușor de "decodificat." Artiști ca Annibale Carracci, Caravaggio, Correggio și Federico Barocci sunt printre cei care au marcat semnificativ desprinderea de manierism și transformarea artei
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
Caravaggio, Frații Carracci, etc.) s-ar datora mai degrabă funcției artei ecleziastice cu destinație clară decât măiestriei artistice a artiștilor înșiși. Comparativ cu manierismul elevat ce se adresa elitelor și care era aproape obscur celor mai mulți dintre privitori, stilul baroc angaja privitorul într-o "aventură" a înțelegerii care era simplă, evidentă, directă și ușor de "decodificat." Artiști ca Annibale Carracci, Caravaggio, Correggio și Federico Barocci sunt printre cei care au marcat semnificativ desprinderea de manierism și transformarea artei timpului în baroc. Nu
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
Curții Regale a Spaniei, compoziții pline de culoare, viață, exuberanță și realism. Precum întreaga mișcare artistică a barocului, sculptura realizată în acest stil este în primul rând destinată unei citiri directe, adresându-se direct simțurilor umane și componentei emoționale a privitorului. De asemenea, sculptura barocă este caracterizată printr-o dorință irezistibilă a artistului de a sugera mișcarea prin surprinderea unei acțiuni în timpul execuției sale, preferabil în momentul său cel mai important, relevant și/sau critic. Aidoma sculpturilor cu un singur personaj
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]