4,155 matches
-
iscusința unui bun manager se poate recunoaște cu atât mai mult cu cât este vorba despre managementul clasei, atunci când, folosindu-se de un disponibil limitat de resurse, cadrul didactic poate suplini necesarul acestora. Încercând să definim, din punct de vedere psihopedagogic, sintagma de resurse educaționale, putem să utilizăm câteva referințe ale domeniului: Ludusan, M., „Cerințe și nevoi speciale ale copiilor instituționalizați”, în Aurora Toea, Anca Butucă (coord.), Ghidul directorului, D.P.C.-EU/PHARE, București, 1997: „Resursele sunt privite ca disponibilități latente ale
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
statutului de manager al profesorului în clasa de elevi, acesta trebuie să aibă în vedere, în fiecare etapă a desfășurării procesului educațional, relația dintre resurse și nevoi, întreprinzând demersuri de acomodare și echilibrare reciprocă. Fără a renunța la perspectiva strict psihopedagogică, cadrul didactic trebuie să abordeze și strategii de tip managerial în clasa de elevi, exploatând la maximum resursele disponibile prin proiectarea unor soluții de administrare și utilizare a lor. O constatare interesantă asupra etiologiei eșecurilor la clasă ale cadrelor didactice
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
plan argumentele de tip medical și fizic. Este recomandabilă și aici stimularea unei dinamici a pozițiilor ocupate în bănci de către elevi, astfel încât permutările respective să nu încalce legile biologice, fizice și medicale anterioare, dar, totodată, să nu contravină nici normelor psihopedagogice, instructiv educative și de socializare ale elevilor în sala de clasă. Intervențiile noastre anterioare, investite cu puternice accente teoretice, pot prinde contur practic numai în cazul unei întreprinderi manageriale eficiente a cadrului didactic. 3.1.3. Amenajarea sălii de clastc
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de vedere pedagogic, introducerea pedepsei este utilă, întrucât distanțarea față de norma explicită solicită o anumită atitudine din partea cadrului didactic. În măiestria cu care acesta face apel la respectiva metodă, cadrul didactic trebuie să țină cont de câteva constatări de ordin psihopedagogic: pedeapsa aplicată de un profesor, care în mod obișnuit impune o anumită distanță socio-afectivă între el și elevi, va înregistra efecte minore, posibil negative; nu același lucru se va observa în urma aplicării pedepsei de către un profesor cald, implicat și atașat
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Printr-un transfer lingvistic, am adaptat specificul conținutului ideilor noastre la titulatura preluată. Astfel încât, pentru noi, personalitatea de bază (vom utiliza abrevierea PB) desemnează o structură personalitară internă, mobilă și flexibilă, parțial polivalentă, cu care individul intră în câmpul profesional psihopedagogic. Ea este o structură complexă, integrativă, care conține două mari dimensiuni: personalitatea reală; aptitudinea psihopedagogică; ambele separate printr-o intervenție artificială, realizată în scop metodologic, deoarece în realitate cele două mari dimensiuni se suprapun. Personalitatea reală: reprezintă un ansamblu de
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
noi, personalitatea de bază (vom utiliza abrevierea PB) desemnează o structură personalitară internă, mobilă și flexibilă, parțial polivalentă, cu care individul intră în câmpul profesional psihopedagogic. Ea este o structură complexă, integrativă, care conține două mari dimensiuni: personalitatea reală; aptitudinea psihopedagogică; ambele separate printr-o intervenție artificială, realizată în scop metodologic, deoarece în realitate cele două mari dimensiuni se suprapun. Personalitatea reală: reprezintă un ansamblu de procese, funcții și tendințe interne de care dispune un individ într-o manieră nesimulată, nemascată
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și care sunt foarte caracteristice, profund reprezentative pentru sine însuși, indiferent dacă în existența sa le cunoaște, le acceptă, le exteriorizează sau nu. Elemente ale acestei definiții au fost preluate din modelul sintetic-integrator al personalității, aparținând prof. Mielu Zlate. Aptitudinea psihopedagogică: ar desemna dispozițiile interne relative care pot permite selecția, concentrarea, canalizarea și direcționarea componentelor personalității reale, în vederea obținerii celor mai bune rezultate în profesiunea didactică. Este observabil caracterul ei limitat. Structura PB: Structura PB este analizată, din punctul nostru de
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
mult în urma unei secțiuni transversale de natură statică. În realitate, așa cum noi am mai amintit, toate aceste elemente formează o unitate integrativ-dinamică. Această structură, deja constituită, intră în reacție într-un (și cu unități ale unui) mediu profesional specific: câmpul psihopedagogic. 4.6.2. Câmpul psihopedagogic (CP)tc "4.6.2. C^mpul psihopedagogic (CP)" Această noțiune a câmpului psihopedagogic exprimă, din perspectiva analizei noastre, mai mult decât un câmp al percepției, al reprezentării, al conștiinței ori al experienței. El implică
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de natură statică. În realitate, așa cum noi am mai amintit, toate aceste elemente formează o unitate integrativ-dinamică. Această structură, deja constituită, intră în reacție într-un (și cu unități ale unui) mediu profesional specific: câmpul psihopedagogic. 4.6.2. Câmpul psihopedagogic (CP)tc "4.6.2. C^mpul psihopedagogic (CP)" Această noțiune a câmpului psihopedagogic exprimă, din perspectiva analizei noastre, mai mult decât un câmp al percepției, al reprezentării, al conștiinței ori al experienței. El implică un spațiu de viață, subiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
mai amintit, toate aceste elemente formează o unitate integrativ-dinamică. Această structură, deja constituită, intră în reacție într-un (și cu unități ale unui) mediu profesional specific: câmpul psihopedagogic. 4.6.2. Câmpul psihopedagogic (CP)tc "4.6.2. C^mpul psihopedagogic (CP)" Această noțiune a câmpului psihopedagogic exprimă, din perspectiva analizei noastre, mai mult decât un câmp al percepției, al reprezentării, al conștiinței ori al experienței. El implică un spațiu de viață, subiectiv, descris printr-o varietate de componente: Statut socio-economic
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o unitate integrativ-dinamică. Această structură, deja constituită, intră în reacție într-un (și cu unități ale unui) mediu profesional specific: câmpul psihopedagogic. 4.6.2. Câmpul psihopedagogic (CP)tc "4.6.2. C^mpul psihopedagogic (CP)" Această noțiune a câmpului psihopedagogic exprimă, din perspectiva analizei noastre, mai mult decât un câmp al percepției, al reprezentării, al conștiinței ori al experienței. El implică un spațiu de viață, subiectiv, descris printr-o varietate de componente: Statut socio-economic: are o influență covârșitoare asupra activității
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în alte documente școlare; • forme interacționale: interacțiunile și contactele din interiorul unei instituții școlare: - nivel macro: relațiile la nivelul colectivului de cadre didactice (includem aici și relațiile cu instituțiile ierarhic superioare, inspectorat, minister etc.); - nivel micro: contactele cu elevii; • situațiile psihopedagogice: sunt situații specifice didactico-psihologice, care pot fi detectate în clasă, chiar în timpul orelor. Un caz specific al situațiilor educaționale îl reprezintă situațiile de criză manifestate printr-un puternic caracter problematic (vezi și capitolul „Situațiile de criză”). Toate cele șase componenete
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
specifice didactico-psihologice, care pot fi detectate în clasă, chiar în timpul orelor. Un caz specific al situațiilor educaționale îl reprezintă situațiile de criză manifestate printr-un puternic caracter problematic (vezi și capitolul „Situațiile de criză”). Toate cele șase componenete ale câmpului psihopedagogic se transformă în forțe de câmp liniare, cu o acțiune constantă puternică asupra PB. Obs.: ideea câmpului psihopedagogic ne-a fost sugerată de „teoria câmpului”, aparținătoare lui Kurt Lewin, unde câmpul este definit ca un spațiu de viață în interiorul căruia
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
reprezintă situațiile de criză manifestate printr-un puternic caracter problematic (vezi și capitolul „Situațiile de criză”). Toate cele șase componenete ale câmpului psihopedagogic se transformă în forțe de câmp liniare, cu o acțiune constantă puternică asupra PB. Obs.: ideea câmpului psihopedagogic ne-a fost sugerată de „teoria câmpului”, aparținătoare lui Kurt Lewin, unde câmpul este definit ca un spațiu de viață în interiorul căruia se confruntă forțe diverse. Aceste forțe, din punctul de vedere al analizei noastre, pot influența singure ori în
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Kurt Lewin, unde câmpul este definit ca un spațiu de viață în interiorul căruia se confruntă forțe diverse. Aceste forțe, din punctul de vedere al analizei noastre, pot influența singure ori în grup personalitatea de bază PB. 4.6.3. Reprezentările psihopedagogice (RPP)tc "4.6.3. Reprezent\rile psihopedagogice (RPP)" Problematica reprezentărilor psihopedagogice are la bază cercetările și studiile prof. Serge Moscovici, dar este implicit susținută și de „interacționismul simbolic” promovat de Mead, prin maniera simbolico-subiectivă de procesare a raporturilor gândire
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
spațiu de viață în interiorul căruia se confruntă forțe diverse. Aceste forțe, din punctul de vedere al analizei noastre, pot influența singure ori în grup personalitatea de bază PB. 4.6.3. Reprezentările psihopedagogice (RPP)tc "4.6.3. Reprezent\rile psihopedagogice (RPP)" Problematica reprezentărilor psihopedagogice are la bază cercetările și studiile prof. Serge Moscovici, dar este implicit susținută și de „interacționismul simbolic” promovat de Mead, prin maniera simbolico-subiectivă de procesare a raporturilor gândire - conduită. Sistemul de personalitate este un sistem deschis
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
căruia se confruntă forțe diverse. Aceste forțe, din punctul de vedere al analizei noastre, pot influența singure ori în grup personalitatea de bază PB. 4.6.3. Reprezentările psihopedagogice (RPP)tc "4.6.3. Reprezent\rile psihopedagogice (RPP)" Problematica reprezentărilor psihopedagogice are la bază cercetările și studiile prof. Serge Moscovici, dar este implicit susținută și de „interacționismul simbolic” promovat de Mead, prin maniera simbolico-subiectivă de procesare a raporturilor gândire - conduită. Sistemul de personalitate este un sistem deschis, realizând cu mediul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
el este reprezentat. Reprezentările sociale sunt, după concepția lui S. Moscovici, un proces de reconstrucție a realului care coordonează simultan stimulul și reacția. Varietatea RPP: dintr-o perspectivă pedagogică, educațională, reprezentările sunt foarte variate și în legatură directă cu câmpul psihopedagogic, înspecial: 1. Didactice: sunt incluse aici opiniile, percepțiile, imaginile și atitudinile educatorului față de: • Proiectare: - obiective; - conținuturi; - timp și, evident, relațiile dintre acestea trei; • Strategie: preferința pentru o metodă - expozitive; - conversative; - demonstrative; - explicative; - acționale sau combinațiile alternative dintre acestea; • Interacțiuni: - raport
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
după: • Statutul părinților; • Poziția familială; • Sexul; • Rasa; • Etnia, naționalitatea etc. 3. Deontologice: semnificațiile pe care cadrul didactic le dă normelor prevăzute în codurile deontologice scrise ori tradiția și maniera în care acestea sunt traduse în comportamente de rol. Structura reprezentărilor psihopedagogice După cum se poate observa, formarea RPP este dependentă de CP, care are o importanță covârșitoare, oferind, din punctul de vedere al materialității reprezentării, seturile de stimuli care vor fi procesați în interiorul structurii cognitive pe baza unor reguli, unor scheme ori
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
reprezentărilor se amplifică gradual, devenind din ce în ce mai larg și complex, dar și selectiv, dând naștere unui Sistem reprezentațional. Printr-o selecție mai atentă, prin fortificare și printr-o mai profundă implantare în structurile interioare afectiv-emoționale anumite RPP se transformă în convingeri psihopedagogice. 4.6.4. Credințele - convingerile psihopedagogice (CPP)tc "4.6.4. Credin]ele - convingerile psihopedagogice (CPP)" Kaes a completat seria fenomenelor de psihologie cognitivă cu noțiunea de „credință”, ca o „organizare durabilă a percepțiilor și cunoștințelor relative dintr-un domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
larg și complex, dar și selectiv, dând naștere unui Sistem reprezentațional. Printr-o selecție mai atentă, prin fortificare și printr-o mai profundă implantare în structurile interioare afectiv-emoționale anumite RPP se transformă în convingeri psihopedagogice. 4.6.4. Credințele - convingerile psihopedagogice (CPP)tc "4.6.4. Credin]ele - convingerile psihopedagogice (CPP)" Kaes a completat seria fenomenelor de psihologie cognitivă cu noțiunea de „credință”, ca o „organizare durabilă a percepțiilor și cunoștințelor relative dintr-un domeniu specific al vieții cotidiene”. Din punctul
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Sistem reprezentațional. Printr-o selecție mai atentă, prin fortificare și printr-o mai profundă implantare în structurile interioare afectiv-emoționale anumite RPP se transformă în convingeri psihopedagogice. 4.6.4. Credințele - convingerile psihopedagogice (CPP)tc "4.6.4. Credin]ele - convingerile psihopedagogice (CPP)" Kaes a completat seria fenomenelor de psihologie cognitivă cu noțiunea de „credință”, ca o „organizare durabilă a percepțiilor și cunoștințelor relative dintr-un domeniu specific al vieții cotidiene”. Din punctul de vedere al analizei prezente, termenul „convingere” este apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
atunci când aceasta va fi apelată. Ea nu va rămâne deloc în plan metafizic, ci va fi transpusă în practică. Experiența, contactul repetat cu anumite situații, oarecum repetitive, au o importanță covârșitoare în structurarea CPP (determinantă este experiența personală). Dinamica credințelor psihopedagogice Potrivit concepției de ansamblu a acestui studiu, CPP nu sunt fenomene statice, ci structuri complexe cu multă energie și o dinamică proprie, prezentându-se astfel atât ca proces, dar și ca produs. Problematica emergenței credințelor are la bază mecanismele formării
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
emergenței credințelor are la bază mecanismele formării convingerilor. Să ne reamintim, în plan cognitiv trebuie să apară o RPP și, bineînțeles, o priză pentru un fenomen din realitatea școlară care este studiat, analizat, penetrat. După o impregnare informațională tributară nivelului psihopedagogic de cunoștințe și experiențe, pe acest fond mental sunt solicitate mecanismele afective care susțin procesele volitive și motivaționale. În consecință, structura lor rămâne în continuare fluidă, până la solidificarea acestora prin intermediul accentului pus de voință. CPP facilitează interacțiunea planului ideatic cu
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
conduită față de cei care nu o dețin. Intervenția sistemului normativ-axiologic, după care CPP sunt interiorizate și integrate în grila valorică atașată proceselor pedagogice, face ca în final CPP să apară sub forma unui produs, a unei situații finite. Schimbarea credințelor psihopedagogice Dacă RPP se schimbă printr-o transformare, o modificare informațională, deoarece dimensiunea intelectuală este cea mai importantă și comunicarea tehnică cel mai frecvent utilizată, CPP se modifică mult mai dificil, pentru că investiția afectivă este mai profund ancorată în sistemul de
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]