KorAP: Find »[drukola/base=publicist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...143 144 145 ...161 >

4,002 matches

Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645

Gavrileanu, în "Contact International", nr. 19, 1999; Constantin Ciopraga, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2005; Ioan Holban, Istoria literaturii române, vol. I Poezia, 2006; Daniel Corbu, "Postfață" la Ros Lucis, 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Emanuela Ilie, "Postfață" la Falii 8, Poema Monadelor și a Trupului, 2010; Lucian Alecsa, în "Hyperion", nr. 4-5-6, 2010; Teodor Codreanu, în "Convorbiri literare," nr. 1, ianuarie 2010; Emanuela Ilie, în

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
Master în Jurnalistică. Doctor în Științe Umaniste, specialitatea Filologie. Redactor, secretar general de redacție, redactor-șef adjunct și redactor-șef la revista "Dialog" a Universității ieșene "Al.I. Cuza" (1979-1983). Redactor la Editura Universității "Al.I. Cuza" (1990-1992). Redactor principal (publicist comentator) la revista "Contemporanul", București, a Ministerului Culturii din România (1991-1999). Șef departament cultural la ziarul "Monitorul" (astăzi "Ziarul de Iași") (1992-1997). Realizator al emisiunii Exerciții de înțelegere talk-show, Radio Nord-Est, Iași (1998-2000). Realizator de emisiuni TV la posturile Europa

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
în "Convorbiri literare", nr. 10, octombrie 2002; Șerban Axinte, în Dicționarul general al literaturii române, vol. P/R, 2006; Aurel Sasu, în Dicționarul biografic al literaturii române, vol. II (M-Z), 2006; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Iulian Boldea, în "Apostrof", nr. 8, 2010; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 10, octombrie 2010; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. POPA-HOMICEANU, Vasile, n. la 26 iunie 1951

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
Mincu, în O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Marian Popa, în Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Emanuela Ilie, în "Poezia", nr. 3, toamnă 2010; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. PRICOP, Constantin, n. 20 ianuarie 1949, Piatra-Neamț. Studii la Liceul "Ștefan cel Mare", Suceava

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
nr. 7, iulie, 1982; N. Steinhardt, în "Astra", nr. 3, martie, 1984; Traian T. Coșovei, în SLAST, 11 octombrie 1986; Mihai Iovănel, în Dicționarul general al literaturii române, vol. P/R, 2006; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Marian Popa, în Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009. RADU, Rafila (pseudonim al Elenei Anton), n. 2 iulie 1951, Budești, județul Iași. Administrator al Galeriei de Artă TOPART

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
nr. 8, august 2007; Marius Chelaru, în "Convorbiri literare", nr. 11, noiembrie 2008; Emanuela Ilie, în "Poezia", nr. 4, iarnă 2009; Alex Ștefănescu, în "România liberă", nr. 37, din 19 septembrie 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Marius Chelaru, în "Poezia",nr. 3, toamnă, 2011. ROMANESCU, Ioanid, n. 4 octombrie 1937, Voinești, Iași m. 20 martie 1996, Iași. Studii gimnaziale în satul natal. Studii liceale la Școala Normală

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. SCĂRLĂTESCU, Doru, n. 18 aprilie 1937, comuna Corbu, jud. Olt. Studii

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
de reprezentare este condensată într-o scriitură ce se recomandă prin inteligență, rafinament stilistic și o ironie fină, ce nu face însă decât să intensifice unda de tragism subteran. Referințe critice (selectiv): Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 6 (1611), iunie 2012; Sabina Fânaru, în "Bucovina literară", serie nouă, anul XXIII, nr. 9-10 (259-260), septembrie-octombrie 2012; Liviu Apetroaie, în "Dacia literară", serie nouă, anul

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
de Iași" din 27. 08. 1999; George Bădărău, în "Convorbiri literare", nr. 2, februarie 1999; Anton Horvath, în ‚Steaua", nr. 8-9, august-septembrie 1993; Aurel Sasu, în Dicționarul biografic al literaturii române, 2006; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Emilian Marcu, în "Convorbiri literare", nr. 9, septembrie 2009; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 9, septembrie 2010. SPĂTARU, Indira, n. 24 ianuarie 1971, Iași. Studii gimnaziale și liceale la Iași. Facultatea

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
în "Poezia", XI, nr. 4, iarnă 2005; Gellu Dorian, Cititorul de poezie, 2008; George Bădărău, în "Dacia literară", nr. 1, ianuarie 2009; Ioan Holban, în "Evenimentul de Iași" din 14 ianuarie 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009. SPIRIDON, Cassian Maria, n. 9 aprilie 1950, Iași. Studii gimnaziale și liceale la Iași. Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din București (1970-1975). Inginer mecanic și cercetător științific în diverse întreprinderi

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
5, 2006; Dan Mănucă, în Dicționarul general al literaturii române, S/T, 2007; Paul Aretzu, Scara din bibliotecă, 2007; Emanuela Ilie, Hieroglifele poeților, 2008; Gh. Grigurcu, De la un critic la altul, 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. STANCU, Valeriu, n. 27 august 1950, Iași. Studii gimnaziale la Iași, Liceul "Național" din Iași, Facultatea de Litere a Universității "Alexandru Ioan

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
literară", nr. 2, 2002; Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, 2006; Ofelia Ichim, în Dicționarul general al literaturii române, S/T, 2007; Emanuela Ilie, în "Convorbiri literare", nr. 8, august 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. ȘTEFAN, Cătălin-Mihai, n. 30 noiembrie 1979, Tecuci, jud. Galați. Studii gimnaziale și liceale în orașul natal. Facultatea de Litere, secția Limba și

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
literare", nr. 6, iunie 2003; Sebastian Drăgulănescu, în Dicționarul general al literaturii române, S/T, 2007; Cristian Livescu, în "Convorbiri literare", nr. 10, octombrie 2007; Liviu Grăsoiu, în "Luceafărul", nr. 46-47, decembrie 2007; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. TACU, Alexandru Mălin, 19 noiembrie 1969, Onești, Bacău m. 21/22 decembrie 1986, Iași. Liceul de Filologie Istorie "Mihai Eminescu", Iași. Debutează

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
umbre. Referințe critice (selectiv): Gellu Dorian, Tineri poeți români de dincolo de Styx, 1998; Nichita Danilov, în "Ziarul de Iași" din 22 aprilie 2004; Ion N. Oprea, Mălin. Vestitorul revoluției. Antologie ziaristico-scriitoricească, 2006; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009. TALPALARU, Valentin, n. 15 mai 1953, Târgu Frumos, județul Iași. Studii gimnaziale și liceale la Târgu Frumos. Facultatea de Filologie, secția Limba și literatura română Limba și literatura franceză, a Universității

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
nr. 6-7, iunie-iulie 2007; Șerban Axinte, în Dicționarul general al literaturii române, S/ T, 2007; Adrian Dinu Rachieru, în "Convorbiri literare", nr. 2, februarie 2008; Ioan Holban, în "Dacia literară", martie 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 2, februarie 2010; Cornel Galben, în ‚Ateneu", nr. 10, octombrie 2010; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. TURTUREANU, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
scriitorilor români, 2003; Ioan Holban, în "Convorbiri literare", nr. 7, iulie 2007; Sebastian Drăgulănescu, în Dicționarul general al literaturii române, S/ T, 2007; Emanuela Ilie, în revista "Poezia", nr. 3, toamnă 2007; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. URSACHI, Mihai, n. 17 februarie 1941, Strunga, județul Iași m. 10

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
Marin Mincu, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), 2007; Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Marian Popa, în Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009; Mihai Iovănel, în Dicționarul general al literaturii române, Ț/Z, 2009. VASILIU, Codrin Dinu, n. 29 decembrie 1975, Piatra-Neamț

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
în Dicționarul scriitorilor români, R-Z, 2002; Ioan Holban, Istoria literaturii române contemporane. Portrete contemporane, I, 2003; Aurel Sasu, în Dicționarul biografic al scriitorilor români, II, 2006; Ioan Holban, postfață la Astralia, 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Eugen Simion, în Dicționarul general al literaturii române, Ț/Z, 2009; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 1 și nr. 2

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
din vid. Studii despre poezia românească de la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. Bucur, Romulus, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Florentin Busuioc, Nicolae Busuioc, Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, Editura Vasiliana '98, Iași, 2009. Chioaru, Dumitru, Developări în perspectivă. Generația poetică '80 în portrete critice, Editura Cartea Românească, București, 2004. Chioaru, Dumitru, Noi developări în perspectivă, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010. Cristea-Enache

Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749

inimele noastre sentimentul frumosului și al onestului, și fiind în toate apărătorul și sprijinitorul bunelor moravuri". Este latura pe care o viza și G. Barițiu atunci când condiționa adevărata libertate de un bun exercițiu al presei. Asupra acestui punct, mai toți publiciștii din epoca instituționalizării noastre moderne erau de acord, căci ei urmau un model deja experimentat în societățile apusene. "Presa liberă devine un arbitru", spunea Bolliac, atent și el la funcția acesteia de element armonizator. Prin ea se scurg tensiunile acumulate

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
ce anihilează inițiativa creatoare și coboară munca în trivial. Înțelegem lesne de ce I. Ghica așeza presa lângă învățământ, ca factor de stimulare a progresului material, moral, intelectual. E un crez ce ține de conduita societății moderne. Îl regăsim la orice publicist sau om politic mai de seamă, cu remarca obișnuită că presa unifică lumea pe calea ideilor, a dezbaterii polemice, a selecției operate din mers. Reversul încă se cuvine amintit, așa cum îl contura Kogălniceanu, în termeni de perfectă actualitate: "Prin lipsa

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
sub biciul nevoii, Eminescu rămâne un punct de referință obligatoriu pentru oricine se interesează de lumea românească. Fiindcă poetul s-a identificat deplin cu soarta acestei lumi, asumându-i drama, examinând-o cu uneltele creatorului de artă sau cu fervoarea publicistului preocupat de asanarea cât mai rapidă a corpului social. Iubirea, suferința și revolta lui ne călăuzesc, se poate spune, printr-un univers uman, din a cărui problematică a știut să facă un program viager de studiu și creație. Ceea ce frapează

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
exigențele unui domeniu sau altul și nu mai puțin cu imperativul îndrumării sociale. "Extensiunea universitară" a însemnat mari eforturi și sub raportul creerii de societăți menite a înlesni o cât mai largă difuziune a culturii. Profesori, studenți, oameni de artă, publiciști etc. s-au regăsit pe aceeași platformă a mesianismului civic, iar societățile care au rezultat indică nu numai "temperatura" epocii, dar și predilecția unor categorii sociale pentru acest tip de acțiune. Mișcarea ateneistă, Liga Culturală, societățile studențești de la începutul secolului

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
Staël, Benjamin Constant, V. Hugo, A. De Toqueville, Emile Zola. Numai că atunci ideea europeană era mai mult o reacție la diverse hegemonii, un element de echilibru, o aspirație compensatorie. Protagoniștii săi erau mai mult scriitori, filosofi cu procupări sociale, publiciști. Ideea aceasta, când compromisă de extremisme, când susținută cu profunzime, va primi tot felul de conotații în secolul nostru. Între un "europocentrism" agresiv și o insidioasă culpabilizare a sistemului european (A. Reszler, L'intellectuel contre l'Europe, 1976), intelectualitatea a

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
mai degrabă una critică. "Nu voiu, stimabile, să știu de Europa dumitale" nu e doar o replică într-o piesă de mare efect, ci totodată una rezumativă pentru starea de spirit a epocii postpașoptiste. Eminescu e, se știe, unul dintre publiciștii care au formulat mai drastic și mai abuziv sentimentul opoziției noastre în raport cu Europa. Marile convulsii din veacul XX i-a găsit pe români preocupați mai întâi a-și desăvârși unitatea de stat, ceea ce îi plasa în plină criză a integrării

[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]