3,990 matches
-
Megaptera longpinna", iar în 1932 naturalistul american Remington Kellogg i-a schimbat numele speciei în "novaeangliae". Ultimul a mai descris și cele mai vechi fosile ale balenelor cu cocoașă — "Megaptera miocaena", datând din miocenul târziu. De asemenea, au fost descoperite rămășițe ale balenelor cu cocoașă din pliocenul târziu și pleistocen, în America de Nord, și din pliocenul superior, în Europa. Denumirea genului "Megaptera" provine din cuvintele grecești μεγα- (imens) și -φτερό (aripă), făcând referire la dimensiunile extraordinare ale înotătoarelor laterale. Denumirea speciei se
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
monopterygius" și genul "Scomberesocidae" sunt preferatele balenelor cu cocoașă din nordul Pacificului. În stomacul balenelor pot încăpea 500-600 kg de mâncare, echivalentul a 600 de heringi sau 800 pești pollack de Alaska. În burta unor indivizi au fost descoperite și rămășițele digerate ale unor păsări marine. Balenele cu cocoașă folosesc 5 tehnici de vânătoare caracteristice și altor balene, dintre care cele mai des practicate sunt următoarele: Ultimele două tehnici de vânătoare cer o oarecare sincronizare din partea balenelor și reprezintă un exemplu
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
de pe continentul European și insulele înconjurătoare. Microstatele sunt state independente (spre deosebire de „micronațiuni”, care nu sunt nici state, nici independente) cu o populație foarte mică sau o suprafață terestră redusă, dar de obicei amândouă caracteristicile sunt valabile. Principatul Andorrei este o rămășiță feudală situată în Munții Pirinei, cu o suprafață de 468 km și o populație de aproximativ 70.000. După tradiție, Carol cel Mare a acordat populației Andorrei o cartă pentru lupta lor contra maurilor. Suveranitatea teritoriului a trecut la Contele
Microstate europene () [Corola-website/Science/315249_a_316578]
-
După aceasta, victima este lichefiată cu sucuri digestive care conțin enzime. Lichidul rezultat este ingerat prin faringe. Deși, în mod normal, nu atacă oamenii, chelicerele lor pot penetra pielea umana, ceea ce cauzează mușcături dureroase. Pe chelicere se pot găsi și rămășițe ale prăzilor aflate în descompunere, și în timpul mușcăturii omul se poate infecta cu diverse bacterii. Solifugele sunt rapide în comparație cu alte nevertebrate, cel mai rapid poate alerga cu viteza de 16 km/h. În timp ce solifugele erau considerate arahnide neveninoase , există un
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
atât de tulburatcă a trebuit să fie obligat să continue de mama Mariei, Țarina Alexandra. Olga Alexandrovna a spus că ea a crezut că toate cele patru nepoate erau purtătoare ale genei la fel ca mama lor. Testarea ADN pe rămășițele familiei regale, în 2009, a dovedit că Alexei suferea de hemofilie de tip B, o forma rară a bolii. Aceeași testare a dovedit că mama lui și una dintre cele patru Mari Ducese erau purtătoare a bolii. Rușii au identificat
Maria Nicolaevna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/316001_a_317330]
-
importantă valoare istorică, aici existând picture preistorice în peșteri de lângă Nerja; aici sunt multe ruine române inclusiv drumuri, poduri, clădiri, fabrici de pește, sisteme de irigații care sunt folosite și în zilele de azi; aici sunt și o abundență de rămășițe ale cuceritorilor arabi din această regiune. De fapt Almuñécar a servit drept punct de intrare în peninsula și a fost locul bazei pentru Abd ar-Rahman I în anul 755, care a venit din Damasc și care a fost fondatorul dinastiei
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
Coin - grădină curtezana din secolul 18. Aici sunt multe fântâni și sculpturi din diferite perioade, dintre care unele de mare valoare artistică. Această regiune a fost populată de multe civilizații ce au făcut ca această regiune să fie bogată în rămășițe arheologice. S-au descoperit picture și obiecte în peștera Nerja, care sunt vechi de 20000 de ani, și în peștera Tesoro din Rincon de la Victoria, si de asemenea și în interiorul provinciei, unde au fost descoperite rămășițe megalitice în Antequera. Fenicienii
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
să fie bogată în rămășițe arheologice. S-au descoperit picture și obiecte în peștera Nerja, care sunt vechi de 20000 de ani, și în peștera Tesoro din Rincon de la Victoria, si de asemenea și în interiorul provinciei, unde au fost descoperite rămășițe megalitice în Antequera. Fenicienii au fondat Malaka așa cum a fost numită Malaga în secolul 8 i.Hr.. De atunci Costă del Sol a fost cucerita și colonizata de multe ori, fiecare civilizație lăsând ceva în urmă șederii sale. Astfel această regiune
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
de ocupație a românilor în secolul I Teatrul Român din Malaga, în Român Villa din Rio, Verde, Marbella, în primul secol al orașului Acinipo, 25 de km nord vest de Rhonda, unde este un teatru bine prezervat, și în numeroase rămășițe de tip “villa” împrăștiate în toată provincial. Majoritatea acestora se află în Antequeram, unde se pot observa splendidele băi române Santa Maria. În ceea ce privește civilizația maura, există multe dovezi ce se păstrează în condiții excelente. Aici includem Alcazaba din Malaga, Castelul
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
se păstrează în condiții excelente. Aici includem Alcazaba din Malaga, Castelul Gibralfaro, care a fost un turn de gardă important din care se putea observa în tot golful; poartă către piața Atarazanas, ce datează din secolul 12 până în 13, și rămășițele zidurilor orașului antic ce a înconjurat orașul medieval. În Ronda se află bine conservate baiele maure și Puerta de Alomcabar ambele datând din secolele 13 -14. Altă construcție este Castelul Sohail și Fuengirola. Trupele creștine ce au cucerit Malaga, au
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
Santiago ce prezintă multe monumente și Ruta de la Plata “ruta argintie” care este una din cele mai vechi căi de comunicații din Peninsulă Iberica. Ambele rute duc către Asturias. Aici există și interesante urme preistorice ce merita văzute. Acestea sunt rămășițele umande de la așezarea omenească din Asturias ce datează din epoca pietrei. Cele mai cunoscute sunt peșteră Tito Bustillo aflată lângă Ribadesella, El Pindal, El Buxu, si Candamo, toate fiin exemple ale arte paleolitice și ale artei atnice din cadrul așezărilor celtice
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
suferit, Gheorghe Rosetti amplasând pe poarta conacului o placă prin care amintea țăranilor că moșia Solești este a nepotului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care le-a dat pământ în 1864. La data de 30 aprilie 1909, au fost aduse aici rămășițele pământești ale Elenei Cuza, care au fost înmormântate în curtea bisericii, lângă cele ale mamei sale. Fiul lui Theodor Gh. Rosetti, Georges Rosetti, a plecat în Franța imediat după venirea comuniștilor la putere. Clădirea a fost menținută în stare bună
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
capacitatea de a dejuca planurile și de a-și anihila adversarii săi politici. El a fondat una dintre cele mai vechi orchestre ale lumii, Kungliga Hovkapellet. La sfârșitul anului 1550, sănătatea lui Gustav scădea. În 1945 i s-au examinat rămășițele și s-a dezvăluit că a suferit infecții cronice la un picior și la falcă. În 1560, el a ținut un discurs pentru cancelarii, nobilii și copii săi prin care îi încuraja să rămână uniți. Pe 29 septembrie 1560, Gustav
Gustav I al Suediei () [Corola-website/Science/316247_a_317576]
-
persecutate de împăratul Iosif al II-lea să intre în Franța. A murit la Saint-Denis, suferind de complicații la stomac. Ultimele ei cuvinte au fost: "Au paradis! Vite! Au grand galop!" ("Spre rai! Repede! În galop!)" Împreună cu alte morminte regale, rămășițele ei au fost profanate în timpul Revoluției franceze. Papa Pius al IX-lea a declarat-o "venerabilă" la 19 iunie 1873.
Prințesa Louise-Marie a Franței () [Corola-website/Science/320132_a_321461]
-
izbit de peretele muntos a luat foc și a explodat, împrăștiendu-se într-o largă zonă deosebit de greu accesibilă. Salvamontistul Ciprian Candea a declarat că nu au fost supraviețuitori din acest accident, el a mai raportat că au izbutit să identifice rămășițele a șapte corpuri. Atașatul militar al Ambasadei Israelului la București, colonelul Șlomi Cohen a mulțumit românilor pentru eforturile depuse în acțiunea de salvare. El a mai rugat ca zona accidentului să fie izolată până la venirea aeronavei israeliene „Hercules”, cu o
Accidentul aviatic de lângă Brașov din 2010 () [Corola-website/Science/320152_a_321481]
-
era fabricat din bumbac îmbogățit cu o mixtură formată din materiale cu rol de a reflecta radiațiile ultraviolete și cele infraroșii protejând pungile de gaz. În anul 1931, compania Zeppelin a achiziționat 5.000 de kg de duraluminiu provenit din rămășițele dirijabilului britanic R101, prăbușit în octombrie 1931, și care se presupune că ar fi fost prelucrate și folosite la construcția lui Hindenburg. Mobila de interior era creația lui Fritz August Breuhaus, arhitect și designer de interioare a cărui experiență includea
LZ 129 Hindenburg () [Corola-website/Science/320251_a_321580]
-
trupul lui Gregorio Esparza. Fratele său Francisco, ofițer în armata lui Santa Anna, a primit permisiunea de a-l înmormânta pe Gregorio. Cenușa lor a fost abandonată până în februarie 1837, când Juan Seguín s-a întors la Béxar să examineze rămășițele. Un sicriu simplu cu numele Travis, Crockett și Bowie a fost umplut cu cenușa de pe rugul funerar. Un articol publicat la 28 martie 1837 în "Telegraph and Texas Register", scrie că Seguín a îngropat sicriul sub un tufiș de piersici
Bătălia de la Alamo () [Corola-website/Science/320298_a_321627]
-
și nu mai poate fi identificat. Seguín a susținut ulterior, însă, că a pus sicriul în fața altarului din catedrala San Fernando. În iulie 1936 s-a descoperit un sicriu îngropat acolo, dar istoricul Wallace Chariton se îndoiește că el conține rămășițele apărătorilor Alamoului. În sicriu s-au găsit fragmente de uniformă, și s-a arătat că apărătorii Alamoului nu purtau uniforme. Într-o tentativă de a convinge sclavii din Texas să susțină guvernul mexican în rebeliunea texană, Santa Anna l-a
Bătălia de la Alamo () [Corola-website/Science/320298_a_321627]
-
El a suferit un atac de cord in dimineața zilei de 13 septembrie și a murit cinci zile mai târziu în apartamentul lui din 22 rue Beaujon. O mulțime de simpatizanți din rândul comunității elene din Paris i-au acompaniat rămășițele pământești de la locuință la stația de cale ferată de unde coșciugul a fost îmbarcat cu direcția Grecia. Trupul său a fost transportat direct la Chania, Creta, la bordul distrugătorului "Pavlos Kountouriotis", evitând trecerea prin Atena, de teama unor tulburări populare. Înmormântarea
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
avertismentul lui, cele două grupuri continuă să excaveze în porțiuni separate ale orașului. Evelyn caută Cartea lui Amun-Ra, o carte din aur masiv despre care se presupune că este capabilă de a lua viața, dar în mod neașteptat dă peste rămășițele lui Imhotep. Echipa americană, între timp, descoperă o cutie care conține Cartea neagră a Morților, însoțită de borcane canopice care conțin organele conservate ale lui Ankh-sun-Amun, iar fiecare american ia un borcan ca pradă. Înainte de a deschide cutia, dr. Chamberlain
Mumia (film din 1999) () [Corola-website/Science/321176_a_322505]
-
și de nepoți. Nu-i pot îmbrățișa pentru ultima oară. Brazilia, țară minunată...acolo nu mă pot întoarce..." La cererea soțului ei, a fost înmormântată la mănăstirea din Săo Vicente de Fora în apropiere de Lisabona. Mai târziu, în 1922, rămășițele ei și ale lui Pedro al II-lea au fost aduse în Brazilia cu mare pompă iar în 1939 depuse definitiv la Catedrala Petrópolis.
Teresa a celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/321264_a_322593]
-
gheață care înconjoară Oceanul Antarctic. Ea ajunge pe insula Bennet, unde se oprise "Jane", apoi pe insula Tsalal. Dar insula este complet devastată de un cutremur care pare a fi avut loc de curând, fiind părăsită. Acolo se află numeroase rămășițe ale nativilor de pe Tsalal, care par fi murit cu mult înainte de cutremur, precum și zgarda câinelui lui Pym, Tiger, dar nicio urmă a goeletei "Jane". În acest moment se află că Hunt este Dirk Peters. În drumul lor spre sud, el
Sfinxul ghețarilor () [Corola-website/Science/321321_a_322650]
-
își continue drumul spre nord în barca pe care o au la dispoziție. Călătoria se desfășoară în condiții excelente, până când constată apariția unui câmp magnetic extrem de puternic. Sursa lui se dovedește a fi , un munte încărcat magnetic. Aici sunt descoperite rămășițele echipajului lui "Hearne", a cărui barcă a căzut victimă atracției magnetice, toate componentele ei din fier fiind atrase de munte, ceea ce a determinat zdrobirea ei de stânci. Barca pe care călătoresc Joerling și ceilalți scapă de la distrugere doearece, fiind construită
Sfinxul ghețarilor () [Corola-website/Science/321321_a_322650]
-
componentele ei din fier fiind atrase de munte, ceea ce a determinat zdrobirea ei de stânci. Barca pe care călătoresc Joerling și ceilalți scapă de la distrugere doearece, fiind construită de indigeni, nu conține deloc fier. La baza Sfinxului se află și rămășițele trupului lui Pym, care a murit când pușca i-a fost atrasă de câmpul magnetic, lipindu-l pe vecie de munte. Distrus, Peters moare în același loc. Ceilalți se îmbarcă din nou și ajung la ocean, unde sunt salvați. Cartea
Sfinxul ghețarilor () [Corola-website/Science/321321_a_322650]
-
vârsta de 30 de ani în urmă a ceea ce pare să fi fost un atac de cord, la scurt timp după moartea vechiului sau grăjdar, Will Hârbuț. Inițial a fost înhumat la ferma Faraway Fărm, dar, la începutul anilor '70, rămășițele sale au fost mutate la Kentucky Horse Park unde mormântul său este îmbogățit de o statuie a sculptorului american Herbert Haseltine. Genealogic, Mân o' War era descendentul primului câștigător al Triplei Coroane din Anglia, calul campion "West Australian" iar mama
Man o' War () [Corola-website/Science/320503_a_321832]