4,549 matches
-
ziua, trăind cu speranța că, odată și odată, pe cer, se va reaprinde soarele. V. din spital mă retrag din ochiul meu speriat. Am privit acolo, prin oglinzi și am văzut o urîțenie de nedescris. Un chip bătrîn, suferind, degajînd răutate și perversiune. Dragostea pentru mine a încetat cenzura și imaginea tînărului frumos și limpede s-a metamorfozat. Mă reîntorc la adevăratul meu chip tînăr. V. părăsește în grabă plaja și nu mi se alătură. O constatare groaznică îl face într-
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
decît să-mi dau seama cît sînt de imbecil. Doar cuvintele pot justifica orice.” „-Ți-e frică și ție”-exclamă tînărul V. oarecum bucuros. „-Știi că moartea înseamnă, dincolo de toate, propria-ți judecată. Înseamnă asaltul memoriei asupra amneziei vieții. Bucuriile perverse, răutățile aducătoare de satisfacție, fericirea învăluită în mantia arzîndei gelozii, toate devin materie veșnică, simultană. Te înrobesc și te condamnă definitiv.” Celălalt își aprinde o țigară. Fumează un timp privind în gol apoi, rănindu-mă așa cum îl văd aici, din timpul
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
plimbă mîngîind penajul solzat. De ce se miră Doctorul cînd el însuși a spus că viața e uitare? „-Există, o știi prea bine și uitarea durerii. Programată în noi.” -îi spun. Și el rostește: „-Știu. Fără ea am înnebuni uciși de răutatea amintirii sau a sorții ce-o avem în față. Viața se apără, vezi? Fără uitare ea ar pieri.” Cu greu își poate aținti privirea spre mine de parcă ar vedea și el somptuozitatea și formele care mă înconjoară. Aștept puțin să
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
explozie de sens a reușit acoperirea. Și stau alături acum, înfrățite, învolburate, cea mîngîiată de cuvînt, lumina, și întunericul cald și protector, substanța cea încă ne-bine-cuvîntată. Mi-e dragă strălucirea. Mi-e dragă bezna nopții protectoare. E uterul cel fără răutate din care urmează să mă nasc. Îndată văd cum, la Poruncă, acestea două se despart și le cunosc distinct și încă-mi par mai blînde, mai curate. Temperatura trupului scade o gradație. Se aude un oftat general. Căci ziua întîia
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Dar ei aș dori să mă ajute ca voi să fiți niște morți frumoși. Voi ce v-ați înfruptat din timpul meu de soare. Și trupul meu de izvoare și brațele mele de NOPȚI. Treziți-vă voi umbre și sfâșiați răutatea ce nconjoară delirul. Undeva mie foarte târziu undeva îmi este El chinul. Eu te caut iubire prin lacrima arsă a infinitului, dar tu zâmbești ca și cum m-ai fi iubit pentru prima dată. E înserarea cu viețile mele desprinse din AȘTRI
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
plecări în eternitatea flămândă a blestemului plămădit din seceta adevărului? 20-03-1997, orele 1330 ÎN IARNĂ în amintirea prof. Iancică Dobriță Sunt condamnată la singurătatea iernii. Fulgii îmi pedepsesc păcatele să nu mai am nimic, nici măcar regrete. Sunt obosită de atâta răutate de oameni. Ei sunt ghețuri mișcătoare între cer și pământ și mereu se leagănă în absența unei vieți de iubire. Sunt condamnată în începuturile celor vii, ce nu-l cunosc pe Dumnezeu și nu înțeleg nimic de ce își mai poartă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
a se ruga neîncetat, dragi copii, se auzi vocea plăcută a doamnei Maria Pavelescu, învățătoarea copiilor. Prin rugăciunile lor se cere, în primul rând, iertarea de la Dumnezeu. Se cere să ne dea putere nouă, tuturor oamenilor, să putem face față răutății din noi și a celei din lume și să le putem înlătura. În plus, foarte important, se roagă pentru iertarea vrășmașilor de orice fel și înlăturarea răului produs de aceștia. Se fac rugăciuni pentru sănătatea omenirii, pentru pace în lume
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
se poartă așa cu mine. Biata victimă rămânea țintuită în picioare, rușinându-se fiindcă vrusese să plece, dar nedorind nici să stea. Și urându-mă pentru că o obligam să rămână cu mine. Foarte bine, du-te, îi aruncam eu cu răutate. Du-te! Pentru că eram așa de înfricoșătoare, nimeni, nici măcar Helen, nu avea curajul să-mi spună că eram incredibil de egoistă și, vorbind cinstit, o scârbă și jumătate. Îmi terorizam toată familia cu nebunia mea și cu schimbările mele imprevizibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Cum? am sărit eu consternată. Helen îndrăgostită? Ai înnebunit? Singura persoană de care e îndrăgostită Helen este ea însăși. — Nu e frumos să spui așa ceva despre sora ta, mi-a zis mama privindu-mă gânditoare. N-am spus-o cu răutate, i-am explicat repede. N-am vrut să zic decât că întotdeauna toată lumea e îndrăgostită de ea. Iar inversul situației nu se petrece niciodată. Toate au un început, mi-a replicat mama cu înțelepciune. Apoi amândouă am tăcut. Mama a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de sâmbătă, în magazine de haine! Fetele alea din magazine erau cu siguranță mercenare cărora li se dăduse liber de la a mai vărsa sânge și a face tărăboi pe undeva, de pildă, prin fosta Iugoslavie. Vă spun: erau de o răutate incredibilă! Și nebune de legat. Mi-era imposibil să mă relaxez și să-mi caut ceva de îmbrăcat. Mi-era teribil de teamă ca nu cumva Kate să primească vreo lovitură-n cap sau vreun ghiont în coastele ei mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
chema? — Nu, Claire, mi-a răspuns James privindu-mă atent. Eu am părăsit-o pe ea. —Vai! Amărăciunea a început să-mi mustească prin pori. — Ai făcut un obicei din chestia asta. Mă refer la părăsitul femeilor, am adăugat cu răutate, în caz că nu pricepuse. Da, Claire, știu la ce te referi. Tonalitatea vocii lui James lăsa să se înțeleagă că se simțea cumva deasupra situației. Dar că era un tip cumsecade, care era gata să-mi facă pe plac. Eu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
putea să fie așa de închis în el? Nu era normal. —Cum de-ai putut să fii atât de iresponsabil? am izbucnit. Știam că asta avea să-l doară mai mult decât orice altceva. James suporta să fie acuzat de răutate, cruzime și insensibilitate. Dar să-l faci iresponsabil era o lovitură sub centură. Cum ai putut să ne abandonezi? Aveam nevoie de tine. Am terminat pe o tonalitate ridicată și pasională. Apoi a fost tăcere. James a rămas nemișcat - amenințător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să fiu foarte atentă la tot ce zicea. — Tu nu făceai decât tâmpenii, a oftat el. Iar eu trebuia să repar oalele sparte. Nu-i adevărat! am strigat. —Ei, crede-mă că eu așa simțeam, mi-a replicat el cu răutate. Pur și simplu nu vrei să recunoști că e adevărat. La noi mereu era câte o tragedie. Sau o dramă. Și întotdeauna eu eram cel care trebuia să se ocupe de probleme. Tăceam. Eram complet șocată. —Și să știi, Claire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
am protestat din nou. Dar tu nu m-ai lăsat. Ai zis că te pricepi mult mai bine la treaba asta pentru că ai creierul orientat pe cifre. —Și tu ai acceptat așa, pur și simplu? m-a întrebat el cu răutate, clătinând ușor din cap de parcă nu-i venea să creadă cât de bătută în cap fusesem. Păi... da, cred că da, am răspuns simțindu-mă caraghioasă. Avea dreptate. Îl lăsasem pe el să-și bată capul cu scrisorile de amenințare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
deștept în sensul care îl avantaja pe el - spunându-mi că fusesem în halul ăsta. Lui James nu i-a plăcut încrederea mea în mine. I-a fost teamă de asta. Așa că, într-un mod absolut cinic și plin de răutate, s-a decis să mă sape, ca să ajung dependentă de el. Ce ticălos! Știți ceva? Cred că l-am urât mai puțin atunci când am aflat c-a făcut sex cu Denise. Asta era cea mai gravă formă de trădare. —Mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
unui grup de afaceriști? Trebuie să existe una. O conferință de afaceriști? O gentă de oameni de afaceri? O întâlnire de afaceriști? Un poliester de afaceriști? Un costum de afacerști? Nu merge. Nici unul dintre cuvintele astea nu exprimă într-adevăr răutatea acestor grupulețe. Ce ziceți de o nesinceritate de afaceriști? O neloialitate de afaceriști? O infidelitate de afaceriști? L-am surprins pe unul dintre tipii dintr-un astfel de grup uitându-se bălos la mine. Mi-am întors imediat privirea. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
e, mi-a spus începând să se enerveze. În felul ăsta nu ajungem nicăieri. Pe mine, una, nu mă deranjează, am spus, pentru că exact spre nicăieri ne îndreptăm. Ești foarte deșteaptă, Claire. Și foarte haioasă, m-a taxat el cu răutate. —Mulțumesc, i-am răspuns cu o politețe excesivă. —Ascultă-mă, mi-a spus el cu un ton dintr-odată oficial și chiar mai arogant decât de obicei. Aproape că auzeam fâșâit de hârtii în fundal. — Am o... ăăă... am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să plec. Dar nu vrei să afli totul despre ea? a zis el repede. Nu, i-am răspuns. —Nu te deranjează? m-a întrebat el agitat. Nu, am râs. —E mult mai tânără decât tine, m-a anunțat el cu răutate. N-are decât douăzeci și doi de ani. Foarte drăguț, am spus destul de blând. —O cheamă Rita, a zis el. —Drăguț nume, am comentat eu. —E statisticiană, a spus James părând nițel disperat. — Ce frumos, am exclamat eu. Înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
el. Răspuns corect. Era clar că Adam știa destul de bine cum trebuie să lucrezi cu Helen. Presupun că putem să ne apucăm de familiile disfuncționale, a zis Helen. De vreme ce tu știi atâtea despre asta. La care Helen a răs cu răutate. —Helen, a admonestat-o Anna șocată. —Ce-i? a sărit Helen pusă pe harță. A fost o glumă. Și oricum, Adam chiar știe. Nu-i așa? l-a întrebat ea pe Adam. Presupun că da, a răspuns el politicos. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Care mașină, care dureri, care umeri. Eu n-am umeri. Am o privire gri, intermitentă. Ea mă-mpiedică să fiu uman. Ideea cu pornirile mele de-a căuta leacul universal o avea și Mircea Martin, care scria undeva: „Impresia de răutate pe care riscă uneori să o lase o astfel de proză e numai aparentă, cinismul reprezintă pentru autor un mod de-a instrui și chiar paradoxal de-a iubi”. Declar aici după șaisprezece ani că răutatea nu este aparentă, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
scria undeva: „Impresia de răutate pe care riscă uneori să o lase o astfel de proză e numai aparentă, cinismul reprezintă pentru autor un mod de-a instrui și chiar paradoxal de-a iubi”. Declar aici după șaisprezece ani că răutatea nu este aparentă, e adîncă și cursivă, iar cinismul reprezintă pentru autor exact ceea ce reprezintă pentru orice om responsabil. O tehnică de respirație. În nămol. O tușă de culoare pe pantaloni, o notă gravă, noaptea, la concert, o alarmă. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-s blajini. În paginile din mijloc, un instructiv interviu cu Ion Coja. Cetim: „În momentul de față ungurii vor un fel de reînviere a Imperiului Habsburgic. Dar nu trebuie uitat că acest imperiu s-a spulberat datorită fanfaronadei, obrăzniciei și răutății ungurești”. A pus degetul pe rana imperiului, domn’ profesor, stă cu el acolo, lucia mia. De la Patria am trecut (ori am rămas) la Națiunea avîndu-l ca director pe Ion Coja de mai sus, ce-a ajuns de-a bușilea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nici nu scrie. În mândra săminție de după strașnicul potop cu gloanțuri den decemvrie, În primăverile lui 1992 de la facerea lumii, după mărturia lui Berosie și Epifanie limbutu’, s’au Înmulțit rodul omenesc cu doi feciori Îmbalconați pân revoluții, dară cu răutate unu Împotriva celuilalt În asemenea feliu Încât deîndată au ieșit de peste tot otcârmuitorii albi pân păr, clătinându-se de la colibe unde era obidiți și s’au așezat În câmpuri, de și’a ales bordeie mai desfătate pentru traiul lor bătrânesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
intrat În Țara Românească cându pe gios, cându pitulat pe bicicletă, aprinsu deja spre mari lucrături economicești, cum stă scris și-n hronicul Academiei de nu să mai găsește. Să priceapă așadar bunul cetitoriu cu toate mințile sale toate oțărâtele răutăți omenești cu carele-i Împuns senatoriul, ele fiind de altmintrelea de prisos, că doară dânsul și-a lăsat până și beșica fierii În mânurile hirurgilor hulpavi, și aceasta numai den dragoste de țarină. „Alex Bârlădeanu, acest admirabil luptător pentru armonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
atît de puțin cîntat de poeți. O pagină mai departe ne sar În ochi cîteva rînduri ale doamnei Mioara Roman, soția inginerului, care face un portret lui Dan Marțian din anii ‘57-’58, pe vremea cînd epura Universitatea cu o răutate pre-emanată. „O colegă de grupă a fost propusă pentru exmatriculare de dl. Marțian pe motiv că purta breton.” Noroc că dl. Iliescu poartă bretonul pe spate, iar deputații nu-l au nici măcar acolo. Ioanichie Neag arată În gazeta de perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]