17,060 matches
-
generalizat pentru imagine (ca în cazul scientismului, spre exemplu). Platon refuză numai iconoclasmul constituit prin exces, cel care prin imagine epidermică sfidează sensul veritabil al modelului, semnificatul. În mod evident politicul, dacă este atât de important cum pretinde, nu poate recurge la reprezentări superficiale, la o artă pusă doar în serviciul unei curiozități faustice. Nu este deci vorba în mod esențial, la Platon de un iconoclasm de esență, ci de o cenzură formală la nivelul unui imago amenințat de pierderea sensului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
păcate) se petrece orice mecenat cultural. De aceea, orice mecenat are o conotație politică și rămâne, în subtext, vicios. Sinceritatea lui Platon este, în această chestiune, admirabilă. El a recunoscut o realitate față de care politicul contemporan preferă să se eschiveze recurgând la cele mai sofisticate artificii. Nici un fel de sofism nu va putea camufla însă caracterul interesat al ingerințelor politicului în orizontul pretins „autonom” al esteticii. Lumea care stă înaintea ochilor noștri este, inevitabil, o lume a imaginii. Ea se adresează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o valoare predominant etică (reiterăm aici ideea heideggeriană potrivit căreia agathon s-ar traduce mai potrivit cu „bun pentru...”, adică apt pentru a revela) și acesta este spiritul pe care Platon dorește să-l insufle miturilor atunci când se consideră îndreptățit să recurgă la ele. Miturile esențiale sunt povestiri adevărate cu caracter fondator. Platon respinge acea artă care produce deliberat „mituri de consum”. Ea constituie o amenințare la adresa stabilității cetății și trebuie eradicată sau măcar păstrată sub control. Imaginea cu caracter public pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
judecarea unor dileme morale (zece probleme de tipul: „Este preferabil de a salva viața unei singure persoane importante sau de a salva viețile unor persoane oarecare, dar numeroase?”; „Pentru a ajuta pe cineva aflat într-o situație extremă, se poate recurge la furt?” etc. Toate aceste dileme morale sunt construite pe conflictul dintre necesitatea de a urma regula morală și încălcări ale acesteia dictate de presiuni individuale reale și justificate). Atenția cercetătorului a vizat mai puțin răspunsul în sine, cât mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
presiuni individuale reale și justificate). Atenția cercetătorului a vizat mai puțin răspunsul în sine, cât mai ales argumentația folosită de copil și adolescent. Analiza ansamblului răspunsurilor (inițial, cercetarea s-a făcut pe 72 de copii între 10-16 ani din Statele Unite, recurgându-se apoi la studii longitudinale interculturale Ă Canada, Mexic, Anglia, Turcia, Taiwan) i-a permis lui L. Kohlberg să identifice trei niveluri mari de evoluție a judecății morale, fiecare dintre ele cu două stadii distincte. Ca urmare, acest model teoretic
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Piaget (1965), atunci când organismul se transformă în funcție de mediu, iar această transformare are ca efect un echilibru al schimburilor între mediu și el, favorabil conservării sale. Potrivit concepției lui J. Piaget, cu viața psihică se petrece un fenomen asemănător. Așa cum organismul recurge la permanente schimburi cu mediul înconjurător, pentru a rămâne în acord cu acesta și pentru a menține echilibrul mediului său interior, tot așa sistemul psihic uman nu-și poate asigura unitatea internă și armonia cu exteriorul, decât dacă dovedește plasticitate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și activitatea psihică a persoanei care este supusă acestei acțiuni” (Bogdan, T., 1973, p. 17). Într-adevăr, numai așa ne putem explica de ce dintre două persoane aflate în aceleași condiții de mediu defavorizant (sau psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau aberante). Când motivațiile individuale devin presante (de exemplu, dorința excesivă a persoanei de a obține diferite satisfacții prin bani, drog, sex etc.), „factorii ambientali de precipitare” pot inspira sau declanșa actul deviant, oferind mijloacele prin care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
incapacitatea de a se detașa de propriile trăiri și tendințe egocentrice, ceea ce le determină să creadă că au numai drepturi, nu și îndatoriri. Incapacitatea de a accepta o frustrare, un reproș sau sugestie constructivă îi face pe acești elevi să recurgă la încercări de satisfacere a trebuințelor lor egoiste pe alte căi decât cele legale. Ă Labilitatea afectivă reprezintă una din caracteristicile personalității delincvenților, ea manifestându-se prin: sugestionarea rapidă în raport cu impresiile de moment formate; reacții imprevizibile (datorate insuficientei dezvoltări a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intervenție psihologică (pentru cazuri mai deosebite). De asemenea, este necesară înființarea centrelor și a cabinetelor de consultanță familială și școlară, specializate în tratarea „elevilor-problemă” (de exemplu, a celor cu tentative de suicid, a celor care se droghează, a celor care recurg la vagabondaj etc.). • Ceea ce trebuie să se sublinieze întotdeauna atunci când se pune problema preîntâmpinării (sau a combaterii devierilor comportamentale) este faptul că elevul nu este un primitor pasiv al cerințelor sau al constrângerilor venite din exterior, cărora el trebuie doar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
trebuie să știe ce lacune are sau ce erori a comis, pentru a le îndrepta, altfel învățarea nu e eficientă și dezamăgește chiar pe un școlar bine intenționat. c. O condiție binecunoscută este înțelegerea materialului de învățat, prelucrarea sa rațională, recurgându-se la memoria semantică. Înțelegerea presupune realizarea de legături cu informațiile anterior asimilate. Memorarea logică este superioară celei mecanice, mai întâi prin ușurința învățării. De exemplu, o grupă a fost solicitată să memoreze silabe fără sens, trigrame: „luc, nec, min
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în altul. Intitularea nu e altceva decât imaginarea lipirii de etichete. Dar cel mai important aspect este acela al discuției interioare care apare o dată cu o nelămurire în text. Dacă nu pot să-mi răspund întrebării ce-mi apare în minte, recurg la alte cărți sau la discuții cu alte persoane. În mod obișnuit, cele mai multe nelămuriri le rezolv singur, revenind asupra textului. Această discuție imaginată duce la distingerea a ceea ce este esențial de ceea ce este secundar, deci la o temeinică înțelegere. Corelațiile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
folosirea lor în mod conștient și sistematic. Atunci când ne dăm seama că majoritatea școlarilor se află în impas față de o problemă grea, se recomandă să intervenim cu câte o sugestie, fie în relație cu datele la care ar trebui să recurgă, fie privind operatorii ce ar putea fi utili. Folosirea unor scheme logico-grafice prezentate pe tablă poate fi și ea de mare ajutor. E important ca elevul să reușească, până la urmă, să soluționeze unele probleme pentru a nu se descuraja. De
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe care o produce), o astfel de comunicare facilitează procesul concentrării atenției; e. Combinarea variată și convergentă a mesajelor verbale, parași nonverbale, poate reprezenta un spor de claritate (cât de puțini sunt cei care, în explicarea noțiunii de spirală, nu recurg la gestul „clarificator”) și, prin aceasta, economie de timp; f. Comunicarea divergentă însă poate produce confuzii, nesiguranță și chiar refuzul conținuturilor transmise. Să ne gândim la situația în care mesajul verbal al profesorului afirmă importanța deosebită a ceva, în timp ce parași
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inadaptarea elevului la exigențele ambianței școlare. Acest tip de eșec vizează, mai precis, inadaptarea la rigorile vieții de elev, la exigențele de tip normativ, pe care le presupune funcționarea corespunzătoare a oricărei școli sau a oricărei colectivități școlare. Elevul dezadaptat recurge la abandonul școlar, la părăsirea precoce a școlii, în favoarea unui mediu mai puțin coercitiv, de regulă cel al străzii sau al grupurilor de tineri necontrolați. Cauzele acestei dezadaptări școlare constau fie în probleme individuale de natură afectivă (de exemplu, teamă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
000 de ani, precum și prin analiza asocierii lor potențiale în a doua parte a secolului al XIX-lea, după o izolare de secole întregi. Prima etapă necesară în realizarea cercetării a fost definirea conceptului de cercetare pentru care s-a recurs într-o oarecare măsură la invenție. Următorul pas a fost la fel de dificil, dar nu mai puțin important. A implicat convingerea că importanța și fezabilitatea cercetării naturii umane sunt echivalente cu cercetarea naturii fizice și că nu trebuie reduse la speculații
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de ea era mult mai mare, mai extins și mai obiectiv. Pentru criteriul eminenței, Cox a apelat la evaluări experte. (Din acel moment comisiile de evaluare expertă au fost mereu invocate și Institutul de evaluare și cercetare a personalității a recurs frecvent la ele prin aportul lui Barron, Helson și MacKinnon.) Prezentarea sistematică a informațiilor autobiografice și socioculturale - utilizând numeroase simboluri - pe baza cărora Cox și alți psihologi au evaluat coeficientele de inteligență și caracteristicile perioadei de dezvoltare din copilărie reprezintă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care J.P. Guilford, E.P. Torrance și C.W. Taylor) au abordat creativitatea din prisma psihometriei, în prezent varietatea abordărilor psihometrice este egalată doar de diversitatea perspectivelor empirice și filosofice ale cercetătorilor. În ultimii 15-20 de ani, de exemplu, cercetătorii au recurs la metode psihometrice în evaluarea creativității produselor (vezi, de exemplu, Besemer și O’Quin, 1986; Reis și Renzulli, 1991), în investigarea condițiilor mediului ce influențează creativitatea (Amabile, Conti, Coon, Lazenby și Herron, în presă), în vederea perfecționării tehnicilor de generare și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
evaluării sensibilității estetice (vezi trecerea în revistă realizată de Frois și Eysenck, 1995) sau - mai general - a atitudinii de toleranță a ambiguității (Kirton, 1981). Pentru a descoperi conexiunea dintre anumite experiențe și creația productivă, pe lângă trăsăturile de personalitate, s-a recurs la analiza experienței de viață anterioare a persoanei creative. În consecință, atunci când cercetătorii intenționează să colecteze informații referitoare la activitățile și realizările unei persoane menite să reflecte potențialul sau performanțele ei creative, metoda preferată este autoevaluarea. Pornind de la premisa că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au făcut față destul de bine situației, în multe cazuri. Totuși, sursa principală a confuziei este tocmai mulțimea de animale domestice necunoscute care îi însoțesc pe orbi în grupul elefanților 4 (p. 276). Încercarea cercetătorilor creativității, mai ales a celor care recurg la metode psihometrice, constă în a face distincție între elefanți (numeroasele conceptualizări ale creativității) și animalele domestice (conceptele cu relevanță redusă și factorii externi ce influențează productivitatea creativă). În mod surprinzător, după aproape 50 de ani de cercetare și dezvoltare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în cercetările experimentale. Rezultatul referitor la faptul că asimilatorii „vor urma, cel mai probabil, comenzile implicite introduse în modul de formulare a problemei” (adică e probabil că vor reacționa adecvat la instructajul explicit) poate fi aplicat în toate cercetările care recurg la instructaje explicite. În capitolul de față vor fi dezbătute și alte aspecte ale diferențelor individuale. Ultima cercetare experimentală descrisă relevă că informațiile au un rol crucial în gândirea și performanța creative. Această concepție corespunde cercetării strategiilor, deoarece strategiile alese
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
elevii să creeze un final urmând ideile ei principale, diferențele nu au fost ușor de interpretat. Reducerea numărului de alternative pentru finalul poveștii a afectat, la rândul ei, nivelul de originalitate. Runco și Pezdek (1984) au reluat studiul, însă au recurs numai după finalizarea poveștii (prezentată la fel, prin intermediul suportului video, audio sau în scris) la interogarea opțiunilor de care au dispus subiecții. Întrebările lor au avut un caracter mai curând ipotetic, astfel încât să permită considerarea cât mai multor opțiuni posibile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cuvântul prezentat având la îndemână cât mai puține indicii (informații) cu putință. Baker-Sennett și Ceci (1996) au descoperit o corelație între modul în care subiecții foloseau indiciile și soluționarea problemelor de perspicacitate. Subiecții care au realizat „saltul” și care au recurs la un număr mic de indicii au obținut scoruri ridicate la problemele de perspicacitate. De asemenea, Baker-Sennett și Ceci au remarcat un regres semnificativ al utilizării eficiente a indiciilor de către elevii din clasele primare. Într-o altă secțiune a capitolului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gândirii categoriale și conceptuale. Ei le-au cerut studenților utilizați drept subiecți să folosească exemplarele unor categorii pentru a forma o nouă categorie care să includă toate exemplarele. Studiul a apelat la trei forme de manipulare: în prima, s-a recurs la variația gradului de interdependență dintre exemplarele categoriilor. În a doua, s-au utilizat instructaje diferite pentru sarcini izolate în cadrul sarcinilor generale. Instructajele „aveau rolul să stimuleze realizarea efectivă a operațiilor ce stau la baza combinatoricii și a procesului de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prisma teoriilor asociaționiste, care susțin că asociațiile dintre ideile originale sunt distante. Ideile distante se situează la capătul lanțului asociativ (Mednick, 1962). Primele idei generate în timpul rezolvării de probleme selectate de gândirea divergentă sunt ideile evidente, după epuizarea cărora se recurge la asociații distante între idei. Capacitatea de a cuprinde un câmp cât mai larg de atenție confirmă ipoteza că mobilitatea atenției e corelată cu numărul mare de idei și asociații divergente (Kasof, în publicații periodice; Mendelsohn, 1976; Mendelsohn și Lindholm
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
săi (1990) și ale lui Hennessey (1989), demersul lui Howe (1992) a fost, de asemenea, dependent de scorurile acordate de evaluatori, care au fost îndemnați să apeleze la propriile definiții ale creativității. Faptul că evaluatorii nu au avut posibilitatea să recurgă la un ansamblu specific de criterii și definiții 3 comportă o semnificație experimentală, pentru că o astfel de abordare ar fi subminat controlul experimental. Care sunt referințele preluate de evaluatori în analiza produselor? Din ce motiv ei nu primesc informații precise
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]